Aveti grija la ce moaste va inchinati !
 

Avem, avem, mulțumim pentru grijă!
Primește Dumnezeu evlavia, stai liniștit!

"Dumnezeu vine si bea tot lapticul meu"
 

"In Egipt, unde in vechile vremuri crestine existau multe manastiri mari, un monah se imprietenise cu un taran, neinvatat si cam naiv. Odata, taranul i-a spus monahului:

- Si eu il cinstesc pe Dumnezeu, Care a facut aceasta lume! In fiecare seara torn intr-o strachina lapte de capra si il pun sub palmier. Noaptea, Dumnezeu vine si bea tot lapticul meu. Ii place foarte mult. Niciodata nu a mai ramas in strachina vreo o picatura.

Auzind vorbele acestea, monahul nu a putut sa nu izbucneasca in ras. Cu blandete si pe inteles i-a explicat prietenului sau ca Dumnezeu nu avea nevoie de lapte de capra. Totusi, taranul a staruit cu incapatanare in parerea sa. Si atunci monahul i-a propus ca in noaptea urmatoare sa stea la panda si sa vada ce se va intampla dupa ce va pune strachina cu lapte sub palmier.



Zis si facut. Cand a venit noaptea, monahul si taranul s-au ascuns undeva, nu departe si curand au vazut la lumina lunii cum s-a furisat spre strachina o vulpe mica si a baut tot laptele.

Ca un trasnet l-a lovit pe taran aceasta descoperire.

- Da, a recunoscut el zdrobit, acum vad ca nu a fost Dumnezeu!

Monahul a incercat sa il aline pe taran si a inceput sa-i explice ca Dumnezeu este Duh, ca El este cu totul altfel fata de lumea noastra, ca oamenii il cunosc pe El intr-un chip aparte... Dar taranul a stat inaintea lui numai cu capul plecat. Apoi a inceput sa planga si a plecat la bordeiul sau.

Monahul a plecat si el la chilia lui. Dar, apropiindu-se de ea, a vazut uimit la usa un inger, taindu-i calea. Si, cuprins de frica, a cazut in genunchi, iar ingerul a spus:

- Omul acela simplu nu avea nici educatie, nici stiinta de carte, nici intelepciune ca sa-L cinsteasca pe Dumnezeu altfel decat o facea. Iar tu, cu intelepciunea si eruditia ta, i-ai luat aceasta posibilitate. Tu crezi fara indoiala ca ai judecat corect? Insa nu stii un singur lucru, o, inteleptule: ca Dumnezeu, uitandu-Se la inima sincera a acelui taran, in fiecare noapte trimitea sub palmier o vulpe mica, ca sa il mangaie si sa primeasca jertfa lui."

Arhimandritul Tihon

Aceasta povestioara am luat-o de aici http://www.crestinortodox.ro/pilde/d...ul-148091.html

Foarte impresionanta poveste ;)

De ce sa avem grija?
Ce pericol ne paste?

Diavolul isi moduleaza strategia in functie de nivelul necredintei omului. Cand omul e necredicnios, mai intai strecoara ideea ca Dumnezeu nu exista. Daca, totusi, omul persista in credinta, ii strecoara ideea ca nu e nevoie de preoti ca sa ne ierte Dumnezeu. Adica ce, El e infirm, nu poate ierta direct ? Nu aude si nu vede pocainta penitentului ?
Dar, daca omul persista si se apropie periculos de mult de medicamentele salvarii, atunci ii strecoara altfel de indoieli. Daca acel preot nu este preot ? Daca absolvirea lui nu e valida ? Daca Liturghia la care a luat parte este una inautentica, ori chiar draceasca? Numarul pacientilor care nu-si iau medicatia de teama reactiilor adverse il excede cu mult pe acela al pacientilor care nu-si iau medicamentele fiindca ei considera ca ar fi lipsite de actiune farmacodinamica.

Din aceasta categorie este si indoiala: Dumnezeu exista. Sfintii exista. Ei au capacitate de mijlocire pentru noi. Dar, daca moastele la care tocmai ne inchinam nu sunt autentice ? Atunci inchinarea nu ar fi lipsita de actiune, ori chiar daunatoare spiritului ?

Eu nu mi-am pus niciodata probleme de genul asta...desigur am probleme in alte"departamente spirituale" insa de obicei cred cu tarie ca Sfantul respectiv este acolo,ma asculta si daca ma rog cu destula tarie,ma si ajuta!

Dar dacă Biserica din care facem parte nu este autentică? Dacă mă doboară reacţiile adverse? Dacă nu e potrivită medicaţia Ei şi pentru mine?
Mai bine trec la altă confesiune... Acolo medicaţia e universală, panaceu universal garantat.
Biserica adevărată nu poate fi cea în care m-am născut şi am fost botezat. Autentică e cealaltă, că acum m-am făcut băiat mare, nu mai ascult muzică rock, (am trecut la simfonică - deşi ar fi de ascultat şi rock-simfonic) nu mă mai sclifosesc cu pletele, nu mai fac prostii cu fetele, nu mai beau ca în studenţie etc.
Deci dacă sunt băiat mare şi am lepădat apucăturile copilăriei, musai să trec şi la catolici. Logic, nu?
(adică să mă sclifosesc la alt nivel, că acu sunt mai capabil, am cu ce!)

Şi uite aşa unii, lepădînd înţelepciunea strămoşească pe motiv că s-au descoperit capabili (în sfârşit) de autonomie personală, mai mult sau mai puţin intelectuală, au aruncat mândri-foc pruncul din copaie odată cu lăturile!
Nu era suficient să arunce doar apa murdară a propriilor apucături? A fost musai să arunce şi copchilu şi copaia?...
"Diavolul isi moduleaza strategia..." Adevărat este. Dar încă mai al dracului şi-o modulează omul singur, fugind la nesfârşit de el însuşi. Şi de Dumnezeu.

Aoleu, asta a durut o ţâră...
Sau ar fi trebuit.

Verificarea Sfintelor moaste este un cutit cu doua taisuri. Pe de o parte ii loveste pe cei care au facut eventuale falsuri, iar pe de alta parte ii loveste si pe crestinii ortodocsi care cred in Sfintele Moaste. Se poate ca in a numite locuri sa existe false moaste. Insa nu acest fapt caracterizeaza ortodoxia. Sub masca luptei impotriva falsificatorilor de moaste se pot comite abuzuri impotriva Sfintelor Moaste autentice spre bucuria sectarilor.

Dumnezeu sa ne fereasca de sminteala si de ispite peste puterile noastre.