Oare Sfinții Părinți au greșit dogmatic în cărțile lor, sau doar Pr. Arsenie Boca 7
 

Iată ce ne scriați mai departe:
„Canonizarea, aceasta e problema care de fapt ustura multe cugete, dar daca e voia Domnului se va face, sau vor incepe pietrele sa strige.”

Nu vedeți că deja începeți și dumneavoastră să vă ridicați propria judecată deasupra Sfântului Sinod, vrându-l canonizat? Nu vedeți că deja și dumneavoastră începeți să strigați?
Domnul nostru Iisus Hristos, însă, niciodată nu a strigat în sensul spus de dumneavoastră (a sili Sfânta Biserică să facă cele ce nu se cuvin, fiindcă din toate punctele de vedere contravin adevărului):
„Mat 12:19 Nu se va certa, nici nu va striga, nu va auzi nimeni, pe ulițe, glasul Lui.”
El a strigat doar pentru Mântuirea noastră, fiind ocărât, dar dorind să ne scape, prin preaînfricoșata și neînțeleasa sa smerenie:
„Mat 27:46 Iar în ceasul al nouălea a strigat Iisus cu glas mare, zicând: Eli, Eli, lama sabahtani? adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?
Mat 27:50 Iar Iisus, strigând iarăși cu glas mare, Și-a dat duhul.”
Tot așa fac și ucenicii lui.
Mulțimea ucenicilor laudă, din smerenie:
„Luc 19:37 Și apropiindu-se de poalele Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, bucurându-se, a început să laude pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate minunile pe care le văzuse,
Luc 19:38 Zicând: Binecuvântat este Împăratul care vine întru numele Domnului! Pace în cer și slavă întru cei de sus.
Luc 19:39 Dar unii farisei din mulțime au zis către El: Învățătorule, ceartă-ți ucenicii.
Luc 19:40 Și El, răspunzând, a zis: Zic vouă: Dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga.”
Pietrele când strigă? La răstignire! Dar nu amenință pe alții, nici nu forțează Sfânta Biserică, ci sunt dovadă pentru cei necredincioși, pentru acei iudei ucigași, al căror duh dumneavoastră susțineți că îl au și cei de la Prislop:
„Mat 27:51 Și iată, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două de sus până jos, și pământul s-a cutremurat și pietrele s-au despicat;”

Sau acuzați Sfântul Sinod că ar fi necredincios ca iudeii, să țină cont de minuni (și acelea în duh demonic, ca la Prislop), în loc de adevăr? Așa ceva să nu fie în Sfânta Biserică Ortodoxă, în veac!
Luați aminte că ucenicii lui Hristos niciodată nu s-au purtat cu violență, nici măcar în argumentare din dorința de a convinge.
Dracii și ucenicii lor strigă, însă, pentru a forța și a se impune, din mândrie:
„Luc 8:28 Și văzând pe Iisus, strigând, a căzut înaintea Lui și cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui.
Fap 7:57 Iar ei, strigând cu glas mare, și-au astupat urechile și au năvălit asupra lui.”
Creștinii adevărați ar vrea să audă alt strigăt, la Prislop:
„Fap 8:7 Căci din mulți care aveau duhuri necurate, strigând cu glas mare, ele ieșeau și mulți slăbănogi și șchiopi s-au vindecat.”

Să plece de acolo strigând duhurile care fac false minuni fiind legate de rămășițele Părintelui Arsenie Boca, vindecând trupurile dar înecând pe oameni în vise, vedenii și întunericul minții prin erezii, și să se vindece slăbănogii în credință care vin la Sfânta Biserică exact ca la un supermarket să-și cumpere cele de care au nevoie în viața de aici, nevrând să miște un deget spre pocăință. Să se vindece și cei ce șchioapătă în credință, crezând că dacă se fac minuni în numele minciunii, se poate accepta minciuna alături de adevăr.
Acum să continuăm a citi(a) epistola dumneavoastră:
„Eu sunt una dintre pietrele intoarse in 2009 la credinta de parintele Arsenie, caci huleam inainte Biserica. Dar s-a rugat nevasta-mea pentru mine parintelui la Prislop si dupa 3 luni mi s-a prabusit din interior toata conceptia hinduso-tao-budisto-zenista pe care o aveam despre lume ca un castel de carti de joc. Si nu mi-e rusine sa afirm aceasta, caci daca ar fi considerata o ratacire convorbirea mea de 1 min cu parintele Arsenie care m-a intors, atunci venirea mea la credinta ar trebui sa fie considerata o inselaciune diavoleasca, ceea ce nu prea se leaga, nu?!?”
Cum puteți să vă puneți propriile experiențe duhovnicești ca și criteriu de discernământ al adevărului. Sunteți cumva infailibil în a vedea ce este Ortodox și ce nu este, ce este vedenie înșelătoare și care nu? Dar acesta este duhul papal și protestant, pe care l-a avut și Părintele Arsenie Boca, afișând o siguranță de sine, bizuită pe părerea de sine, atât în selecția învățăturilor, cât și în primirea vedeniilor mincinoase. Ortodocșii se bazează, însă, numai pe Sfinții Părinți și pe multul sfat cu duhovnicul.
Din păcate, după cum se observă din scrierea dumneavoastră de mai sus, încă nu ați ajuns la Ortodoxie, ci ați schimbat concepția hinduso-tao-budisto-zenistă luată din Vede într-una induso-tăioaso-bochisto-zianistă luată din vedenii. Iar aceasta este o înșelăciune diavolească cu atât mai mare cu cât o depistați mai greu și cine știe dacă veți mai avea vreodată o șansă să ajungeți a cunoaște adevărul. Și hinduismul, propovăduind că suntem dumnezei după fire, se bazează pe aceeași siguranță de autoevoluție, pe care Părintele Arsenie Boca o avea (fiind unul din marii practicanți ai hinduismului), care după cum observăm și la dumneavoastră și la ceilalți ucenici ai sfinției sale, a lăsat-o drept moștenire, dar Ortodocșii adevărați nu o au, nu se bizuie pe sine, fiind smeriți, adică dumnezei după har. Ei au siguranța în Sfinții Părinți.
Însuși faptul că ați vorbit în 2009 un minut cu Părintele Arsenie Boca arată grava dumneavoastră rătăcire. El, la vremea aceea, era mort. Dacă ați vorbit cu el înseamnă că ați făcut fie ședințe de spiritism, fie vi s-a arătat în vedenie un duh necurat cu fața lui, care v-a hipnotizat. Dacă ar fi fost un Sfânt v-ar fi îndemnat la Sfânta Tradiție și ați fi deprins cugetarea Sfinților Părinți, care ține cont de Sfânta Biserică (de sfatul cu mulți oameni duhovnicești), de răbdare și de smerenie. Dumneavoastră, fără să vă dați seama, prin acest comentariu, nu faceți decât un mare serviciu adevărului: avem în dumneavoastră un exemplu concret de victimă intelectuală, de felul cum este cucerită ea în această credință contrară Sfintei Tradiții, numită arsenism, un exemplu de cum se poate întuneca mintea prin hipnoza în numele Părintelui Arsenie Boca pentru ca sufletul să capete ultimul vai:
„Isa 5:20 Vai de cei ce zic răului bine și binelui rău; care numesc lumina întuneric și întunericul lumină; care socotesc amarul dulce și dulcele amar!
Isa 5:21 Vai de cei care sunt înțelepți în ochii lor și pricepuți după gândurile lor!”

Oare Sfinții Părinți au greșit dogmatic în cărțile lor, sau doar Pr. Arsenie Boca 8
 

Iată ce ne mai scrieți:
„Multi il slavesc azi pe Domnul datorita sf. Cuv. Arsenie de la Prislop, ceea ce e o roada bogata care se aduna in vistieriile parintelui din cer, nu din iad.”
Din păcate întreaga lucrare a lui și a ucenicilor este a-l slăvi pe Părintele Arsenie Boca, iar nu pe Hristos. Chiar și cele scrise de dumneavoastră ne arată tocmai aceasta. Nicăieri nu faceți lauda lui Hristos și a sfinților lui, a Duhului Adevărului pe care El L-a trimis, al Sfintei Predanii atât de dragi Lui, ci doar justificați metehnele Părintelui Arsenie Boca apărând minciuna și atacând pe Sfinții Părinți.
Uitați că Domnul nostru Iisus Hristos este:
„Ioan 14:6 Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.”
Este singura Cale, altele nu sunt, iar cei ce se abat de la Cale, umblă nu pe două, ci pe multe cărări… toate strâmbe:
„Mat 3:3 El este acela despre care a zis proorocul Isaia: „Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui”.”
Iată ce zice Sfântul Ierarh Teofilact al Bulgariei despre aceasta:
«„Cale" numește Evanghelia, iar „cărări", poruncile Legii, ca unele ce erau roase și vechi. Deci, zice: „Gătiți-vă pentru petrecerea evanghelicească, iar poruncile Legii, drepte, adică duhovnicești le faceți, că Duhul drept este".
Deci, atunci când îi vezi pe iudei că trupește înțeleg Legea, atunci să știi că n-au făcut „drepte cărările", adică nu înțeleg Legea duhovnicește.» (Sfântul Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei, Tâlcuirea Sfintei Evanghelii De La Matei, Ed. Σοφία - Ed. Cartea Ortodoxă, București, 2007, p. 162.

O astfel de înțelegere trupească a Ortodoxiei (deci cărare strâmbă) a fost și „Cărarea Împărăției” (Părintele Arsenie Boca nu a zis Calea Împărăției, fiindcă nu cunoștea pe Sfinții Părinți și tâlcuirile lor, umblând încă rătăcit pe cărările părerilor proprii provenite din cugetarea trupească). Nu numai titlul îi vădea necunoașterea, ci tot conținutul acestei cărți grosolane, în stilul lui pe care îl recunoașteți și dumneavoastră, este o răstălmăcire trupească a Sfintei Evanghelii. Dacă nu vreți să fiți socotit printre iudeii trupești la judecata de apoi, ieșiți din vistieriile Părintelui Arsenie Boca și treceți în vistieriile Domnului nostru Iisus Hristos. Vai de cel care crede că are vistierii în veșnicie ale lui, și nu crede că Hristos este totul în toate. Se izolează făcându-se pe sine un alt hristos mincinos, într-un locaș în afara Împărăției Cerurilor, care unde se va putea arăta?
Chiar și aceasta este o boală a mișcării de la Prislop, în toate înlocuiesc pe Hristos cu Arsenie. Cum puteți dori să ajungeți în vistieriile Părintelui Arsenie Boca? Chiar nu vă dați seama că vă lepădați de Împărăția Cerurilor? Sau nu credeți în ce ne-a învățat chiar Dumnezeu Cuvântul:
„Mat 25:32 Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții, precum desparte păstorul oile de capre.
Mat 25:33 Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
Mat 25:34 Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
[...]
Mat 25:41 Atunci va zice și celor de-a stânga: Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui.
[...]
Mat 25:46 Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepții la viață veșnică.”
Deci este Împărăția Cerurilor pregătită de la întemeierea lumii și focul cel veșnic pregătit diavolului și îngerilor lui. Așadar… unde este al treilea loc?
Mai scorniți (precum latinii purgatoriul) un alt loc numit „vistieriile Părintelui Arsenie Boca”? Chiar dacă ar exista (dar nu există în veac!) eu n-aș vrea să fiu acolo, ca să nu mă despart de Sfânta Biserică, de Împărăția Cerurilor, de casa Tatălui unde este Domnul și Dumnezeul meu Iisus Hristos și nădăjduiesc că nici un om de pe acest pământ să nu dorească să fie în altă parte decât în tainița Vistierului Bunătăților.
Vă înțeleg și vă compătimesc pentru dragostea față de Părintele Arsenie Boca și recunoștința pe care vă simțiți dator să i-o arătați.
Sunt de acord că nu trebuie încrâncenare (din acest punct de vedere fiind un exemplu negativ chiar Părintele Arsenie Boca ca „bici al lui Dumnezeu”) în căutarea adevărului, lucru de altfel afirmat de noi toți, în nenumărate rânduri.
Nu trebuie, însă, a uita de mustrările publice pe care le făcea Mântuitorul, atunci când cărturarii învățau poporul lucruri eretice:
<em>Mar 7:5 Și L-au întrebat pe El fariseii și cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate?
Mar 7:6 Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, precum este scris: „Acest popor Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine”.
Mar 7:7 Dar în zadar Mă cinstesc, învățând învățături care sunt porunci omenești.
Mar 7:8 Căci lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți datina oamenilor: spălarea urcioarelor și a paharelor și altele ca acestea multe, pe care le faceți.
Mar 7:9 Și le zicea lor: Bine, ați lepădat porunca lui Dumnezeu, ca să țineți datina voastră!
Mar 7:10 Căci Moise a zis: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta”, și „cel ce va grăi de rău pe tatăl său, sau pe mama sa, cu moarte să se sfârșească”.
Mar 7:11 Voi însă ziceți: Dacă un om va spune tatălui sau mamei: Corban! adică: Cu ce te-aș fi putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu,
Mar 7:12 Nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa.
Mar 7:13 Și astfel desființați cuvântul lui Dumnezeu cu datina voastră pe care singuri ați dat-o. Și faceți multe asemănătoare cu acestea.
Mar 7:14 Și chemând iarăși mulțimea la El, le zicea: Ascultați-Mă toți și înțelegeți:
Mar 7:15 Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.
Mar 7:16 De are cineva urechi de auzit să audă. </em>
Iată, însă, că lucrurile afirmate eretic de Părintele Arsenie Boca sunt mult mai grave decât ritualul spălării mâinilor și Corban. Și la Prislop se cere un ritual exterior (chiar mărturisea un închinător de acolo că a fost supus unui ritual precis, rigid, cu interes financiar, în care s-a simțit la fel ca în circuitul de la Vatican), dar se îndepărtează oamenii de la pocăința autentică, lăuntrică, și de cinstirea Sfinților Părinți. Așadar, Însuși Domnul nostru Iisus Hristos îl mustră prin Sfinții Părinți.
Să nu arătăm abaterile lui grave, ca să ne punem bine cu dumneavoastră și să nu fim acuzați de fariseism de către ucenicii sfinției sale?
Datorită simpatiei ce o aveți față de sfinția sa, fiind influențat de o situație din viața dumneavoastră pe care o atribuiți preacuvioșiei sale călătoriți pe aceeași cale care am întâlnit-o la ucenicii cărturari ai Părintelui Arsenie Boca. Restrângeți toată activitatea sa la cartea numită "Cărarea Împărăției". Problema cea gravă este că nu vă opriți aici, ci începeți a acuza cu nedreptate pe Sfinții Adevărați pentru a justifica abaterile grave ale celui pe care deja dumneavoastră, trecând peste Sfântul Sinod, l-ați proclamat sfânt. Mă gândesc că atunci când ați urmat Facultatea de Teologie nu ați cercetat Sfinții Părinți, ci părerile personale ale unor profesori amestecate cu tot felul de citate din protestanți. Probabil că ați fost influențat de opiniile unor teologi ecumeniști, care dorind să-și justifice propriile abateri inventează pe seama sfinților tot felul de scăderi.
Trebuie să știți că Sfinții ar prefera să fie acuzați de cele mai grave abateri, dar să nu fie numiți eretici, cum îl numiți dumneavoastră pe Sfântul Apostol Petru:
„Se spunea despre avva Agathon, că s-au dus oarecari la dânsul, auzind că are dreaptă și mare socoteală. Vrând aceștia să-l cerce de a sa mânie, i-au zis lui: „Tu ești Agathon, căci am auzit despre tine că ești curvar și mândru”. Iar el a zis: „Ei bine, așa este”. Și i-au zis lui: „Tu ești Agathon bârfitorul și clevetitorul?” Iar el a zis: „Eu sunt”. Au zis iarăși: „Tu ești Agathon ereticul?” Iar el a răspuns: “Eretic nu sunt”. Și l-au rugat pe el, zicând: „Spune-ne nouă, pentru ce atâtea câte ți-am zis le-ai primit, iar cuvântul acesta nu l-ai suferit?” Zis-a lor: „Cele dintâi asupra mea le iau, căci este spre folosul sufletului meu, dar cuvântul acesta eretic este despărțire de Dumnezeu și nu voiesc să mă despart de Dumnezeu”. Iar aceia auzind, s-au minunat de dreapta lui socoteală și s-au dus zidiți.22” (Patericul…, Pentru Avva Agathon, 5)

Sfinții pe care i-ați enumerat dvs. nu au avut acele erezii de care sunt acuzați, ci anumite fraze ale lor au fost răstălmăcite în sens eretic, nefiind înțelese și fiind scoase din context. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, cu multă răbdare, a arătat la fiecare și răstălmăcirea, și adevăratul înțeles. Vă rog să cercetați cu frică de Dumnezeu aceste probleme, ca să nu-i huliți pe Sfinți. Să aveți dreapta socoteală. Noi nu îl acuzăm pe Părintele Arsenie Boca ca om, ci analizăm tocmai învățăturile sale eretice, care sunt cu mult mai grave decât orice păcat, fiindcă îl despart pe el de Dumnezeu și la fel se petrece cu cei care îl au la evlavie urmându-i rătăcirea.
Singurii canonizați, având probleme dogmatice în scrierile lor sunt doar Fericiții Augustin și Ieronim. Ei au fost numiți tocmai Fericiți, pentru a ne atrage nouă atenția că nu putem lua toate scrierile lor ca fiind Ortodoxe. Au fost canonizați și sunt cu adevărat sfinți deoarece au păstrat ascultarea de Sfânta Biserică, care pe vremea lor încă nu lămurise problemele în care au greșit, și, dacă ar fi știut care sunt hotărârile Ei de viitor, s-ar fi lepădat de tot ce au propovăduit incorect, cu dragă inimă. Deși este așa, totuși, Sfânta Biserică i-a numit doar Fericiți, nu datorită gradului mai mic de evlavie sau sfințenie pe care îl au, ci din marea Ei grijă să nu ne vătămăm de greșelile dogmatice ale lor.

Oare Sfinții Părinți au greșit dogmatic în cărțile lor, sau doar Pr. Arsenie Boca 9
 

Cu totul altfel stau lucrurile în privința Părintelui Arsenie Boca: ereziile le-a debitat pe când învățătura Sfintei Biserici era deja limpede și nu a ascultat când au încercat atâția să-l corecteze, ci și-a păstrat ereziile acumulate din filozofii, religii și vedenii. Așadar este un om ce a ținut la ereziile lui, neavând nici o mărturie de pocăința sa. Din această cauză o canonizare ar fi cumplită fiindcă ar introduce în istoria Bisericii un precedent hidos, iar ucenicii sfinției sale ar urma ereziile ucigașe de suflet ca pe Dreapta Credință, ignorând sau acuzând de erezii pe Sfinții Părinți, cum faceți și dumneavoastră.
În afară de Fericiții Augustin și Ieronim, ceilalți sfinți ale căror învățături le-am păstrat, au susținut, uneori, niște opinii personale, numite teologumene, care nu au fost precizate nici până acum de Sfânta Biserică, unele din ele contradictorii, și, de aceea, trebuie citite în contextul celorlalți Sfinți Părinți, fără a crede în ele la modul absolut.
Adevărata infailibilitate este a Sfintei Biserici Ortodoxe și ea se manifestă prin și în Sfintele Sinoade Ecumenice. Toate celelalte scrieri fac referire la acestea. Dacă le contrazic sunt eretice, dacă le confirmă sunt Ortodoxe.
Toți putem avea păreri, toți putem greși, dar cel care este canonizat ca sfânt, trebuie să fie un model de învățătură ortodoxă și de ascultare de Sfânta Biserică, pe cât a putut.
Cu totul altfel este lucrarea Părintelui Arsenie Boca. Sfinția sa ar fi trebuit să cunoască Sfintele Sinoade Ecumenice și Dogmatica Ortodoxă, înainte de a ieși la misiune. El nu se mai poate justifica că nu a știut. Nu avea nevoie de dogmatica Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, îl cunoștea personal și avea dogmatica foarte limpede a Sfântului Cuvios Ioan Damaschin. Nu are doar niște opinii nelămurite de Sfinții Părinți, în probleme secundare (teologumene) ci atacă cu o grosolănie și siguranță de sine toate învățăturile Ortodoxe de bază, cu un vicleșug rar întâlnit (ca și cum ar fi marele apărător al lor).
Scrierile sfinției sale, chiar și Cărarea Împărăției, pe care poate nu ați citit-o cunoscând Dogmatica Ortodoxă și, deci, nu ați putut sesiza gravele abateri de la Sfânta Predanie ce se regăsesc în ea, sunt alcătuite la arătare ca fiind apologetic Ortodoxe, cu stilul pe care l-ați amintit, dar în înțelesurile lor sunt pătimașe și eretice, denaturând mesajul Ortodox atât în ceea ce privește poruncile, cât și în ceea ce privește dogmele și credința în Sfânta Treime și întrupare, contrazicând toate cele 7 Sfinte Sinoade Ecumenice. Sfinția sa denaturează și calea lăuntrică, și formarea duhovnicească (contrazicând și aici Sfânta Tradiție niptică sau isihastă), sugerând niște soluții amăgitoare, pe care dacă le-ar urma cineva și-ar pierde cu siguranță mântuirea.
Probabil că provenind din mediul hindus, ați fost atras de același mediu, cu mască ortodoxă, pe care îl propovăduia Părintele Arsenie Boca, având o simpatie și afiliere duhovnicească, și fiind amăgit de cel viclean pentru a nu scăpa din cursele lui, chiar dacă vă liniștiți acum conștiința că ați devenit Ortodox și încă teolog. Faptul că acuzați de erezie pe Sfântul Apostol Petru în privința unui obicei ritualic ce ține de schismă (fără ca însă el să se fi despărțit de Sfânta Biserică, ci tocmai a primit mustrarea din iconomie, susținând la Sinodul Apostolic tocmai îndreptarea sugerată de ea) arată că nu vă sunt limpezi nici noțiunile de erezie și schismă, nici istoria adevărată a Sfintei Biserici, devenind hulitor, poate fără să vreți, al Sfinților Apostoli.
Nu este suficient a fi în Biserica Ortodoxă și a urma ritualul Ei, nici a studia Facultatea de Teologie, ci este necesar să cunoașteți și lucrarea lăuntrică amăgitoare și cea corectă, și învățăturile Ei date prin Sfinții Părinți, pentru a deveni cu adevărat Ortodox.
Starea dumneavoastră de acum este mai primejdioasă, tocmai fiindcă vă considerați la limanul Ortodoxiei, fără a o înțelege. Vă rog cercetați cu adevărat Ortodoxia și singur vă veți da seama cât de profund a fost amăgit și cât v-a amăgit și a rătăcit pe mulți Părintele Arsenie Boca.
Și eu am fost într-o situație aproape identică cu a dvs. și mi-aduc aminte cât de greu mi-a fost să recunosc mai întâi, și apoi să îmi și dau seama unde a greșit idolul meu Arsenie Boca. Parcă era un întuneric hipnotic ce nu mă lăsa, din cauza simțirii, să văd cele mai elementare abateri de la Ortodoxie ale sfinției sale.
A fost nevoie de un duș rece de la duhovnicul meu să îmi dau seama ce gravă primejdie pentru sufletul meu și al multora (printre care și al dvs.) o reprezintă Părintele Arsenie Boca. Nu am luat de bune ce mi-a zis duhovnicul, ci am cercetat mai întâi cu seriozitate Ortodoxia, în dragoste de Sfinții Părinți, apoi am citit lucrarea sfinției sale și mi-am dat seama de prăpastia și cursa ce o reprezintă el pentru sufletele atâtor ortodocși.
Chiar ideea că Părintele Arsenie Boca v-a scos din păgânism, este specifică acestui curent înșelător. Ortodocșii cred că Hristos lucrează prin sfinți, și sunt recunoscători lor, dar avându-L ca centru pe Hristos. Cum ați vorbit cu Părintele Arsenie după moartea lui? Prin spiritism, prin vis, prin vedenie, prin duh? Dar însăși acestea sunt amăgiri limpezi. Noi nu suntem vrednici a vorbi cu sfinții, iar a ni se deschide simțurile pentru a vorbi cu duhurile celor înșelați este o mare primejdie pentru sufletele noastre.
Da, venirea dvs. la credință este o înșelăciune diavolească: diavolul a simțit că nu vă mai poate ține în înșelarea grosolană în care vă aflați și v-a trimis pe o rută mai primejdioasă, a înșelării mult mai subtile hinduse cu mască Ortodoxă. Este momentul să vă convertiți cu adevărat la Dreapta Credință.
Faptul că doamna Lidia Stăniloae a reacționat pătimaș ca o femeie, nu arată că și spusele sale ar fi mincinoase. La nepătimire se ajunge greu. Faptul că Părintele Arsenie Boca lucra tot timpul pătimaș de ce nu v-a făcut să-l respingeți? Ea a sărit ca arsă odată. Sfinția sa se purta tot timpul ca „bici al lui Dumnezeu”. Nici ea nu poate fi canonizată ca sfântă, dar nici el.
Problema lui este că spunea minciuni (deși i-au atras atenția ceilalți că minte, este viclean și că a pierdut mărturisirea cea dreaptă). În afară de aceasta mesajul lui este în interesul său personal, avându-se ca centru pe sine.
Doamna Lidia Stăniloae spunea din toată inima ei ceea ce credea că ar fi adevărat, și lua apărarea altui om, de o valoare nespusă. Din toate punctele de vedere, așadar, dumneaei este mai credibilă ca el.
Sfinția sa se abate de la dreapta credință, abordând probleme foarte importante în legătură cu mântuirea. Lidia Stăniloae, dacă greșește, ne poate da, eventual, o părere greșită despre un om. Chiar și de ar minți păcatul ei nu este așa de grav ca înșelarea propovăduită de Părintele Arsenie Boca (care afectează tocmai esența mântuirii noastre: credința). Nici noi n-am fi crezut ce spune ea, dacă nu ar fi fost confirmată și de ucenicii lui, și de lucrarea Părintelui Arsenie Boca care dovedesc pas cu pas megalomania preacuvioșiei sale dezvăluită de doamna Lidia Stăniloae.
Ceea ce faceți dvs. este o restrângere a ceea ce reprezintă Părintele Arsenie Boca, pentru a se potrivi cu modelul ce vi l-ați construit despre un sfânt. Toți ucenicii lui fac așa.
Taie de la el tot ceea ce nu le convine, doar ca să-l demonstreze sfânt cu orice chip, spunând că celelalte care nu le convin sunt exagerări.
Scrierile despre el au fost cu adevărat exagerate, scrierile lui au fost apocrife, mincinoase, numai "Cărarea Împărăției" este singura autentică și fiindcă dvs. nu ați sesizat nici o erezie acolo, suntem noi exagerați și căutăm nod în papură. Mai urmează să ziceți că pictura de la Drăgănescu, atât de evident eretică, a fost pictată de Părintele Arsenie Papacioc, sau de noi, ca să îl denigrăm.
Nu vedeți că vă amăgiți?

Oare Sfinții Părinți au greșit dogmatic în cărțile lor, sau doar Pr. Arsenie Boca10
 

Problema Părintelui Arsenie Boca nu sunt numai acele lucruri esențiale de credință denaturate, pe care dvs. le considerați minore: propovăduirea reîncarnării ca excepție, arianismul, pnevmatomahismul, nestorianismul, monofizismul, origenismul, pelaghianismul, iconoclasmul indirect prin lupta împotriva asemănării cu Hristos, înlocuind-o cu asemănarea cu sine.
Acestea sunt doar roadele unei lucrări lăuntrice amăgitoare care a manifestat-o în întreaga sa viață:
- Neascultarea de Sfânta Biserică Ortodoxă (cu învățăturile și ierarhia ei);
- Bizuirea pe sine care l-au dus la înșelare, lepădare de preoție și călugărie pentru a conviețui cu o femeie cu multiple tentative de suicid și
- Practica hipnozei.
Acest mod de a fi, evident și comun în toate mărturiile ucenicilor (atât cele exagerate, cât și cele rafinate), în toate scrierile (atât cele apocrife, cât și cele autentice) și în toate picturile sfinției sale îl fac să reprezinte un model de înșelare cu mască Ortodoxă, nicidecum un model de Sfânt.
Modelul său, dacă va fi urmat, va face ca mulți să ajungă în iad, după cum ne avertizează Sfinții Părinți.
A ne da viața pentru a arăta că ceea ce am scris mai sus este adevărat este un har de la Dumnezeu și ne simțim nevrednici de el. Însă mulți sfinți și-au dat viața în trecut pentru a demonstra că ideile preluate și redate de către Părintele Arsenie Boca în scris sau în pictură sunt eretice și de suflet pierzătoare. Vă rugăm să credeți sângelui lor, că cele scrise de noi și preluate de la ei nu sunt apă de ploaie, ci lacrimi de pocăință pentru înșelarea în care ne-am aflat și propovăduirea pe care am făcut-o spre campania lui electorală.
Dacă s-a pocăit de toată opera amăgitoare a sfinției sale sunt șanse să se fi mântuit. Noi aceasta, însă, nu o putem ști.
Un lucru este sigur. Dacă dumneavoastră veți continua să credeți că este sfânt și să-i urmați învățăturile sunteți în mare primejdie sufletească și îi îngreunați sfinției sale situația în veșnicie.
V-ați convertit de la păgânism la arsenism. Vă dorim din toată inima să vă convertiți de la arsenism la adevărata Ortodoxie. Știm din propria experiență că este mult mai greu, dar, cu darul lui Hristos totul este cu putință.
Rugați-vă Lui cu sinceritate să vă descopere Adevărul despre Părintele Arsenie Boca.
Și nu uitați a citi dogmatica Sfântului Cuvios Ioan Damaschin și Pidalionul Sfântului Cuvios Nicodim Aghioritul (iar nu diverse studii teologice de prin facultăți care doar îndrumă spre o cunoaștere superficială a fenomenului religios în general, neputând a aprofunda pe cineva în cunoașterea Sfinților Părinți). Numai așa veți putea pune față în față Ortodoxia Care este Singura Cale a Împărăției cu „Cărarea Împărăției”, singura carte care credeți că a scris-o cu adevărat sărmanul amăgit Părintele Arsenie Boca.
Dumneavoastră ne aduceți ca mărturie părerea dumneavoastră despre el, pe care o credeți infailibilă, noi vă aducem ca mărturie norul Sfinților Părinți, confirmați de Sfânta Biserică, Singura infailibilă.
Vă dorim mântuire și dragoste de adevăr în Hristos!"



Acest text (de mai sus) l-am preluat de aici:
https://888adevarul8despre8arseniebo...-arsenie-boca/

L-ai preluat?

Sa inteleg ca nu prea ai treaba cu autorul/autorii, doar te-ai gasit asa sa dai copy/paste?

Ce speri sa obtii de fapt? Un soi de miscare populara anti-canonizare?
Ia-ti sperantele.

S-a deschis o petitie online in directia asta care ar putea fi ciuca batailor de joc a petitiilor online.
Cateva semnaturi si cateva comentarii, toate cam de la aceiasi oameni, care poti sa ii numeri pe degetele de la o mana.

Asa ca, de facut n-ai sa faci nici o branza.

Daca vrei sa zici ca ai facut totusi ceva, impachetezi toate prostiile de mai sus intr-o petitie/memoriu si o trimiti la Patriarhie si eventual prin presa.

Mai mult de atat, daca ai o farama de minte si timpul tau valoreaza ceva, cu certitudine n-ai sa-l irosesti aici.

Pe de alta parte daca numele si titlul de mai sus sunt pseudonime si esti un pierde vara care mai face din cand in cand un baner in photoshop crakuit si o pagina de web de doi bani pe template -uri furate de pe Internet cum a fost gloriosul tau inaintas expert in A.B. si banat de pe aici, sigur...da-i inainte.
Ce poate compensa mai mult pentru o viata fara valoare decat iluzia ca faci ceva maret?

Vă mulțumesc pentru informații
 

Și nu numai pentru informații, dar și pentru modul delicat de a pune problemele.
Doamne ajută!

Ce va mai plac INFORMATIILE....
Acuma pe bune: la ce va folosesc, de fapt?

Locuiesc la 13 km de Man. Prislop. Manastirea Prislop a fost locul unde eu cu sotul meu mergeam , spre alinare si linistire. Prin 2007 am fost la Prislop unde , pentru prima data am intalnit acolo 2 calugari straini ce stateau langa lacul acela si opreau oamenii sa le spuna despre Par. Arsenie . Atunci acei calugari ne-au povestit despre intamplarea de la canal si cu inmormantarea la care a fost prezent . A fost prima data cand am auzit la Prislop ceva despre Par. Arsenie. Pana atunci nimic. absolut nimic. Acesti calugari venisera acolo tocmai pentru acest lucru. Cand ne-am indepartat de ei mergand spre cimitir ne-au spus: de acum veti mai veni aici. O sa vedeti. Numai ca...
nu am mai mers la Prislop. Merg la Schitul Colt, la Lainici si oriunde unde gasesc liniste cu adevarat. Nu am nevoie nici de minuni, nici de fiori , nici de simtiri. Nu caut acestea. Toate cate le primesc de la Dumnezeu, de sunt rele , le merit , de sunt bune, ma bucur de milostivirea lui Dumnezeu.
Am citit Par. Arsenie Boca, apoi si chiar m-am entuziasmat. Nu spun ca nu are invataturi bune, insa multe sunt fabricate in anii de pe urma , de "marketingul responsabil" si multe sunt cuvinte ale sfintilor puse in gura Par. Arsenie Boca tocmai pentru multimea nestiutoare si dornica de minuni.
De exemplu: "nasteti preoti buni daca vreti preoti buni" ce circula si pe facebook cu poza parintelui, sunt cuvintele Sf. Ioan Gura de Aur.
sau: cine are credinta , are nadejde, cine are nadejde primeste si iubire de Dumnezeu. acestea sunt cuvintele Sf. Dimitrie al Rostovului din Alfavita duhovniceasca care a spus: prin credinta vine implinirea poruncilor, prin implinirea poruncilor vine nadejdea si prin nadejde vine iubirea de Dumnezeu - cuvinte cu adevarat intelepte. si exemplele continua.

De mai bine de 6 ani citesc cu nesat Filocalia, si literatura patristica, multumesc Bunului Dumnezeu pentru memoria ce mi-a daruit-o, si in aproape toate mesajele scurte de pe facebook cu imaginea Par. Arsenie , recunosc cuvintele sfintilor. ca e Ioan Gura de Aur, ca e Dimitrie al Rostovului, ca e din patericul egiptean, sau din patericul athonit, insa sub nici o forma nu sunt cuvintele lui. Este un aspect care imi arata spiritul comercial ce se manipuleaza aici.

Apoi o spun foarte clar. Mirenii trebuie sa fie ascultatori de Biserica, Daca nu asculta de Biserica sunt cazuti din har si mantuirea e foarte departe. Atata timp cat nu e canonizat, nu e treaba mintii mele mirenesti sa spun cine e sfant si cine nu. Iar daca cumva este asta treaba mea, atunci sa spun: toti sunt sfinti numai eu nu, milostiveste-te de mine Doamne.

Am incredere in Sfanta Biserica a carui cap este Hristos ca nu se va face o canonizare a cuiva fara indeplinirea tuturor conditiilor asa cum le stim din Sfanta Biserica. Nu este trecut nimeni in calendar fara voia lui Dumnezeu. Pana atunci ascult si astept si ma rog lui Dumnezeu sa ma ierte pentru greselile mele. Altfel de gandesc, si spun ca x e sfant si y e sfant inaintea sinodului si a lui Hristos inseamna ca mi-am facut deja singura calendar de sfinti.

PS. Ceva ani in urma cand ma aflam in Grecia, inaintea canonizarii Cuv. Sf Paisie Aghioratul, l-am descoperit pe cuvios. Si intr-o seara citind scrierile lui, si bucurandu-ma cu mare drag de dansul de cele ce citeam, am simtit prezenta lui. Insa imediat am zis: pleaca de aici, ca eu sunt o nenorocita ce nu merita astfel de lucruri si atunci a plecat. Am avut evlavie, l-am pomenit si aici pe forum mult inainte de canonizare, insa nu l-am numit sfant decat atunci cand Biserica l-a numit. Nu savarsim nici un pacat , sfintii nu se supara, caci asta inseamna ascultarea. Vedeti ce spun sfintii in patristica. Si vedenii de vedeti sa le alungati , caci chiar de ar fi cu adevarat Hristos nu se supara pentru smerenia ta.

Stati linistiti, si nu va pierdeti pacea inimii in dispute inutile. Spuneti doar adevarul si atat, nu anticipati si in rest ce va fi de la Dumnezeu se va vadi. de e sfant si Domnul va voi sa stim asta, vom sti, indiferent de impotrivitori, iar de nu e sfant si Domnul va voi sa stim , iarasi vom sti, indiferent de impotrivitori. Insa cati sfinti sunt nestiuti? si de asemenea cati nu sunt sfinti insa noi credem ca sunt sfinti? de aceea e buna ascultarea. Sa nu spunem: ia uite astia nu voiesc sa canonizeze, stiu ei de ce nu canonizeaza, insa eu am cazut spunand asta. lasa, ca stie sinodul ce face. si Biserica.

Legat de aspectul financiar , sunt economista, am lucrat in zona Hategului in acea perioada, stiu ce spun.
Informatiile sunt de multe feluri, si vin din toate partile, Un om intelept culege informatii din toate directiile nu doar de acolo unde ii aseaza lui inima mai bine. Cu iertare.

Mihaela, eu m-am referit la altceva, iarta-ma. Ii ziceam colegului de forum ceva in legatura cu informatiile...
Culegatorii de informatii sunt adeseori oameni care ar trebui sa nu aiba acces la anumite date. Pentru ca, din pacate, cei avizi dupa informatii (date despre alti oameni) lucreaza pentru a defaima.
Poate si in acest sens Mantuitorul a spus ceva, intr-un loc, despre margaritare....

PS. Revin cu un gand.
Avem atatia sfinti in ortodoxia noastra incat daca ne-am ruga tuturor, si daca am implini poruncile, am merge spre mantuire zburand. Prin dispute si lupte nu ne mantuim. Si sa va mai spun ceva. Cine e sfant e sfant si nu are nevoie de recunoasteri lumesti. Recunoasterea este ingaduita de Dumnezeu pentru noi, sa ne indreptam si sa cunoastem macar o parte din Biserica nevazuta. Dumnezeu ingaduie sa ne arate pe cei sfinti ca sa avem ajutor, tot din dragoste pentru noi si ca sa vedem lucrarea Lui - iata puteti sa va desavarsiti. Deci nu va luptati dragilor cu lumea sa aratati voi sfintii, ca e mare greseala. Ca acest lucru este atat de simplu , cand Dumnezeu voieste sa implineasca.
Insa iarasi este adevarat un lucru. Se poate ca cineva sa fi ajuns la mare duhovnicie in viata si totusi sa nu ajunga sfant. Sa fie o greseala acolo in viata lui, care sa nu ii implineasca sfintenia. Deci nu stim noi, oricat de evlaviosi am fi, toate dedesupturile inimii nimanui , decat Bunul Dumnezeu. Priviti la Fericitul Augustin, ca e exemplu extraordinar in acest sens.

In toate datele pe care le primeste si detine un om se pune si problema personala, a fiecaruia, numita interpretare. Astfel: ce fac cu datele pe care le detin, in ce sens le indrept, ce scop am, cum ma raportez la semeni si la Dumnezeu prin prisma lor etc.
Pasajul din postarea ta, pe care l-am bolduit spre evidentiere aici, e un bun exemplu.
Tu ai ales (lucru care ma mira un pic) sa scoti din el concluzia ca: "Este un aspect care imi arata spiritul comercial ce se manipuleaza aici."
Ma asteptam sa tragi o alta concluzie, de pilda: asta arata ca Parintele traia, cugeta si vorbea in duhul Traditiei, in duhul sfintilor inaintasi, in duhul ascetilor dreptmaritori.
Iata cat sunt de diferite folosirile unor informatii... Mintea si inima omului face ce voieste cu ele...

Pe drept cuvant.
Iar sfintii nu au ce face cu sfintenia lor in afara Bisericii. Locul sfintilor este in comunitatea si comuniunea eclesiala, care ne cuprinde si pe noi, cei care vietuim aici.
Sa fie, asadar, fiecare la locul lui!

Domnul sa-ti ajute!
Iarta-ma si tu.

stii de ce nu am spus asta?> pentru ca cei care traiesc duhul Traditiei si al sfintilor inaintasi, sunt smeriti si spun: ai vazut ce spune sfantul x? sau ai vazut ce spune ava din pateric? deci nu se adreseaza interlocutorilor sub nici o forma substituindu-se sfintilor, ca si cum ar fi cugetarea lui.
Singurul loc unde pe drept nu numesc, este fapta si vietuirea. Adica fapta si vietuirea sa fie patristica si ei insisi sa radieze Cuvantul lui Dumnezeu si invataturile sfintilor.

Legat de informatii si interpretare. Omul care nu se roaga si nu traieste intru Hristos interpreteaza mereu , absolut totul este sub prisma simtirilor sale. insa si aici sunt oameni care interpreteaza doar informatiile ce le plac. E la fel cu cei care citesc din Sfanta Scriptura doar pasajele ce ii indreptatesc. Cam asa ceva.
Eu vroiam insa sa spun, ca e bine sa culegem toate informatiile ca sa avem o viziune cat mai completa despre o situatie. Or cunoscand doar o parte, doar un curent, sau minimizand ce nu ne place si maximizand ce ne place nu putem fi deloc intelepti.

......................

E bine, cel putin in sens lumesc. Desi e ... imposibil...:)
Eu cred ca tocmai intelepciunea il scuteste pe om de efortul culegerii tuturor informatiilor...:)

Acuma, ce sa zic, mi-e greu sa imi imaginez cum proceda Parintele cand se afla intre oameni. Nu i-am fost fiu duhovnicesc, nici coleg etc., deci nu cunosc prin experienta modul in care vorbea si cum facea fata diverselor situatii la care era supus ca duhovnic.
Totusi, imi imaginez ca atunci cand venea Floricica sau Marinica sa ii spuna de una sau de alta, printele nu statea sa faca precizari de genul: "stii, eruditule frate, vorba asta a spus-o Cuviosul cutare, in anul cutare, conform cartii cutare, diortosita si avind biecuvantarea cutare, sub patriarhul cutare, in raport cu Canonul cutare, si in conflict cu viziunea inca neacceptata sinodal a pacatosului cutare, dar mult bineplacuta filosofului cutare, conform editiei cuttare, din biblioteca cutare, care a avut o excelenta traducere si note de subsol pertinente sub pana profesorului cutare etc. etc. etc."
Nu, Parintele cred ca spunea simplu: "Oameni buni, de ce va plangeti de preoti? Voiti preoti buni? Faceti-i!"
Cu toata bibliografia implicita...

*
Pe de alta parte, imi imaginez, iarasi, in baza datelor pe care le detin (ce-am mai citit si eu, ce am mai auzit), ca Parintele stia cum sa se poarte la o conferinta academica. Macar atat cred ca putea face intr-un amfiteatru sau la redactarea unei lucrari teologice/stiitifice: cand dadea un citat sa precizeze autorul, sursa...:)

Zic si io, fie iertate prostia si perseverenta mea. Sau netrebnicia perseverarii.

In Biserica cea nevazuta toata lumea e la locul lui , fara doar si poate! Indiferent ce credem noi aici in aceasta viata despre ei. De aceea e buna ascultarea de Biserica.
Nu spune Hristos: in casa Tatalui meu multe locuri sunt? Le stim noi in aceasta viata? nu stim decat ce Domnul a ingaduit sa stim, prin sfintii Lui. Putem noi aseza pe cineva in alt loc decat i se cuvine>?
nici o grija, toata lumea va fi asezata acolo unde ii este locul dupa moarte, de Bunul si dreptul Dumnezeu, iar cei sfinti vor fi stiuti de noi prin voia Domnului. Multi raman nestiuti, tot prin voia Domnului.

Exemplu:
"Asa fugeau sfintii de vedenii. Dar ai sa ma intrebi : " Parinte, poate a vrut Dumnezeu in viata mea sa-mi arate o vedenie ceva, un vis, n-ar fi pacat ca eu nu am crezut ? Poate sa fie ceva adevarat. Oare nu-i pacat ca eu refuz un semn de la Dumnezeu ? "
Nu-i pacat. Doamne fereste ! Dumnezeu, care fericeste pe cei smeriti, niciodata nu se supara cand si fac lucruri din smerenie, ca nu se socotesc vrednici de a vedea ingeri. Ai vazut Sfantul Isaac Sirul ce spune ? Mai de folos iti este, omule, sa-ti vezi pacatele tale, de mii de ori, decat sa vezi ingeri. Si mai departe : mai de folos iti este sa plangi un ceas penrtu pacatele tale, decat sa vezi ingeri si sa invii morti cu rugaciunea, sau sa faci minuni ! Sa avem smerenia aceea de care zicea marele Prooroc David : Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Sa ne vedem pacatele si sa le plangem ! Asta-i pozitia care nu te duce la cadere niciodata. Iar cei ce-au vazut ingeri, i-au inselat diavolii, i-au dus in pierzare.
Sfantul Ioan Scararul spune asa in cuvantul trei din " Scara " : Dracii slavei desarte, pe cei slabi de minte, i-a facut prooroci - ca el o sa se laude ca este prooroc, ca a vazut vedenii -, iar cela ce tuturor visurilor si vedeniilor nu crede, filosof duhovnicesc este.
Dar poate ai sa spui : " Parinte, dar daca este o veste ceva, si poate Dumnezeu vrea sa ma incredinteze ?" ...


Si acum o sa va arat ce zice Sfantul Diadoh al Foticeei, cat de mult iubeste Dumnezeu pe cel care nu crede in vedenii si vise, si atat de mult il lauda. Asa spune intr-o istorioara :
Un boier mare avea palate, mosii si averi multe, si avea o sluga foarte credincioasa, Ioan, la care ii incredinta cheia de la casa, toate, toate. Odata boierul acesta a plecat de acasa cu sotia si copiii, si i-a dat cheile de la palat, cheile de la poarta si i-a spus asa :
- Baiete, ramai stapan pe toata averea mea. Baga de seama ! Chiar eu daca am sa vin, si daca vin noaptea, sa nu ma recunosti ! Eu daca vin, numai ziua am sa vin; daca nu, nu da drumul la poarta ! Cheile sunt la tine. Nu recunosti pe nimeni pana nu vin eu. Ca nu cumva sa recunosti pe altcineva noaptea si sa vie sa-mi prade casa.
Acela pune mana pe chei si zice :
- Da, stapane, asa fac !
Ce s-a intamplat ? Tocmai el a fost vinovat, ca in loc sa vie ziua a ajuns noaptea acasa. Bate in poarta. Vine sluga.
- Mai, Ioane, da drumul !
- Fugi de-acolo, tiranule, vrajmasule !
- Eu sunt, mai, stapanul.
- Nu te cunosc ! Eu am porunca, de la domnul meu. Tu ai luat glasul stapanului meu, te-ai facut lup si vii ca pastor. Nu te cunosc !
- Eu sunt, mai baiete ! Da nu cunosti caruta, caii si pe mine nu ma cunosti ?
- Niciodata, noaptea nu te cunosc ! Vino maine ! N-ai spus ca vii ziua ? Sa te vad eu la ochi daca esti tu. Cati nu pot vorbi ca stapanul meu ?
Si n-a dat drumul boierului. Si a stat boierul toata noaptea la poarta, pana s-a ridicat soarele.
- Dumneata esti ?
- Da.
- Poftim ! Asa am primit porunca, noaptea sa nu primesc pe nimeni.
Na ! Si nu numai ca nu s-a suparat boierul :
- Bravo, mai, Ia asta este sluga credincioasa. Am venit eu cu sotia si copiii si n-a dat drumul. " Nu te cunosc noaptea !".


Asa este cel care nu crede in vedenii si vise. Ferice de el. Ce spune Apostolul ? Noapte este veacul de acum. In veacul de acum sa nu dorim sa vedem ingeri ! Auzi ce spune un sfant parinte ? Daca vrei sa ajungi la nebunie si la iesirea din minti, primeste aratarile ceresti in veacul de acum !
Deci, nu numai ca nu se supara Dumnezeu, cand nu credem noi in vise si vedenii care se arata noua ca lumina sau foc sau stele sau ingeri sau sfinti sau prooroci sau hristosi sau in chipul Maicii Domnului, ci, foarte mult ne iubeste. Aici sa stii ca veacul de acum este ca o noapte, ca dracii se pot face in ingeri de lumina. Cel ce nu crede in vise si vedenii este un adevarat credincios. Deci, sa nu crezi vreodata ca se supara Dumnezeu cand tu nu vei crede in acestea ! Ca daca ar fi adevarate, Dumnezeu ti le lamureste tie acestea, nu prin tine, ci prin altii care au darul deslusirii duhurilor. Iar cand sunt multe marturii ca un vis sau o vedenie a fost de la Dumnezeu, intreaba pe altii mai intelepti decat tine.
Vine o batrana si-mi spune : " Parinte, am visat asta, am visat asta; o sa fie rau !". " Cine ti-a spus, mama ?" " Am visat eu asta noapte ". " Te-a amagit diavolul. Ti-a spus ce-a vrut el si tu vii tulburata la mine prin vise ". Voi n-ati auzit ce spune Apostolul Pavel ? Prin credinta umblam, nu prin vedere. N-ati auzit ce spune Hristos in fericirea a zecea, dupa inviere ? Ferice de cel ce n-a vazut si a crezut. Deci n-am nevoie sa vad, ca sa cred. Ca daca eu cred dupa ce vad, nu mai am credinta.
Ce este credinta ? Auzi ce spune Apostolul : Credinta este dovedirea lucrurilor celor nevazute si adeverirea lucrurilor celor nadajduite. Auzi care-i credinta ? Sa dovedesti prin credinta cele ce nu ai vazut si sa adeveresti prin credinta ceea ce nadajduiesti. Asta este credinta cea adevarata. Ca daca am vazut, nu mai este credinta. Iar daca n-am vazut si am crezut, atunci ma fericeste Hristos ca cei pe care i-a fericit in Evangelie." Par. Cleopa

iata cum l-a citat si pe Sf. Ioan Scararul si pe Sf. Diadoh al Foticeii, si nu si-a atribuit nimic. si cu siguranta si nana Floarea intelege acest cuvant.

Pe facebook circula fotografii photoshopate cu imaginea Par. Arsenie si cuvinte ale dferitilor sfinti. Cu siguranta ca daca ar putea Par. Arsenie le-ar interzice asa ceva. Incep sa cred ca multe nu au fost spuse de parinte insa cei de astazi au o dorinta arzatoare de a vadi niste lucruri pe care doar Dumnezeu le vadeste.

Fotografii photoshopate, zici?...
Asta imi aminteste de o fotografie anume, care a fost prilej de dispute pe forum, mai demult...:)
Nu mai tin minte, unii parca isi gasisera confirmari si/sau repere duhovnicesti in facatura aia... Vezi? Complicate lucruri se petrec cu oamenii, sarmane tigve trecatoare care suntem.
In fine,
toate cele bune, Mihaela,
Doamne ajuta!

Cărarea Împărăţiei - note de subsol (pe lângă mult mai multe care fac referire la versete din VT sau NT):

pag. 17: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 19: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 22: Sf. Ioan Cassian
pag. 27: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 28: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 30: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 31: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 32: Sf. Marcu Ascetul, Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 33: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 34: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 40: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 41: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 42: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 43: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 44: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 46: Sf. Marcul Ascetul
pag. 47: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 52: Sf. Vasile cel Mare, Sf Ciprian
pag. 53: Sf. Vasile cel Mare
pag. 56: Sf. Marcu Ascetul
pag. 60: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 61: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 64: Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Marcu Ascetul
pag. 73: Sf. Chiril al Ierusalimulu
pag. 75: Sf. Grigorie de Nyssa
pag. 79: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 90: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 101: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 108: Sf. Efrem Sirul
pag. 108: Sf. Efrem Sirul
pag. 115: Sf. Chiril al Ierusalimului
pag. 133: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 135: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 136: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 140: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 142: Sf. Marcul Ascetul
pag. 143: Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Marcul Ascetul
pag. 144: Pr. Prof. D. Stăniloae, Sf. Nicolae Cabasila
pag. 157: Sf. Marcul Ascetul
pag. 158: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 140: Pr. Prof. D. Stăniloae, Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 160: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 171: Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Marcul Ascetul
pag. 173: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 176: Sf. Marcul Ascetul
pag. 177: Sf. Marcul Ascetul
pag. 182: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 202: Sf. Marcul Ascetul
pag. 204: Pateric
pag. 205: Pr. Prof. D. Stăniloae, Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 212: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 213: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 214: Sf. Maxim Mărturisitorul
pag. 301: Sf. Ioan Gura de Aur
pag. 318: Sf. Nichita Stithatul

corect spus!

Si iata cum atunci m-ai judecat desi , vad ca nu ai inteles pozitia mea, de atunci.
Botezul acelei catolice la ortodocsi cu imaginea de lumina , si disputa privind minunile si photoshopat-ul, caci despre acela este vorba,
de fapt este pozitia oricarui ortodox adevarat care crede ca singura ortodoxia este calea cea adevarata si singura Biserica ortodoxa este Biserica lui Hristos.

Nu e nevoie sa vedem fotografii masluite ca sa credem ca la botez Duhul Sfant lucreaza in chip nevazut iar daca am avea ochii cei duhovnicesti curati am putea vedea cu ochii nostri Duhul cel Sfant mangaietor. Asta este pozitia mea: in timpul Liturghiei, Hristos este prezent, Duhul Sfant mangaie si lumineaza, ingerii canta, sfintii ne inconjoara. Omul la botez este curatit si luminat, este nou nascut.

Acea imagine care multi spun ca era photoshopata, chiar nu conteaza de era sau nu, ceea ce este important este sa credem ca asa se si intampla. La botez Duhul Sfant lumineaza, curata si sfinteste.

Discutia ca nu mai mirungere sau si intreita afundare, nu are rost sa o deschidem, caci daca admintem ca una este Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica atunci unul este botezul cel adevarat.

Va indoiti cumva careva ca la Botez omul nu este curat ca lacrima , curatit si profund luminat de Harul lui Dumnezeu? chiar daca ochii nostri pacatosi nu vad asa ceva? din pricina pacatelor? Privind sub acest aspect , mai conteaza daca imaginea era photoshopata atata timp cat exprima adevarul? cu photoshop sau nu, cu fotografie sau fara, cred fara echivoc ca botezul ortodox este foc dumnezeiesc ce curata si lumineaza si sfinteste.

Despre minuni și sectari
 

Bogdaproste pentru ajutorul acordat prin ocări. Ce bune sunt ele pentru suflet. Desigur... pentru cel care le primește, nu cred că și pentru cel care le dă...

***
Mă iertați că vă întreb: pentru dvs. Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ierarh Ciprian al Cartaginei, Sfântul Cuvios Nicodim Aghiortiul, Sfintele Sinoade Ecumenice, fac parte din ceata numită de dvs. generic tzatza Leana? Studiul pune lumina felinarului Părintelui Arsenie Boca în lumina dăruită nouă de Sfinţii Părinţi, pentru a nu greşi în faţa lui Dumnezeu şi să considerăm minciuna drept adevăr, pierzându-ne sufletele.
O astfel de pierdere a sufletelor se poate face și prin minuni diavolești, de care ne avertizează Dumnezeu să ne ferim:
Deu 13:1
Pedeapsa proorocilor mincinoşi.
„De se va ridica în mijlocul tău prooroc sau văzător de vise şi va face înaintea ta semn şi minune,
Deu 13:2 Şi se va împlini semnul sau minunea aceea, de care ţi-a grăit el, şi-ţi va zice atunci: Să mergem după alţi dumnezei, pe care tu nu-i ştii şi să le slujim acelora,
Deu 13:3 Să nu asculţi cuvintele proorocului aceluia sau ale acelui văzător de vise, că prin aceasta vă ispiteşte Domnul Dumnezeul vostru, ca să afle de iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.
Deu 13:4 Domnului Dumnezeului vostru să-I urmaţi şi de El să vă temeţi; să păziţi poruncile Lui şi glasul Lui să-l ascultaţi; Lui să-I slujiţi şi de El să vă lipiţi.
Deu 13:5 Iar pe proorocul acela sau pe văzătorul acela de vise să-l daţi morţii, pentru că v-a sfătuit să vă abateţi de la Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-a scos din pământul Egiptului şi v-a izbăvit din casa robiei, dorind să te abată de la calea pe care ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să mergi; pierde dar răul din mijlocul tău.
Vedeți că nu toate minunile sunt făcute de Sfântul Duh. Unele sunt făcute de draci, iar altele sunt făcute de proorocii mincinoși, care se pot da și drept apostoli, darămite drept ieromonahi ortodocși:
2Co 11:13 Pentru că unii ca aceştia sunt apostoli mincinoşi, lucrători vicleni, care iau chip de apostoli ai lui Hristos.
2Co 11:14 Nu este de mirare, deoarece însuşi satana se preface în înger al luminii.
2Co 11:15 Nu este deci lucru mare dacă şi slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptăţii, al căror sfârşit va fi după faptele lor.
Mat 7:15 Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
Mat 7:16 După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
Mat 7:17 Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele.
Mat 7:18 Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune.
Mat 7:19 Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.
Mat 7:20 De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte.
Mat 7:21 Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.
Mat 7:22 Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?
Mat 7:23 Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.


Vedeți că ne îndeamnă Dumnezeu să cercetăm minunile dacă duc la Dumnezeu, nu la dumnezei mincinoși (de pildă la persoane care vor să ne centrăm viața pe ei, ca și cum numai prin ei putem ajunge cel mai repede la Dumnezeu, uitând că centrul nostru nu poate fi decât Hristos), și dacă nu ne abat din calea Lui (poruncile, dogmele și credința Ortodoxă). Iar dacă ne abat, trebuie să pierdem răul din mijlocul nostru.
Trebuie să ne ferim de proorocii mincinoși, iar pentru aceasta să le cercetăm roadele ca să nu ne răpească de la adevăr și să nu fie pildă de lucrare a fărădelegii.

Vedeți, după cum ne arată cercetarea Sfintei Scripturi (la care ne îndemnați chiar dumneavoastră) nu minunea face credința, ci credința dreaptă arată minunea dumnezeiască, iar credința strâmbă arată minunea diavolească.

Minuni și sectari 2
 

***

Poate pentru dvs. cercetarea Sfintelor Scripturi și citarea din ele vi se pare un obicei sectar, iar tâlcuirea duhovnicească vi se pare a fi neortodoxă.
Haideți să vedeți profunzimea tâlcuirii Sfinților Părinți, și să înțelegeți că tâlcuirea dată de noi este doar o mică prescurtare, pe înțelesul celor mai simpli, a explicației Sfintei Biserici (și nu o invenție a noastră, după cum fac sectarii):
"Dar, să ne rugăm ca acestea să se săvârșească și la noi acum, adică „să se facă nuntă" (îoan 2,1), care este unire a lui Dumnezeu cu sufletul nostru, până când suntem „în Cana Galileii", în locul zic, al acestei de jos și prăvălite lumi, care alteori alt fel se prăvălește și prăvălește13.
Iar „nunta" aceasta, fără de venirea lui „Iisus" și a „mamei Lui" și a „ucenicilor" (îoan 2,1), nu se face. Căci de nu va crede cineva în Hristos, Care din Maria S-a născut și prin Apostoli a grăit, cum se va uni cu Dumnezeu?
Deci, să vedem, ce minune face Domnul Ia o astfel de „nuntă" și Ia o unire ca aceasta a lui Dumnezeu cu sufletul? „Apa în vin" o preface (îoan 2,9) și cele „șase vase de piatră" ale noastre le „umple". Iar „apă" vei înțelege apătoșarea și umezeala și risipiciunea [risipirea14] noastră în viață și în dogme [învățături]. Iar prin „șase vase" - vei înțelege cele cinci simțiri, prin care în fapte greșim; și al șaselea vas - partea cea cuvântătoare, prin care în dogme greșiți [greșelniri] ne aflăm. Deci, Domnul nostru Iisus Hristos - cuvântul cel evanghelicesc, zic - vindecând greșaleîe noastre cele din fapta bună cea lucrătoare și cele din cea dogmaticească - adică privitoare [văzătoare] apătoșarea și lesnicioasa risipiciune cea dintru acestea, „în vin" o preschimbă, zic în viața și cuvântarea ceea care întărește și veselește. Și așa, cele „șase vase" ale noastre „se umplu" de această bună băutură, adică și simțirile, ca să nu greșim în fapte, și socoteala [socotința, cugetul] ca să nu greșim [să nu ne poticnim], în dogme.
Și ia aminte, că acele „vase de piatră" stau acolo „pentru curățenia iudeilor" - pentru că Iuda înseamnă „mărturisire" - și se curățește cel care se mărturisește prin cele cinci simțiri, prin care mai înainte a păcătuit. Ochiul a văzut rău, dar ochiul iarăși lăcrimează la mărturisire - și așa se face spre „curățenie". A auzit urechea cântece curvești, dar iarăși se pleacă spre graiuri ale gurii lui Dumnezeu; [și tot] așa și la celelalte cinci simțiri. Iar partea cea cuvântătoare greșește în dogme [învățături], dar iarăși răutatea cea mai dinainte o curățește, strămutându-se spre a dogmatisi [învăța] drept. Iar „vase de piatră" sunt, ori pentru că din pământ este alcătuirea noastră, ori pentru că se cuvine a fi tari acelea care vor să fie vase primitoare de acest fel de vin și cu anevoie de a fi risipite [fărâmate]. „Vas de piatră" era partea cea cuvântătoare a lui Pa vel și când prigonea - că râvnitor era obiceiurilor celor părintești, mai mult decât toți cei de o vârstă cu dânsul (Galateni 1,14) - și când propovăduia - că atâta avea puterea cea întru cuvinte, încât și lica- onienii l-au socotit că este [zeul] Hermes, fiindcă el era ispravnic al cuvântului (Faptele Apostolilor 14,11-12)."(Sfântul Ierarh Teofilact al Bulgariei TÂLCUTREA SFINTEI EVANGHELII DE LA IOAN, Capitolul 2, 85)

În privința acuzației de sectar, este bine totuși să înțelegeți că este o jignire pentru orice Ortodox, și nu o pot primi. Ne-au îndrumat în sensul acesta tot Sfinții Părinți:
"„Se spunea despre avva Agathon, că s-au dus oarecari la dânsul, auzind că are dreaptă și mare socoteală. Vrând aceștia să-l cerce de a sa mânie, i-au zis lui: „Tu ești Agathon, căci am auzit despre tine că ești curvar și mândru”. Iar el a zis: „Ei bine, așa este”. Și i-au zis lui: „Tu ești Agathon bârfitorul și clevetitorul?” Iar el a zis: „Eu sunt”. Au zis iarăși: „Tu ești Agathon ereticul?” Iar el a răspuns: “Eretic nu sunt”. Și l-au rugat pe el, zicând: „Spune-ne nouă, pentru ce atâtea câte ți-am zis le-ai primit, iar cuvântul acesta nu l-ai suferit?” Zis-a lor: „Cele dintâi asupra mea le iau, căci este spre folosul sufletului meu, dar cuvântul acesta eretic este despărțire de Dumnezeu și nu voiesc să mă despart de Dumnezeu”. Iar aceia auzind, s-au minunat de dreapta lui socoteală și s-au dus zidiți.22” (Patericul…, Pentru Avva Agathon, 5)"
Mi-a fost drag să discut cu dumneavoastră, dar v-aș ruga să abordați un stil mai apropiat de al lui ovidiu b., ahilpterodactil,alin b. Se vede că și ei sunt ucenici fierbinți ai Părintelui Arsenie Boca, dar parcă se poate dialoga cu ei, fiind un pic interesați și de ce spune celălalt, măcar pentru a-l contrazice mai eficient, vor să afle și ce este în sufletul lui.
Fiindcă nu pot spune câteva cuvinte tip lozincă și declamare niște nuanțe duhovnicești, și frumusețea sufletului unui om se îmbogățește din cele pe care le găsește în celălalt, mai ales în felul în care celălalt îl privește pe Dumnezeu. Dar pentru aceasta nu trebuie să fie în stare de luptă ci de liniște și atenție nu la ton ci la conținutul mesajului. Blândețea, smerenie și dragostea dau o siguranță că omul cu care grăiești vorbește adevărul, iar nu își manifestă doar patima mâniei.
De pildă eu v-am admirat pentru râvna care o aveți pentru a-l apăra pe cel pe care îl credeți sfânt, poate că vi s-au și petrecut câteva minuni mergând la Prislop, de care ne-am bucura să auzim. Însă, dacă ați fi de acord, și nu v-ați supăra pe mine, ar fi cuvintele dumneavoastră mai convingătoare și mai eficiente în cauza pe care o susțineți dacă ați urma sfatul Sfintei Scripturi.

Col 4:6 Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia.

Nu este vorba numai de o împodobire estetică a mesajului, ci o aprofundare a lui, trecând de la tăria mai grosolană a mărturisirii, la o delicatețea și nuanțarea ei. Așa au făcut întotdeauna ortodocșii autentici.
Cel mai mult am admirat pe doamna Mihaela Dobrin, fiindcă deși a păstrat un citat din Părintele Arsenie Boca, și-a manifestat după Sfinții Părinți, rezervele acolo unde chiar era cazul. Problema cea mare a canonizării Părintelui Arsenie Boca tocmai în aceasta constă: a lua greșelile sfinției sale din viață și învățătură cu ideea preconcepută că este sfânt, fără a le analiza, și a le considera sfințenie. Dar sunt multe abateri pe care le-a făcut preacuvioșia sa și de la viețuire și de la învățături, care sunt arătate azi ca și cum ar fi adevărata credință, pe care dacă cineva le-ar urma și-ar pune într-o mare primejdie sufletul. Iar cei care nu sunt de acord cu aceste abateri, fiindcă iubesc Sfânta Predanie, sunt numiți sectari. Ce frumos este să iubim pe Părintele Arsenie Boca și de dragul lui să aratăm ce trebuie urmat la el și ce nu. Dreapta socoteală este împărăteasa virtuților și ea se manifestă prin dragoste de adevăr și dragoste de om, chiar și căzut, dar nu dragoste de minciună și fărădelege, doar pentru că le-a făcut cel îndrăgit de noi. Și noi, văzând delicatețea ortodocșilor autentici și râvna pentru adevăr, dar îi iubire, chiar dacă nu suntem așa, dacă ne străduim să facem ca ei, ne putem schimba să devenim ca ei. Sfinții Părinți ne învață că ceea ce faci te face.
Vă mulțumesc anticipat și vă rog să mă iertați dacă v-am supărat cu ceva.

Mii de mulțumiri
 

Doamna Mihaela Dobrin, vă mulțumesc din toată inima că adăugați la informații și râvna pentru adevăr și delicatețea exprimării. Sunteți un exemplu pentru mine. Harul lui Dumnezeu lucrează în sufletul dumneavoastră mai ales prin Sfinții Părinți care i-ați citit. Aceștia v-au schimbat mintea. Cu toții ar trebui să ne hrănim cu ei, iar nu cu surogate prezentate de mass-media ca și cum ar fi sfințenie renumită. Dacă veți reuși să nu vă abateți de la vederea păcatului propriu și să căutați adevărul, Dumnezeu vă va răsplăti cu înțelegerea începutului de pocăință, care pururea trebuie să fie nou, uitând cele din urmă, pentru a alerga înainte. Și vă va răpi mintea de la slujirea simțirii, prin simțirea inteligibilă, la descoperirea sensurilor semințelor raționale din fire și la gustarea înțelepciunii.
Oamenii aleargă azi după minuni și vorbe părut înțelepte, neștiind săracii câtă bogăție se află în adevăr, atât cel din afară, cât și cel dinlăuntru.
Să mă iertați dacă v-am supărat cu ceva. Cuvintele de mai sus nu vor a fi vreo laudă (atât de neplăcută ortodocșilor și o mare primejdie pentru suflet) ci o mulțumire adusă lui Dumnezeu că am găsit ceea ce doream prin acest schimb de gânduri cu frații mei nevăzuți. E adevărat că și eu greșesc că apreciez pe unul sau pe altul, ca și cum aș fi vreun arbitru. Mă străduiesc să nu fie vreo mândrie pe aici, ci doar o mulțumire adusă lui Dumnezeu.
Dar noi oamenii suntem atât de amestecați...

IT
 

Eu nu am absolvit vreo facultate de informatică. Deși sunt convins că are și aceasta taina ei care ne vorbește de Dumnezeu, cred că nu informațiile contează, decât în sensul în care te formează înăuntru.
Mântuitorul ne spune un cuvânt de mare însemnătate:
Ioan 8:31 Deci zicea Iisus către iudeii care crezuseră în El: Dacă veţi rămâne în cuvântul Meu, sunteţi cu adevărat ucenici ai Mei; 32 Şi veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi.
Libertatea autentică a sufletului ne vine prin adevăr. Acesta se poate găsi numai dacă rămânem în Cuvântul lui Hristos. Dar cum călătoria minții noastre este înjugată la simțire și trecută prin felurite contexte ale existenței, fiecare faptă, fiecare clipă, fiecare loc, dar mai ales fiecare om au o însemnătate mântuitoare... cu condiția să nu-l interpretezi, ci să-l iei așa cum ți-l dăruiește Dumnezeu, și cu cele bune și cu cele rele. Fiindcă există interpretări în rău, dar și în bine, tot mincinoase.
Strădania noastră este, așadar, a ne hrăni cu adevărul nu a inventa un drac sau un sfânt din celălalt, ci a înțelege ceea ce vrea Dumnezeu să ne dăruiască prin el.
Pentru mine Părintele Arsenie Boca este un mare dar de la Dumnezeu, ca și fiecare om în parte. În ultima vreme, însă, prin mijloacele de care vorbea doamna Mihaela Dobrin, dar și prin altele mai grave, s-a împrăștiat printre frații noștri, un mod de a aborda Ortodoxia îngrozitor, care pe ei îi face să-și piardă pocăința și să vină ca la un supermarket de minuni la Biserică , iar pe cei din afară să batjocorească Sfânta Biserică cea atât de frumoasă, tainică și înțeleaptă.
Cum, așadar, să nu mă interesez din toată inima despre adevărul acestui subiect mântuitor de suflet, ca să mă feresc de toate nuanțele rătăcirii?
Astfel se face că mi-a ajutat Dumnezeu de am găsit acest studiu:
Grozăviile neasemănate de la Drăgănescu și Viața Părintelui Arsenie Boca în lumina Sfinților Părinți, pe care îl găsiți aici:
https://888adevarul8despre8arseniebo...tilor-parinti/
în care, cu pretextul analizei imaginii ce s-a construit în jurul Părintelui Arsenie Boca (de care sunt nemulțumiți chiar și mulți din ucenicii sfinției sale, printre care și dvs., din câte am înțeles mai sus), de fapt s-a făcut o bogată sinteză de suflet folositoare din Sfinții Părinți despre subtilitățile înșelării, despre viața de familie și plăcerea împreunării, despre care este mesajul și structura Sfintelor Icoane, despre rătăcirea ecumenismului, dar și a zelotismului, despre cum ar trebui să ne spovedim cu adevărat și multe altele, care după cum arată mentalitatea contemporană atât de căzută, sunt tot atâtea lămuriri de maximă urgență care ne salvează din întunericul în care suntem deviați de cel viclean. Pe scurt este un apel la pocăința autentică din Ortodoxie și ferirea de falsa smerenie din ortodoxism.
Nici nu știți cât m-am folosit de acest studiu și prin el de părintele Arsenie Boca: de ce trebuie să mă feresc (ca să nu-mi pierd mântuirea) și până unde trebuie să fiu atent pentru a nu fi înșelat.
Ceea ce am înțeles din el este că sunt mai păcătos decât toată zidirea, deci și decât Părintele Arsenie Boca, că nu trebuie să-l judecăm, ci să luăm de la sfinția sa doar ce-i bun, nu și ce este rău (sau amestecat cu răul prin binele vicleșugului).
Peste tot suntem îndemnați la dragoste față de sfinția sa, dar și trezvie la ispitele foarte subtile, din ce în ce mai subtile ale vrăjmașului nostru cel vechi. Nu trebuie sub ambalajul comercial în care a fost învelit să înghițim și răutatea sau vicleșugul ca pe o sfințenie, doar datorită faimei care i-a fost construită.
Practic este un apel făcut cu dragoste ca totul și toate să fie în noi Hristos, iar nu vreun altul, chiar dacă a făcut misiune în numele Lui. Sfinții toți sunt mădularele Lui, și lucrarea lor a fost lucrarea Lui în istorie. Nici unul din ei nu a fost vreun "Sfântul", nici al Romei, nici al Ierusalimului, nici al Asiei Mici, dar nici al Ardealului. Ceea ce se construiește acum este o mare cursă pentru noi, spre a ne muta centrul atenției pe un altul, unicat.
Dar aceasta este ispita cea veche a papei, înlocuitorul lui Hristos.
Lucrarea de mai sus este un imn de laudă adus Sfinților Părinți și un apel la trezvie în învățături și lucrarea lăuntrică. Să nu avem pe nimeni, cât de renumit și făcător de minuni ar fi, ca un alt criteriu pentru viața noastră, care să-L înlocuiască pe Hristos Adevărul și adevăratul nostru Dumnezeu.
***
Sigur că nu vă acuz pe dumneavoastră de așa ceva, dimpotrivă mă bucur nespus să citesc postările tuturor: domnii ovidiu b., ahilpterodactil,alin b., copăcel, cătălin 2, stefan florin și doamna Mihaela Dobrin. Mi se pare o îmbogățire în nuanțele celuilalt cu privire la acest subiect-pretext și nu numai la adresa pretextului Părintele Arsenie Boca. Subiectul înșelării este foarte puțin cunoscut, dar foarte important fiindcă atrage atenția asupra plăcerii de sine și sufletească și trupească, cuprinzând întreg omul. Ori tocmai acest subiect, atât de puțin cunoscut chiar și de unii duhovnici, este cu acrivie și seriozitate dezbătut în toate nuanțele, având doar ca exemplu concret mesajul prefabricat ce ni se împinge cu forțare și viclenie în minte al imaginii Părintelui Arsenie Boca.
Atât vă rog, dacă puteți și doriți, să înțelegeți că noi nu suntem concurenți, nici bătăuși pentru a birui pe ceilalți cu gândirea și ideile noastre, ci copilașii lui Dumnezeu, care caută să-i facă o bucurie Tatălui lor, arătându-și dragostea unul altuia.
Eu aflând acea comoară patristică de mai sus (care e pro persoană, dar contra rătăcirilor și păcatelor ei și ale noastre ale tuturor), aplicată la contextul contemporan, tocmai când se formează două tabere pro și contra, ce se ceartă între ele, și când se întinde o cursă pentru închinarea prin falsul adevăr la antihrist, am vrut să vă transmit și dumneavoastră bucuria pe care am avut-o citind-o.
Mă gândesc că nu aveți darul timpului pe care l-am primit eu și de aceea vă tot aduc citate, care le-am considerat folositoare.
Vedeți ceva rău în aceasta?
După cum am înțeles de la Sfinții Părinți pocăința nu este doar a-ți părea rău de păcatele ce le-ai făcut și hotârârea de a nu le mai face, ci a-ți schimba mintea după adevăr, prin aflarea în experiență a realității firii și cunoașterea de sine.
Cunoașterea de sine vine prin studiul Ortodoxiei, și a vieților sfinților, și a celor înșelați, dar și a celorlalți oameni care ne învață cum este firea noastră, comunul și generalul nostru. Ea se completează însă prin atenția la mișcările proprii, care ne învață particularitatea unică a propriei noastre persoane.
Pe scurt, parcurgerea acestui subiect mă face să mă pocăiesc prin adevăr și cunoașterea celorlalți și a ideilor pe care mi le dăruiesc comunicând prin cuvinte.
Dumneavoastră vi se pare că este o pierdere de vreme și ceva fără folos?
Vă mulțumesc pentru răspunsuri și vă rog să mă iertați dacă v-am supărat cu ceva.

Bine v-am (re)găsit domnule Ovidiu. De mult vă așteptam pe aici
 

Nu vă răspund la întrebarea pe care mi-ați pus-o în legătură cu folosul pe care îl am din copy paste. I-am răspuns domnului ahilpterodactil.
Pentru a face un copy-paste este nevoie de multă lectură, iar dacă aceasta este din Sfinții Părinți capeți mult folos.
De ce să ne dăm cu părerea noastră, când avem cuvintele Sfântului Duh ce lămuresc problemele?
Atunci chiar că ne-am pierde vremea, fluturând din mândrii.

Bine v-am (re)găsit domnule Ovidiu. De mult vă așteptam pe aici 2
 

Vă mulțumesc pentru intervenții și pentru trimiterile la notele din Cărarea Împărăției. Ne gândim că ați vrut să arătați prin ele că părintele Arsenie Boca nu-și însușea cuvintele Sfinților ca și cum ar fi ale lui. Nu este suficient, însă, să facă aceasta doar în scris, după cum ne-a arătat doamna Mihaela Dobrin. Sfinția sa ar fi trebui, dacă era omul lui Dumnezeu, să respire la fiecare cuvânt smerenia și să se arate în toate transmițător umil al înțelepciunii bătrânilor și nu al părerilor personale, plagiate sau nu:

Isa 66:2 „Toate acestea mâna Mea le-a făcut şi sunt ale Mele, zice Domnul. Spre unii ca aceştia Îmi îndrept privirea Mea: spre cei smeriţi, cu duhul umilit şi care tremură la cuvântul Meu!

Deși avea atâtea trimiteri în Cărarea Împărăției, esența erorilor sfinției sale nu este, din păcate, lipsa citatelor și referințelor, ci un lucru cu mult mai grav, de care ne avertizează tot Sfânta Scriptură, și anume răstălmăcirea lor și necunoașterea Domnului nostru și Mântuitorului Iisus Hristos, fiindcă punea prea mult preț pe sine și pe părerile lui:
2Pe 3:15 Şi îndelunga-răbdare a Domnului nostru socotiţi-o drept mântuire, precum v-a scris şi iubitul nostru frate Pavel după înţelepciunea dată lui, 16 Cum vorbeşte despre acestea, în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare. :17 Deci voi, iubiţilor, cunoscând acestea de mai înainte, păziţi-vă, ca nu cumva, lăsându-vă târâţi de rătăcirea celor fără de lege, să cădeţi din întărirea voastră, 18 Ci creşteţi în har şi în cunoaşterea Domnului nostru şi Mântuitorului Iisus Hristos. A Lui este slava, acum şi în ziua veacului! Amin.

A citit (nu întotdeauna chiar lucrurile care l-au folosit, ba multe care l-au și vătămat) și a citat cu adevărat Părintele Arsenie Boca, însă bizuindu-se prea mult pe sine și izolându-se de restul părinților duhovnicești contemporani cât și de Sfinții Părinți, pentru a face ascultare de un duh "mort de 200 de ani" și a experimenta religiile superioare în viața personală lăuntrică, multe din cele pe care le-ați enumerat cu atâta osârdie mai sus, le-a răstălmăcit după propria părere, aducând asupra sa (și asupra cititorilor sfinției sale) marea primejdie (ucigașă de suflet) a minciunii și ereziilor, nefiind nici din acest punct de vedere o pildă bună.

Mă gândesc, însă, spunându-vă acestea, ca nu cumva să vă supăr. Aș vrea să vă atrag atenția, cu citate concrete din Cărarea Împărăției și Cuvinte vii (fiindcă oamenii intelectuali, ucenici ai părintelui Arsenie Boca, cum sunteți și dvs. susțin că celelalte scrieri sunt exagerări care nu-i aparțin) asupra gravelor abateri ale sfinției sale de la Ortodoxie și Ortopraxie, dar dacă vă supărați, atunci poate că ar fi mai bine să nu scriu nimic.

Bine v-am (re)găsit domnule Ovidiu. De mult vă așteptam pe aici 3
 

Această nedumerire, mi-o produce aducerea aminte de un cuvânt al dvs. pe care l-ați spus mai de mult, când o doamnă doctor ce se numea pe sine cu delicatețe "Broscuța țestoasă" vă atrăgea atenția asupra vătămării, ereziei și ignoranței (în legătură cu medicina) din învățăturile Părintelui Arsenie Boca legate de împreunarea trupească. Să reluăm un fragment din dialogul dumneavoastră cu dumneaei, asociat cu o intervenție a domnului alin b:
"- Dr. Tartaruga
Sunt de acord cu dvs. Din păcate, daca nu ar fi existat acel articol al lui Arsenie Boca, mulți ar fi stat departe de astfel de... numiți-le cum doriți. Mă surprinde însă ca insistați sa îl apărați in aceasta idee in loc sa recunoașteți ca omul a mai si greșit. In fine, faceți cum doriți, mie însă îmi pare ca in acest caz bate spre idolatrie. Îmi cer scuze de părere.
- Alin b răspunzându-i lui Ovidiu b
A jongla cu termeni medicali nu înseamnă neapărat explicație.
Nu știu de ce te încăpățânezi sa dai niște explicații fiziologice pentru niște valori morale, poate unele discutabile (a procrea cu orice preț) - cine nu crede in ele nu o sa creadă din cauza unor explicații medicale îndoielnice.
- Ovidiu b.
Ai dreptate, din punct de vedere medical nu pot da niște explicații sută la sută pertinente, dar trebuie să recunoaștem că legăturile făcute de părintele au totuși o logică. Ce mă impulsionează a fi încăpățânat este tocmai sfințenia părintelui și viața trăită de dânsul, una exemplară din toate punctele de vedere. Asta mă face să cred și să nu renunț la ideea că ce-ea ce a scris este i s-a revelat, mai mult decât că el urmat niște cursuri de medicină. Este un motiv pentru care mă face să cercetez ideile acestea. Asta nu înseamnă că părintele nu ar fi putut greși, mă gândesc că medicina din anii 40 până astăzi a mai evoluat și de asta poate și diferența de gândire....sau poate aceleași lucruri se știau și atunci....sau poate nu se știau atunci...întrebări pe care voi încerca să le elucidez.

De a convinge pe cineva nu am de gând, fiecare avem dreptul la liberul arbitru"

(<http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=14750&page=23>, sâmbătă, 20 iunie 2015; http://www.crestinortodox.ro/forum/s...postcount=298; http://www.crestinortodox.ro/forum/s...t=14750&page=8)


Această prejudecată pe care o aveați (numesc prejudecată fiindcă este părerea unora ce și-au format o proprie imagine despre părintele Arsenie Boca din zvonuri, fără cercetări și fără a avea răbdare să se pronunțe Sfântul Sinod), care în cadrul discuției de acolo nu vă lăsa să sesizați realitatea atât de evidentă a rătăcirii și eșuării sfinției sale în legătură cu înțelegerea vieții conjugale, mi-e frică să nu lucreze și acum, astfel ca discuția noastră să devină una deșartă sau dură ca să ducă (Doamne ferește!), la tulburare.
Nu aș vrea să apară vreo supărare între noi, suntem colegi de forum, frați în Hristos, ortodocși, și, nădăjduiesc, dornici de a afla adevărul, indiferent de prejudecățile pe care le-am avut până acum. Mintea nu trebuie să aibă fixuri, ci să își păstreze luciditatea și libertatea în slujba Adevărului cel de necuprins, care întotdeauna uimește, depășind cugetarea trupească prin experiențe tot mai adânci sufletești și dezvăluiri chemătoare duhovnicești.
M-am gândit pentru a îmi rezolva nedumerirea, să vă întreb pe dumneavoastră, ca un ucenic fidel al sfinției lui, care poate purta o discuție fără să jignească, dacă sunteți de acord să parcurgem împreună câteva din multele erezii și răstălmăciri ale Sfintei Tradiții și Sfintelor Scripturi, pe care le-a predat părintele Arsenie Boca (conștient sau inconștient de ceea ce face, din rea voință sau, mai degrabă, din amăgire) în cărțile la care fac referință toți ucenicii sfinției sale, inclusiv dumneavoastră, ca ar fi printre puținele sau chiar singurele care îi aparțin cu adevărat și îl reprezintă, fără a vă supăra pe mine?
Dacă da, vă rog mai mult, subliind încă odată, pasajul la care fac referință, citat din dvs., să nu procedați așa, fiindcă nu vă face cinste și nu reprezintă o gândire în Hristos:
"Ce mă impulsionează a fi încăpățânat este tocmai sfințenia părintelui și viața trăită de dânsul, una exemplară din toate punctele de vedere. Asta mă face să cred și să nu renunț la ideea că ceea ce a scris este i s-a revelat, mai mult decât că el urmat niște cursuri de medicină. "
Plecați, pentru a demonstra că este sfânt (deci că i s-a revelat), de la premiza că are sfințenie. Dar acesta este un fals în gândire. Sfințenia, după gândirea Sfintei Biserici Ortodoxe este tocmai ortodoxia neîndoielnică, manifestată în viață. Iar pentru a afla aceasta trebuie să analizăm învățăturile sfinției sale nu ca și cum ar fi revelate, ci comparându-le cu revelația cunoscută, pentru a vedea dacă și sunt cu adevărat revelate. Poate avea cineva viață exemplară, dar dacă credința este mincinoasă se desparte de Dumnezeu prin mintea hulitoare și a pierdut tot. Iar viața sfinției sale, chiar cum este prezentată de ucenicii cei mai entuziaști, este exemplară, dar în sens rău. Dar aceasta nu puteți să o observați decât dacă aveți ca reper Sfânta Tradiție. Dar cum să aveți ca reper Sfânta Tradiție, dacă vă încăpățânați să-l aveți de reper pe Părintele Arsenie Boca. Așadar, se formează un cerc vicios: părintele Arsenie Boca are învățătură revelată, din cauză că a avut sfințenie și viață exemplară, lucru dovedit prin învățăturile sfinției sale.
Și la toate acestea nu aducând argumente raționale, ci anulându-vă gândirea din încăpățânarea ideii de mai sus. Sfinții Părinți nu au făcut niciodată așa, ci și-au întemeiat gândirea pe libertatea slujirii Adevărului cu orice preț, adâncindu-se în capul Hristos și nu zicând albului negru și negrului alb, din... încăpățânarea propriei păreri.

Isa_5:20 Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar! 21 Vai de cei care sunt înţelepţi în ochii lor şi pricepuţi după gândurile lor!

Ați putea să vă desprindeți de această încăpățânare și dependență de cele pe care credeți că le știți despre sfințenia și viața Părintelui și să cercetăm dacă este adevărată această sfințenie sau doar una laborator mediatic, părută? Și să o facem împreună nu după părerile amicilor sau inamicilor, ci chiar după cuvintele, viața și picturile care îi aparțin cu adevărat, fără a-i fi contestate ca genuine de nimeni? Puteți iubi mai mult adevărul decât pe sfinția sa?

Mat_10:37 Cela ce iubeşte pre tată sau pre mumă mai mult decât pre mine, nu este mie vrednic. Şi cela ce iubeşte pre fiu sau pre fiică mai mult decât pre mine, nu este mie vrednic.

Dacă nu renunțați la ideea " Asta mă face să cred și să nu renunț la ideea că ceea ce a scris este i s-a revelat, mai mult decât că el urmat niște cursuri de medicină.", zadarnic am încerca să comunicăm. Este tocmai ceea ce fac cei din romano-catolicismul inchiziției: "crede și nu cerceta".
Dar Domnul ne învață:

Mat 7:7 Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. 8 Că oricine cere ia, cel care caută află, şi celui ce bate i se va deschide.

Dacă însă vom dialoga având călătoare ideea dvs. bună, adică:
"Este un motiv pentru care mă face să cercetez ideile acestea. Asta nu înseamnă că părintele nu ar fi putut greși[...] întrebări pe care voi încerca să le elucidez." este atunci nădejdea unui dialog cu roade bogate.

Așadar, dacă iubiți pe Părintele Arsenie Boca în adevăr, și nu contra adevărului, vă propun să discutăm nu principială, din părerile noastre despre sfinția sa, ci la modul concret: ce păreri a avut chiar Părintele Arsenie Boca. A avut învățături mincinoase în lucrările care îi aparțin cu certitudine? Dacă da, atunci va fi clar că minunile ce se fac la mormântul sfinției sale și în numele lui, faima de viață exemplară sunt curse diavolești și nu a primit revelație de sus. Dacă nu a avut învățături mincinoase ci a apărat în toate curat neîndoielnic Ortodoxia, înseamnă că a avut revelația Duhului Adevărului și poate fi model de sfințenie.

Sunteți de acord, sau nu?

Cu dragoste frățească, în căutarea adevărului.
Să mă iertați dacă v-am supărat cu ceva.
PS
Eu admir oamenii cu ideal și iubesc pe cei care vor să-și dea viața lor și mintea întreagă pentru acela. Eu cred că dumneavoastră sunteți unul din aceia. De aceea vă apreciez și nădăjduiesc să ne ajute Dumnezeu pe toți, să scăpăm de înșelare, indiferent de ce nume ar purta, ca nu cumva să ne ostenim în zadar:

Gal 2:2 M-am suit, potrivit unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc la neamuri, îndeosebi celor mai de seamă, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar.

.....:)
Mihaela, de ce amesteci asa mestesugit lucrurile?
Uite, te ajut eu sa le asezi frumos si cuminte:
1) Nu te-am contrazis niciunde in legatura cu Sfantul Botez. Sunt crestin ortodox si urmez invatatura de credinta a Bisericii si cred in totalitate ce ne invata Duhul lui Hristos in Biserica noastra.
2) Nu despre Taina Botezului a fost dezbaterea aceea. Ci despre cum iau unii de buna o facatura de poza, aruncata acolo cu multa ironie, in semn de batjocura, de unii care se pricep la "credinciosi". Era vorba deci despre inclinatia "ortodocsilor" spre idolatrie, ignoranta, lipsa discernamantului etc. Dur subiectul, nu?
3) Disputa a atins un maxim (de nerozie) cand unii au incercat sa vorbeasca despre imprimarea pe pelicula fotografica a energiei necreate si totodata despre incapacitatea sfintitilor slujitori si a tuturor crestinilor prezenti acolo de a vedea ceea ce numai tu (si alti "dreptmaritori" coplesiti emotional de luminite) vedeati.
4) Concluzia (mea) era ca acolo avem de-a face cu o adaugare de efecte luminoase, prin prelucrarea pe computer, a unei banale (nu lipsita de importanta, ci obisnuita, la fel ca oricare alta) slujbe. Nimic excentric, nimic "minunat", ci minunea obisnuita (sic!) a Tainei Botezului.
5) Idolatria, isteria si, in final, neputinta de a nu ne da aere de dreptcredinciosi a facut ca acel topic sa fie unul urat si-i foarte bine ca a fost inchis.

Imi pare rau ca in atat amar de vreme nu ai binevoit sa iti reconsideri pozitia si ca ai ramas cu impresia paguboasa ca te-am judecat etc. Nu, nu te-am judecat, ti-am spus raspicat si repet impresia ca ai batut campii in postarile acelea, aratindu-te cu totul patimasa in perceperea fotografiei. Ma asteptam sa ai mai mult discernamant.
Asta ti-am spus si sustin in continuare, cu riscul ca inclinatia ta binecunoscuta spre inflamare patimasa sa te faca iarasi sa sari ca arsa si sa ne miluiesti cu tone de cugetari duhovnicesti de cea mai inalta clasa.

Hai, Mihaela, pune comprese (nicidecum compresie!) pe ganduri...
Toate cele bune!

Va repet ca nu sunt ucenic al parintelui Arsenie Boca. Nu sunt si nu ma socotesc printre acestia.
*
Ba suntem concurenti, mai exact adversari. Deoarece dvs. veniti aici pregatit anume (o, ce mult l-ati asteptat pe Ovidiu!, scrieti, si cum ati rasfoit si cercetat anumite threaduri mai vechi...) ca sa ne transmiteti mesajul ca Parintele Arsenie era un ratacit/inselat. Ei bine, eu nu sunt de acord cu aceasta pozitie! Totusi nu afirm ca Parintele este sfant. Nu e de nasul meu sa afirm asa ceva! Consider insa ca v-ar sade bine sa luati aminte tocmai la ceea ce ne recomandati noua: v-am scris intr-o postare precedenta si va repet - asteptati hotararea Sfantului Sinod si nu va mai pronuntati dvs. in locul acestuia!
*
Am darul timpului precum si alte daruri mai mult decat dvs. Slava lui Dumnezeu!
*
In linii mari sunt de acord cu ultima dvs. afirmatie. Ar fi desigur multe de discutat...

Toate cele bune!

Asadar dvs. va cheltuiti "darul timpului" ca sa construiti o intreaga enciclopedie de combatere a sfinteniei Parintelui Arsenie Boca!
Cata pasiune in a contracara imaginea unui om inconjurat de evlavia populara!
Ce energie teribila aveti, de insistati atat, cu sistematica perseverenta, pentru a sublinia asazisa inselare a Parintelui!
Domnule doctor, sunteti sigur ca ceea ce va anima in demersul acesta migalos si statornic este iubirea? Iubirea Adevarului, mai intai.

P.S. O lamurire, va rog: ati gasit studiul acela sau l-ati alcatuit dvs. pe blog?

Eu cred că da.

Din nefericire am rasfoit materialul pe care l-ati postat. Scrieti acolo de "grozaviile" Parintelui.
Ei bine, domnule, daca veni vorba de grozavii, in cele cateva minute cat am citit am ramas foarte surprins de grozaviile pe care le scrieti tocmai dvs. acolo!
Domnule, inteleg ca treaba e foarte serioasa, mai serioasa decat banuiam...
Sunteti sigur ca faceti fata evidentierii propriilor grozavii pe care le-ati scris in monumentul acela de 1500 pagini? Va ganditi ce replici or sa va dea, in afara de mine, alti forumisti?
E un talmes/balmes de nedescris acolo, sa ma iertati... In ciuda unei aparente ordonari, continutul e halucinant.
Si-i de un comic irezistibil! De pilda faza aia cu gainile hipnotizate....:))))))))
Precum si bizarele interpretari ale presupuselor afirmatii ale Parintelui Arsenie despre Maria Magdalena...
Si multe altele.

Ce mistificari grosolane! Ce interpretativitate!

Acuma nu stiu ce sa fac: sa citesc tot textul si sa ma minunez de grozaviile presarate in el? Sau sa nu risipesc "darul timpului" si sa ma ocup cu ceva mai folositor...

Ipoteza ca, citind textul si semnalindu-va grozaviile, v-ar misca cu ceva: este exclusa. La dumneavoastra treaba se pare ca este foarte, foarte serioasa (sistematizata). Betonul nu se misca prin cuvinte omenesti.

Imi pare rau, cred ca nu mai e nimic de facut decat a conchide cu amar: pacat de darul timpului!
In loc sa scrieti monumentul acela de enormitati (cati ani v-a luat?), ati fi putut, cred, sa faceti ceva mult mai folositor pentru mantuirea dvs. si a semenilor.
Mai ales ca sunteti doctor...

Găinile hipnotizate făceau 4 oo/zi, sau cum?

Dadeau palme, pardon, lovituri de aripi la stress, puilor de gaina.

Nu ştiu la ce întrebare vă referiţi, eu pe acest topic am un singur mesaj cu acele note de subsol din "Cărarea Împărăţiei".

Bine v-am găsit! Ne cunoaştem? :)

faceau pui si ii hraneau cu biberonul...

Exact, în Cărarea Împărăţiei sunt foarte multe citate din VT şi NT, precum şi din Sfinţii Părinţi, după cum aţi observat. Am postat acele note de subsol pentru a se vedea că părintele nu s-a condus după propia minte, ci adesea apela la învăţătura Sfinţilor Părinţi. Asta aşa, ca o contră la afimaţia Mihaelei care spunea că părintele şi-ar fi atribuit învăţături ale altor părinţi.

Ceea ce a rămas scris demonstrează clar că părintele nu şi-a atribuit cuvinte ale Sfinţilor (ca şi cum ar fi ale lui). Mă refer la scrieri autentice şi nu scrieri despre părintele gen: mărturii, diferite citate apărute pe internet sau sub formă de broşuri sau sub ori ce altă formă. Aceste pentru mine sunt interpretări, adăugiri, răstălmăciri, înr-un cuvânt chiciuri, şi deci, există riscul să nu reflecte adevărul.

Plecând de la premisa că părintele şi-ar fi atribuit cuvintele Sfinţilor, adică Marioara primeşte un răspuns de la părintele citând un Sfânt, aveţi aici un răspuns cât de poate de concludent:http://www.crestinortodox.ro/forum/s...5&postcount=58

Nimic relevant, mă refer în acest cadru. Eu vă propun să vă prezentaţi cu această lucrare unui episcop, membru al Sfântului Sinod, şi să-i propuneţi o prezentare într-un cadru adecvat.