Lev Tolstoy un scriitor si un mare ganditor rus a fost spre sfarsitul vietii sale excomunicat de biserica ortodoxa pe motiv ca acesta sustinea ca anumite invataturi si comportamentul bisericii ortodoxe nu erau in concordanta cu invatatura lui Hristos. El este unul din cele mai bune exemple morale in opinia mea, pentru ca desi ca tanar a cunoscut multe forme ale pacatului, el reuseste sa se caiasca, ba chiar duce o viata exemplara: sustine cu tarie non-violenta, credinta in Dumnezeu si Hristos, este un vegetarian,considerand pacat sa faci rau oricarei fiinte, sustine iubirea intre oameni. El este totodata cunoscut ca unul din fondatorii crestinismului liberal(cunoscut si ca crestinism anarhic), deoarece comunitatile de crestini anarhisti de mai tarziu s-au bazat in parte pe ideile lui Tolstoy. Considerati ca a fost corecta condamnarea sa?

In primul rand nu suntem noi in situatia sa judecam. La orice proces, procurorul prezinta un act de acuzare (rechizitoriu) pe baza caruia se face judecata. La randul lui, avocatul prezinta circumstantele atenuante sau netemeinicitatea probelor administrate. Deci, din start, noi nu suntem pusi sa judecam, iar daca am face-o, ar trebui sa avem dosarul complet, sa cunoastem legile, sa avem competenta de a judeca, ceea ce noi nu avem. Doar ca sa vorbim discutii...
Daca a avut sau nu dreptate, va judeca Dumnezeu, nu noi.

Eugen noi suntem oameni si vrem nu vrem cand auzim de o astfel de chestiune ne formam o opinie, o judecata a cazului, de multe ori involuntar. Evlavia mascata nu e o forma prea buna de a fugi de raspuns. Eu nu iti cer sa il judeci, ci sa iti zici parearea.

Ca sa pot judeca, ar trebui sa ascult si partea cealalta, respectiv a Bisericii Ruse. Nici o parere nu pot emite, nu din "evlavie mascata", ci pentru ca tie inca nu ti-e clar ca tot ce spunem {sau respectiv, postam}, vor constitui CRITERII DE JUDECATA, a noastra, personala. Pentru ca cei ce citesc, vor fi la randul lor influentati de ceea ce postam noi (si parerile noastre, daca nu sunt fundamentate in Dumnezeu, sunt subiective).
Pentru ca multi s-au apucat sa critice, dar la o analiza corecta, s-a dovedit ca erau fie ignoranti, fie rau intentionati. Iata si citatul cu pricina:
"Pui de vipere, cum puteti sa graiti cele bune, odata ce sunteti rai? Caci din prisosul inimii graieste gura. Omul cel bun din comoara lui cea buna scoate afara cele bune, pe când omul cel rau, din comoara lui cea rea scoate afara cele rele. Va spun ca pentru orice cuvânt desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala în ziua judecatii. Caci din cuvintele tale vei fi gasit drept, si din cuvintele tale vei fi osândit." (Matei 12, 34-37)
Asa ca sa avem mai multa teama de ceea ce spunem.

Lev Tolstoi a fost excomunicat de Biserica Ortodoxa dupa publicarea operei "Invierea"(1899) in 1901, desi probabil ca se luase in considerare si scrierile sale mai timpuri. Cam asta era pozitia Biserici Ruse: scrierile sale(si aici ma refer in mod deosebit la Invierea) au fost considerate blasfemii pentru ca erau intentionate sa demaste injustitia legilor omenesti si ipocrizia bisericii-institutie(aici prezint obiectiv argumentele fiecarei parti, nu includ nici o opinie proprie). Toate veniturile de pe urma romanului au fost folosite ca fonduri pentru emigrarea si achizitionarea de case pentru Duchobortzi(nu sunt 100% sigur ca e corect asa in lb romana), care erau o secta ce nega biserica,preotii,icoanele,guvernul,ritualul bisericesc,si alte elemente ale Bisericii Ortodoxe, si care in Rusia erau persecutati. Probabil ca si acest sprijin financiar dat unei secte considerate eretice era un alt motiv al Biserici Ruse sa il excomunice.

De fapt, excomunicarea nu e altceva decat excluderea din randul fratilor de credinta. Si nu cred ca trebuie sa facem o pasiune din "dreptatea" lui Tolstoi. Cine crezi ca poate privi cu nepasare, cum fratele ajuta pe dusmanii sai? Crezi ca "ceilalti", daca nu faceau parte din Biserica Rusa, erau mai altfel? E o iluzie sa crezi ca daca arati cu degetul pacatele altora si-i improsti cu noroi, asta te face pe tine mai curat. De cele mai multe ori se dovedeste ca si acuzatorii sunt stapaniti de aceleasi pacate, ca si cei acuzati. Si cum Dumnezeu iubeste pe toti oamenii, indiferent de religie, ii lasa sa cada in aceleasi pacate pe care le acuzau la ceilalti, ca sa vada ca nu trebuie sa arunce cu pietre.
Cat despre "biserica institutie", ti-am mai explicat si la alta sectiune, ca nu exista asa ceva. Biserica este una, ca si comuniune a tuturor credinciosilor, indiferent ca unii sunt clerici si altii laici, nu pot exista unii fara altii. Ca sunt unii care neaga clericii, biserica, icoanele, guvernul, s.c.l. sunt si pe la noi destui, care de care mai suciti, si vor fi si mai multi, fiindca asta e spiritul contestatar al veacului.

in primul rand este Lev Tolstoi ;)