Icoane facatoare de minuni din Romania 1
 

• Icoana Maicii Domnului (una din cele 12 pictate de Sf. Ap. Luca şi adusă la noi de Sf. Ap. Andrei sau copie minunată) – Mănăstirea Nămăieşti, jud. Argeş, lângă Câmpulung
• Icoana Maicii Domnului (copie minunată din sec. IV după un original de Sf. Ap. Luca, de la Muntele Athos) – Mănăstirea “Dintr-un Lemn”, Sat Dezrobiţi, Com. Frânceşti, jud. Vâlcea
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Naşterea Maicii Domnului – Scaune”, catapeteasmă (Str. Scaune Nr. 2, în spatele Spit. Colţea, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Doamnei”, naos (Calea Victoriei Nr. 28, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Olari” (Str. Olari 2, intersecţia Moşilor cu Olari, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Grădina Icoanei” (Str. Icoanei, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului (copie minunată după “Prodromita” de la Muntele Athos) – Schitul Darvari (Str. Schitul Darvari Nr. 3, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului şi Icoana Sf. Nicolae – Biserica “Sf. Nicolae – Blănari” (Universitate, Str. Blănari 16, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Schitul “Maicilor” (lângă Măn. Antim, Str. Antim 43, Bucureşti)
• Icoanele Maicii Domnului (cele 2) – Biserica “Sf. Vasile” (Cal. Victoriei 198, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Batiştei (Universitate, Str. Batiştei 19-21, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului şi Icoana Sf. Dr. Cosma şi Damian - Biserica “Sf. Trei Ierarhi – Colţei” (Universitate, Bd. Brătianu 1, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Sf. Elefterie – Nou” (Metrou Eroilor, Operă, Str. Sf. Elefterie 1-3, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului (“Odighitria – Îndrumătoarea”) – Biserica “Sf. Nicolae – Mihai Vodă” (Metrou Izvor, Str. Sapienţei 4, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Zlătari (vizavi de Magazinul Victoria, CEC-ul Mare, Cal. Victoriei 12, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Sf. Împăraţi – Plevna” (zona Pţa. Kogălniceanu, Facult. Drept, Str. Sf. Constantin 33, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Catedrala Patriarhiei, Bucureşti (copie minunată după Icoana pictată de Sf. Ap. Luca de la Măn. Kykkos din Cipru; la iconostasul stg din faţa altarului)
• Icoanele Maicii Domnului (“Hrănitoarea” şi cea de la catapeteasmă) şi cea a Sf. Parascheva (care a plâns) – Biserica “Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi” (Str. Gral. Broşteanu 12, vizavi de ASE - intrarea din Cal. Dorobanţi, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului şi cea a Sf. Alexie – Biserica “Sf. Alexie” (Cal. Şerban Vodă 123, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului (“Pantanassa - Vindecătoarea”) - Biserica “Sf. Nicolae - Rusă, a Studenţilor” (Universitate, Str. Ion Ghica 9, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului - Biserica “Dichiu” (Str. Icoanei 72; copie după “Madona Neagră” protectoarea Poloniei)
• Icoana Maicii Domnului - Biserica “Sf. Spiridon” a Mitropoliei de Bucureşti (de la Pţa. Unirii, pe Bd. “D. Cantemir”, Cal. Şerban Vodă 29)
• Icoana Maicii Domnului (“Cu 3 mâini”) – Mănăstirea Plumbuita, Bucureşti (Str. Plumbuita 58)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Înălţarea Domnului – Teiul Doamnei”, Bucureşti (Str. Doamna Ghika 1)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Sf.Gheorghe – Mărţişor”, Bucureşti (Str. Mărţişor 63, vizavi de fosta Măn. Văcăreşti, în apropiere de benzinăria Big Berceni)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Sf. Părinţi Ioachim şi Ana – a Târgului de Afară”, Bucureşti (lângă Foişorul de Foc)
• Icoana Maicii Domnului („Kazanskaya”) – Biserica „Adormirea Maicii Domnului / Sf. Haralambie – Flămânda”, Bucureşti, Str. Olimpului 17 (de la intersecţia Bd. Dimitrie Cantemir cu Bd. Mărăşeşti, înspre Parcul Carol)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica „Adormirea Maicii Domnului / Sf. Nicolae / Sf. Cuv. Parascheva şi Sf. Grigorie Decapolitul - Hagiu”, Bucureşti (Str. Traian, Nr. 142 <lângă Hala/Piaţa Traian, intersecţia Căii Călăraşilor cu Str. Traian>)
• Icoana Maicii Domnului şi icoana Sf. Parascheva – Biserica “Sf. Gheorghe – Nou” (Pţa. Sf. Gheorghe, Bd. Brătianu 27, Km 0, Bucureşti)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Adormirea Maicii Domnului şi Sf Nicolae – Radu Ceauşu”, Bucureşti (Str. Radu Ceauşu, Nr. 6)
• Icoana Sf. Filofteia – Mănăstirea “Sf. Antim Ivireanul”, Bucureşti
• Icoana Sf. Mina – Biserica “Sf. Mina”(Cal. Călăraşilor, Str. C.F. Robescu 18 A, Bucureşti)
• Icoana Sf. Antonie cel Mare – Biserica “Sf. Anton – Curtea Veche” (Hanul lui Manuc, Bucureşti)
• Icoana Sf. Antonie cel Mare – Biserica “Sf. Gheorghe – Vechi” (în spatele Mag. Cocor, Cal. Moşilor 36, Bucureşti)
• Icoana Sf. Spiridon – Biserica “Sf. Spiridon Vechi-Operetă”, Bucureşti
• Icoana Sf. Nicolae – Mănăstirea Mărcuţa (din Şos. Pantelimon, vizavi de Spit. „Sf. Pantelimon”, Str. Mănăstirii Mărcuţa - fostă Genţianei)
• Icoana Sf. Nicolae – Mănăstirea „Sf. Antim Ivireanul”, Bucureşti (str. Antim 29, în muzeul mănăstirii)
• Icoana Maicii Domnului (care plânge) – Biserica “Sf. Petru şi Pavel - Basarab”, Ploieşti (Str. M. Basarab, Cartier “M. Bravu”, capătul autobuz 5, luat de la Hale)
• Icoana Maicii Domnului (“Cu 3 mâini”) – Biserica “Maica Precista”, Ploieşti (Str. Armoniei, lângă Teatrul de Copii şi Hotelul Prahova)
• Icoanele Maicii Domnului (cele 2: din biserica mare, “Siriaca” şi din paraclis) – Mănăstirea Ghighiu, Sat Ghighiu, Com. Bărcăneşti, jud. Prahova
• Icoana Maicii Domnului (de la iconostasul din faţa altarului, stg.) – Mănăstirea Pissiota (Crivina), Com. Poienarii Burchii, jud. Prahova (lângă Ploieşti)
• Icoana Maicii Domnului (adusă de la Sf. Mormânt) – Schitul “Sf. Maria Cricov – Jercălăi”, lângă Urlaţi, jud. Prahova
• Icoana Maicii Domnului – Comuna Măneciu Pămînteni, jud. Prahova
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Suzana, Com. Măneciu, jud. Prahova
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Crasna, Com. Crasna, jud. Prahova (lângă Slănic)
• Troiţă şi Paraclisul „Sf. Nectarie”(pe locul unor Teofanii din 1935 – D-zeu. S-a arătat Mariei Petre <1923-1996>, “fecioara de la Parepa”) – în incinta Mănăstirii “Sf. Treime”, Sat Parepa-Ruşani, Com. Colceag, jud. Prahova
• Mănăstirea Caraiman – Buşteni, jud. Prahova (loc tămăduitor - copacul candelabru, apariţie a Maicii Domnului)
• Crucea “Manafului” (loc de putere precreştin, templu al Soarelui, inscripţii nedescifrate, menţionat de Densuşianu în “Dacia preistorică”, creştinat prin resculptare parţială la 1857) – sat Greceanca, jud. Prahova, lângă Breaza
• Icoana Sf. Nicolae – Mănăstirea Cernica, Com. Cernica, jud. Ilfov (în Biserica „Sf. Nicolae”, de pe insulă)
• Icoana Sf. Mercurie – Mănăstirea Plătăreşti, Com. Plătăreşti, jud. Ilfov
• Icoana Maicii Domnului şi Icoana Sf. Parascheva - Mănăstirea Ţigăneşti, Com. Ciolpani, jud. Ilfov
• Icoana Maicii Domnului (din naos) – Mănăstirea Căldăruşani, Sat Lipa, Com. Gruiu, jud. Ilfov
• Icoanele Maicii Domnului (cele 2: cea din biserica mare şi „Apărătoarea Mănăstirii” din scorbura stejarului secular de pe malul lacului / loc de putere) şi Icoana Mântuitorului („Domnul Minunat”) – Mănăstirea Pasărea, Com. Brăneşti, jud. Ilfov
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Cimitirului din Comuna Gruiu, Sat Siliştea Snagovului, jud. Ilfov
• Icoana Sf. Gheorghe – Mănăstirea Viforâta, Com. Aninoasa, jud. Dâmboviţa
• Mănăstirea Peştera Ialomiţei – Com. Moroieni, jud. Dâmboviţa (loc tămăduitor)
• Icoanele Maicii Domnului – Mănăstirea Cetăţuia, Com. Cetăţeni, jud. Argeş
• Peştera Moşului, Stânca Dorinţelor ş.a – Mănăstirea Cetăţuia, Com. Cetăţeni, jud. Argeş (locuri tămăduitoare şi de putere din vremuri predacice)
• Peştera Cuv. Ioanichie Schimonahul (sec. XVII) – Sihăstria “Valea Chiliilor” Muscel, jud. Argeş (loc tămăduitor pe versantul muntelui de la Mănăstirea Cetăţuia)
• Schitul rupestru Corbii de Piatră – Sat Corbi, jud. Argeş (lângă Domneşti, locuri tămăduitoare şi de putere din vremuri predacice)
• Icoanele Maicii Domnului (“Hrănitoarea” şi o a 2-a, mică, în raclă) – Mănăstirea “Negru Vodă”, Câmpulung, jud. Argeş
• Troiţa (apariţie a Maicii Domnului şi a chipului lui Iisus) – Mănăstirea „Sf. Treime/Înfricoşata Judecată”, Sat Prodăneşti, Com. Ioneşti/Buzoieşti, jud. Argeş
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Glavacioc, Com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Cotmeana, Com. Cotmeana, jud. Argeş
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Trivale, Piteşti (Str. Armand Călinescu), jud. Argeş
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Madona Dudu”, Craiova
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Brâncoveni, Com. Brâncoveni, jud. Olt
• Icoana Sf. Nicolae - Mănăstirea Căluiu, sat Călui, com. Oboga, jud. Olt
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, Alexandria, jud. Teleorman
• Icoanele: Maicii Domnului, Mântuitorului, Sfinţilor Pantelimon, Ioan Botezătorul, Andrei, Nicolae, Dimitrie, Haralambie ş.a. , crucea din altar (izvorâtoare de mir) – Mănăstirea “Sf. Pantelimon”, Com. Siliştea-Gumeşti, jud. Teleorman (lângă Roşiorii de Vede)
• Icoana Maicii Domnului (“Mângâietoarea”) – Biserica Satului Balaci, jud. Teleorman
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Surpatele, Com. Frânceşti, Sat Surpatele, jud. Vâlcea
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Govora, Com. Mihăieşti, jud. Vâlcea
• Icoana Maicii Domnului – Schit Ostrov, Călimăneşti, jud. Vâlcea
• Icoana Maicii Domnului („Odighitria”) (?) şi Peştera Sf. Grigorie Decapolitul/Vânturariţa (loc de putere) – Mănăstirea Bistriţa, Sat Bistriţa, Com. Costeşti, jud. Vâlcea
• Icoana Mântuitorului (pe stâncă) – Schit Pahomie, Com. Bărbăteşti, jud. Vâlcea
• Peştera (Paraclis) Sf. Antonie de la Iezeru – Schit Iezeru, Sat Cheia, Băile Olăneşti (loc tămăduitor)
• Crucea de pe Muntele Cozia - (loc tămăduitor)

Icoane facatoare de minuni din Romania 2
 

• Peşterile Cuv. Daniil şi Misail – Mănăstirea Turnu, Călimăneşti, jud. Vâlcea (locuri tămăduitoare)
• Peştera Cuv. Neofit Sihastrul şi cea a Cuv. Meletie Sihastrul (cu un izvor tămăduitor) – Mănăstirea Stânişoara – Nucet, Sat Păusa (gara Jiblea), lângă Mănăstirea Turnu – Călimăneşti, jud. Vâlcea (locuri tămăduitoare)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Lainici, comuna Schela, sat Sâmbotin, jud. Gorj
• Icoana Maicii Domnului – Biserica din Com. Muşeteşti, jud. Gorj
• Icoana Maicii Domnului şi Peştera Sf. Nicodim de la Tismana (loc tămăduitor) – Mănăstirea Tismana, Com. Tismana, jud. Gorj
• Mănăstirea Maglavit – Com. Maglavit (lângă Calafat), jud. Dolj (loc de putere, teofanie a “Moşului - Cel Vechi de Zile” în faţa lui Petrache Lupu, 1938)
• Icoana Sf. Nicolae - Com. Melineşti, jud. Dolj [?]
• Icoana Maicii Domnului şi cea a Învierii – Biserica din Letca Nouă, jud. Giurgiu (lângă Ghimpaţi)
• Icoana Maicii Domnului – Schitul „Sf. Ioan Rusul”, Com. Slobozia, jud. Giurgiu
• Icoana Sf. Nicolae – Mănăstirea Comana, Com. Comana, jud. Giurgiu
• Biserica satului – Sat Dimitrie Cantemir, jud. Giurgiu (loc tămăduitor)
• Crucea de la Coslogeni (din 1730, pe locul unei “pietre de credinţă”) – Com. Coslogeni (pe şos. Călăraşi – Feteşti)
• Icoanele Sf. Ioan Botezătorul (cele 2) – Bis. “Sf. Împăraţi”, Sat Răzvani, jud. Călăraşi (lângă Lehliu)
• Icoana Maicii Domnului şi cea a Mântuitorului – Com. Tăuşani, jud. Călăraşi
• Icoana Sf. Nicolae – Sat Biţina, Com. Moviliţa, jud. Ialomiţa (lângă Urziceni)
• Icoana Maicii Domnului – Catedrala Episcopiei din Constanţa (Str. Arhiepiscopiei 35, lângă Cazinou)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea “Sf. Nicolae” din localitatea 23 August, jud. Constanţa [?]
• Crucile (cele 2) şi Icoana Maicii Domnului (din pronaos) – Mănăstirea Dervent, Com. Ostrov, jud. Constanţa
• Icoana Sf. Xenia – Mănăstirea Colilia, Sat Colelia, jud. Constanţa
• Peştera Sf. Ap. Andrei – Mănăstirea “Peştera Sf. Andrei”, Com. Ion Corvin, jud. Constanţa (loc tămăduitor)
• Peştera Sf. Ioan Casian – Mănăstirea “Peştera Sf. Ioan Casian”, Com. Târguşor, Sat Casieni, jud. Constanţa (loc tămăduitor, “Dealul Casienilor” din Cheile Dobrogei)
• Bisericuţele rupestre “din cretă” – Basarabi, Com. Murfatlar, jud. Constanţa (locuri de putere şi tămăduitoare)
• Complexul rupestru – Com. Dumbrăveni, jud. Constanţa (locuri de putere şi tămăduitoare)
• Icoanele Maicii Domnului (“Eleusa”, din biserica mare şi “A Soldatului -Nerosaiscaia”, din paraclis) şi cea a Mântuitorului “care se curăţă singură” (din biserica mare) – Mănăstirea Celic Dere, Sat Teliţa, Com. Frecăţei, jud. Tulcea
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Saon, Com. Niculiţel, jud. Tulcea (din biserica veche, a paraclisului)
• Martyriconul de la Niculiţel – sat Niculiţel, jud. Tulcea (loc de putere unde au fost descoperiţi în 1971 cei 4 Sfinţi Martiri aflaţi azi la Măn. Cocoşu, alături de alţi 2 Sfinţi Martiri, mai vechi)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Săraca, Com. Şemlacu Mic, jud. Timiş
• Icoana Maicii Domnului (din tronul de lemn aurit) – Mănăstirea “Sf. Gheorghe” (ortodoxă sârbă), Sat Birda, Com. Gătaia, jud. Timiş (lângă Deta)
• Icoana Maicii Domnului şi Icoana Sf. Ilie – Schitul Călugăra, Com. Ciclova Montană (lângă Oraviţa), jud. Caraş-Severin
• Icoana Sf. Treimi – Schit “Piatra Scrisă”, Com. Armeniş, jud. Caraş-Severin
• Icoana Maicii Domnului (Odighitria) – Biserica Satului Măru, jud. Caraş-Severin (lângă Caransebeş)
• Icoana Maicii Domnului („Semenica”) – Mănăstirea “Sf. Ilie” din Semenic, jud. Caraş-Severin
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Izbuc, Sat Călugări (Ponoarele), Com. Cărpineţ, jud. Bihor
• Icoana Maicii Domnului (copie modernă litografiată după icoana “Kazanskaya”) – Schitul “Sf. Ioan Botezătorul şi Sf. Teodora de la Sihla”, Com. Huta, jud. Bihor (lângă Beiuş)
• Şimian, jud. Bihor – loc de putere (apariţii Marianice şi Teofanice, pe linia Şumuleu, Fatima, Mejdugorje)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Nicula, Com. Fizeşu Gherlii, jud. Cluj
• Icoana Maicii Domnului (“Dulcele Sărut” sau „Sora Geamănă” [a icoanei de la Măn. Nicula]) – Mănăstirea Strâmba, Sat Stupini - Păduriş, Com. Hida, jud. Sălaj (lângă Zalău)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Bic, jud. Sălaj (lângă Şimleul Silvaniei)
• Nuşfalău, jud. Sălaj – „Muntele Sf. Treimi” / loc de putere (apariţii Marianice şi Teofanice, pe linia Şumuleu, Fatima, Mejdugorje)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Dragomireşti, Com. Dragomireşti, jud. Maramureş
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Rohia (Paraclisul Bisericii Noi), Sat Rohia (Tg. Lăpuş), jud. Maramureş
• Icoana Maicii Domnului (Eleusa) – Mănăstirea Parva, jud. Bistriţa-Năsăud
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Sf. Nicolae”, Sat Uioara de Sus, jud. Mureş
• Mănăstirea Sânmartinu de Câmpie – Com. Răciu, jud. Mureş (loc de putere, tradiţia cere ca biserica să fie înconjurată de 3 ori)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Hodoş – Bodrog, Com. Felnac, jud. Arad
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Bezdin, Sat Munar, jud. Arad (?)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Lupşa, Com. Lupşa, jud. Alba (adusă de la Măn. Vatoped – Mt. Athos, copie minunată după icoana de acolo, “Paramythia – Mângâietoarea”)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Oaşa, Com. Suşag, jud. Alba (adusă de la Măn. Vatoped – Mt. Athos, copie minunată după icoana de acolo, “Pantanassa - Vindecătoarea”)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Râmeţ, jud. Alba (adusă de la Măn. Vatoped – Mt. Athos, copie minunată după icoana de acolo, “Pantanassa - Vindecătoarea”)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Bixad, Com. Bixad, jud. Satu Mare
• Icoana Maicii Domnului şi Peştera Sf. Ioan de la Prislop (loc de putere) – Mănăstirea Prislop, Sat Silvaşu de Sus (Haţeg), Com. Prislop, jud. Hunedoara
• Biserica din Comuna Densuş, jud. Hunedoara (loc de putere din vremuri predacice; cea mai veche biserică din România)
• Icoana Sf. Nicolae – Mănăstirea Predeal, jud. Braşov
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Com. Voila, Sat Sâmbăta de Sus, jud. Braşov
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Dejani, jud. Braşov (lângă Făgăraş)
• Peştera &laquo;Templului Ursitelor&raquo; – Mănăstirea &laquo;Săpată în Piatră&raquo;, Dealul Pleşu, Sat Şinca Veche, jud. Braşov (loc tămăduitor şi de putere din vremuri predacice; între Braşov şi Făgăraş, lângă Perşani)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Vovidenia, Sat Luncani, Com. Vânători, jud. Bacău
• Icoana Maicii Domnului (“Zburătoarea – Care a Zburat”) – Mănăstirea Măgura Ocnei, jud. Bacău
• Icoana Maicii Domnului (care plânge) – Catedrala Episcopiei Buzău
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea “Banului”, Buzău, jud. Buzău
• Icoana Maicii Domnului – Schitul Cetăţuia (lângă Măn. Ciolanu), Com. Tisău, jud. Buzău
• Icoanele Maicii Domnului (cele 2: cea mare - copie minunată după cea de la Dălhăuţi şi cea mai mică din altar) – Mănăstirea Răteşti, Sat Răteşti, Com. Berca, jud. Buzău
• Icoana Maicii Domnului – Biserica din Satul Aluniş, jud. Buzău
• Biserica “Sf. Filofteia”, Buzău (loc tămăduitor)
• Bisericuţele rupestre – Zona Aluniş, Fişti, Colţi, Ţara Luanei, Agaton etc, jud. Buzău (străvechi locuri tămăduitoare şi de putere din vremuri predacice)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Adam, Com. Cuca, jud. Vaslui
• Icoana Maicii Domnului (“Tânguirea Maicii Domnului”) – Mănăstirea “Acoperământul Maicii Domnului”, Sat Gârceni, Com. Mălineşti - Gârceni, jud. Vaslui (lângă Vaslui)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Floreşti, Sat Floreşti, Com. Poieneşti, jud. Vaslui
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Bujoreni, Com. Zorleni, jud. Vaslui
• Icoana Maicii Domnului (“Lidianca” sau “Închinătoarea”) şi a Sf. Gheorghe de pe versoul celei dintâi – Mănăstirea Neamţ, Com. Vânători, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului “Cu 3 Mâini-Trihirusa” – Biserica „Sf. Gheorghe” din incinta Mănăstirii Neamţ, Com. Vânători, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Giurgeni, Roman, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Pângăraţi, jud. Neamţ
• Icoana Sf. Ana cu Maica Domnului – Mănăstirea Bistriţa, Com. Viişoara, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului (“Iconiţa”) – Mănăstirea Bisericani, Com. Viişoara, jud. Neamţ
• Peştera Sf. Chiriac de la Bisericani (prăznuit pe 31 decembrie) şi cea a Sf. Iosif – Mănăstirea Bisericani, Com. Viişoara, jud. Neamţ (locuri tămăduitoare)
• Icoana Maicii Domnului (sec. XVI) – Mănăstirea Văratec, Com. Agapia, Sat Văratec jud. Neamţ
• Icoanele Maicii Domnului (cele 2: din biserică şi “Tânguirea” de la fântână) şi Icoana Mântuitorului (cea mică) – Mănăstirea Agapia, Com. Agapia, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului (“Axionita”)– Mănăstirea Sihăstria, Com. Pipirig, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Satului Trifeşti-Roman, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Durău, Com. Ceahlău, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Petru Vodă, Com. Poiana Teiului, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului (“Cipriota”) – Mănăstirea Secu, Com. Pipirig, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Horaiţa, Com. Crăcăoani, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului – Schitul Horăicioara, Com. Crăcăoani, jud. Neamţ
• Icoana Maicii Domnului - Schitul Icoana, Com. Vânători, jud. Neamţ

Icoane facatoare de minuni din Romania 3
 

• Icoana Maicii Domnului (copie minunată după “Portăriţa” de la Mt. Athos) – Biserica “Sf. Spiridon” a spitalului judeţean din Piatra Neamţ, jud. Neamţ
• Icoana Sf. Nicolae - Mănăstirea Almaş, Sat Almaş, Com. Gârcina, jud. Neamţ
• Icoana Sf. Zenovie – Mănăstirea Nechit, Com. Borleşti, jud. Neamţ
• Peştera Sf. Teodora de la Sihla – Schitul Sihla, Com. Vânători, jud. Neamţ (loc tămăduitor)
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Sf. Împăraţi”, Gura Humorului, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Putna, Com. Putna, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Sihăstria Putnei, Com. Putna, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului (din faţa catapetesmei, în prezent în paraclis) – Mănăstirea Moldoviţa, Com. Vatra Moldoviţei, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului (din faţa catapetesmei) – Mănăstirea Suceviţa, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului şi icoana Sf. Ap. Ev. Ioan şi alte icoane minunate – Schitul Rarău, Com. Crucea, jud. Suceava
• Icoanele Maicii Domnului (cele 2) – Mănăstirea Sihăstria - Rarău, Com. Crucea, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului (copie minunată după “Portăriţa” de la Mt. Athos) – Biserica din Com. Rădăşeni, jud. Suceava (lângă Fălticeni)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Dragomirna, comuna Dragomirna, jud. Suceava
• Icoanele Catapetesmei – Mănăstirea Dragomirna, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Râşca, Com. Râşca, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Spitalului Judeţean din Suceava, jud. Suceava
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Slatina, jud. Suceava
• Icoana Mântuitorului (din muzeul mănăstirii) – Mănăstirea Moldoviţa, jud. Suceava
• Troiţă (pe locul unde S-a arătat Sf. Treime) – Schitul Pojorâta (Corlăţeni), Com. Pojorâta, jud. Suceava
• Icoanele din Muzeul din Pronaos – Mănăstirea Bogdana, Rădăuţi, jud. Suceava
• Icoana Sf. Gheorghe – Mănăstirea Cămârzani, Sat Cămârzani, Com. Vadu Moldovei/Ciumuleşti, jud. Suceava (lângă Fălticeni)
• Chilia peşteră a Sf. Daniil Sihastrul – Mănăstirea Putna, Com. Putna, jud. Suceava (loc de putere)
• Mănăstirea Hagigadar (“a Dorinţelor”) – Suceava, jud. Suceava (biserică armenească, loc tămăduitor)
• Icoana Maicii Domnului – Schitul Cozancea, Com. Suliţa, jud. Botoşani
• Icoana Maicii Domnului - Mănăstirea Vorona, comuna Vorona, jud. Botoşani
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Sihăstria Voronei, comuna Vorona, jud. Botoşani
• Icoana Sf. Ioan Botezătorul – Mănăstirea Gorovei, Sat Gorovei, Com. Vârfu Câmpului (lângă Dorohoi), jud. Botoşani
• Icoana Maicii Domnului (“Prodromita”) – Mănăstirea Valea Neagră, Com. Herăstrău/Nistoreşti, jud. Vrancea
• Icoana Sf. Nicolae – Mănăstirea Lepşa, Com. Tulnici, jud. Vrancea
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Dălhăuţi, Sat Dălhăuţi, Com. Cârligele, jud. Vrancea (lăngă Focşani)
• Icoanele Maicii Domnului (cele 2: din biserica mare [copie minunată după cea de la Dălhăuţi] şi cea din biserica veche [?]) – Mănăstirea Poiana Mărului, Sat Jitia de Jos, Com. Jitia, jud. Vrancea
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Mitropoliei din Iaşi (Bd. Ştefan cel Mare 16)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Golia, Iaşi (Str. Cuza Vodă 51)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Socola, Iaşi
• Icoana Maicii Domnului (“Prodromita”) – Mănăstirea Bucium, Iaşi (Str. Păun 14)
• Icoanele (cele 2) Maicii Domnului – Biserica “Sf. Nicolae Domnesc”, Iaşi
• Icoana Mântuitorului şi icoana Maicii Domnului (care plâng; minune neconfimată oficial) - Biserica „Sf. Nectarie” din cartierul „Alexandru cel Bun”, Iaşi
• Icoana Sf. Spiridon - Biserica “Sf. Spiridon” (din cadrul Spit. “Sf. Spiridon”), Iaşi (Bd. Independenţei 1, Pţa. Unirii)
• Icoana Sf. Mina – Biserica “Sf. Andrei şi Mina”, Iaşi(lângă Palatul de Cultură)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Dobrovăţ, Com. Dobrovăţ, jud. Iaşi
• Icoanele Maicii Domnului (cele 3), Icoana Mântuitorului şi Icoana Sf. Ioan Botezătorul – Mănăstirea Hadâmbu, Com. Mogoşeşti, jud. Iaşi
• Icoana Maicii Domnului – Biserica din Com. Pârcovaci (lângă Hârlău), jud. Iaşi
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Miclăuşeni, Com. Butea, jud. Iaşi
• Icoana Sf. Nicolae – Biserica „Sf. Nicolae”, com. Valea Seacă, jud. Iaşi [sau jud. Bacău?] (copie după o icoană minunată din Rusia)
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Mavromolu, Galaţi, jud. Galaţi
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Adam, Sat Adam, Com. Drăguşeni, jud. Galaţi
• Icoana Maicii Domnului – Biserica Satului Paşcani, Com. Vlădeşti, jud. Galaţi
• Icoana Maicii Domnului – Biserica “Sf. Nicolae”, Comuna Smulţi, jud. Galaţi
• Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Vladimireşti, com. Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi

multumim frumos pt. bunavointza si gestul frumos de a posta aceste info utile
 

Multumim foarte mult pentru bunavointza si gestul frumos de a posta aici toate aceste informatii (cat si cele despre izvoarele tamaduitoare din tara noastra, si cele despre biserici bucurestene care adapostesc moaste de Sfinti) deosebit de utile/interesante.

In partea vestica si sudul Romaniei sunt ceva Icoane facatoare de minuni,adica in zona Ardealui si zona Banatului?

Icoane
 

Cateva icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului

Icoane
 

Alte Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului

Multumim! Fie ca toate icoanele sa fie facatoare de minuni, iar noi sa ne invrednicim de ele!

icoane la comanda
 

Buna ziua. Ma numesc Iordachescu Constantin. Impreuna cu un prieten facem icoane aplicate. Putem lucra aproape orice icoana pe care nu o gasiti nicaieri. La noi veti avea preturi de producator. O lista de preturi gasiti aici: http://konstantcrestinortodox.blogsp...-aplicate.html

Avem si icoane in stoc la un pret de 10 lei: http://konstantcrestinortodox.blogsp...ei-bucata.html

Ma puteti gasi la adresa de mail: io_konstant@yahoo.com sau pe mess sau la nr de tel 0746106781

multumim "vasilik"...ptr.minunatele icoane postate aici...pe aproape toate le-am vazut si m-am inchinat lor, dar imi doresc si sper sa ajung pe Rarau,la icoana Maicutei..

icoanele fermecate
 

1977 - anul care a indoliat Bucurestiul prin acel cutremur devastator. Pe Calea Victoriei, aproape de Palatul Regal, exista renumitul bloc Nestor, cu apreciata cofetarie la parter. In acel bloc, la un etaj superior, locuia o pictorita binecuvantata de Dumnezeu prin harul si talentul sau. Frumusetea si maiestria lucrarilor realizate de ea


depaseau superlativele. Galeriile de Arta erau imbogatite cu migala mainilor ei, aplecata mai ales asupra icoanelor pictate pe sticla si lemn.
Probabil, in maiestria cu care-si realiza operele de arta, revarsa si Dumnezeu binecuvantarea-I divina.
Asa se explica miracolul celor intamplate. Bloc


ul Nestor s-a prabusit cu locatari cu tot. Pictorita tocmai se pregatea sa-si spele parul. Acest amanunt il stiu de la cumnata pictoritei, care-mi era colega si prietena. Tocmai terminasera convorbirea telefonica, cand pamantul a inceput sa se framante, blocurile sa se naruie, exploziile subsolurilor sa amplifice dezastrul si, in final, Bucurestiul sa devina o ruina. In locul blocurilor, rasarisera mormane uriase de moloz amestecat cu fier beton contorsionat, caramizi, sticla si trupuri omenesti sfartecate.
Telefoanele amutisera, asa ca orice informatie era greu de capatat. Colega mea si sotul ei (fratele pictoritei) au pornit grabiti sa afle ce se intampla cu ruda lor. Drumul din Floreasca pana in Calea Victoriei a fost o adevarata aventura, iar cele vazute in drumul lor i-au naucit.
Ajunsi la fata locului, a fost nevoie sa se sprijine unul de altul, ca sa nu se prabuseasca. Era o imagine apocaliptica. Se intrebau ingroziti cum vor putea recupera trupul rudei lor, din mormanul urias de amestecuri fumegande.
Disperarea era generala. Jalea si bocetele stapaneau vazduhul. Nimeni nu se putea stapani. Manifestarile zgomotoase creeau sentimentul eliberarii acelui naduf greu, insuportabil Totusi, in haosul general, ca la un semnal ceresc, atentia tuturor celor prezenti a fost atrasa de palpairea unor luminite, ca intr-o zbenguiala de licurici! Raze de lumini nepamantene tasneau din zgura fumeganda, lasand sa se zareasca fragmentat chipuri de sfinti. Uluirea coplesea, iar dezlegarea misterului a venit odata cu mijirea zorilor. Erau icoanele pictate pe sticla, neinramate, ale pictoritei, cu chipul lui Iisus si al Sfintei Fecioare Maria. Doua icoane ce plutisera pe aripile ingerilor protectori si ferite cu grija de urgia cutremurului.
Alta explicatie nu putea fi. Cum de nu se facusera zob? Cum de ramasesera intregi si curate? Mutenia privitorilor izvora si din teama de a comenta. Credinta era batjocorita, bisericile cadeau rapuse de buldozere nemiloase, iar slujitorii bisericilor, terorizati.
Colega si sotul ei au avut mult de luptat si dovedit ca acele icoane le apartin. Au reusit sa le recupereze in cele din urma, odata cu trupul neinsufletit al pictoritei.
Am si eu doua icoane pictate de nefericita mea prietena. Ele imi infrumuseteaza casa, mi-o sfintesc si mi-o pazesc, creandu-mi acea protectie linistitoare. De fiecare data cand le privesc, ma rog si le ating, simt acel fior al credintei tamaduitoare. Ce-ar mai fi de spus?

Dorinta implinita

Cea de-a doua intamplare, legata tot de puterea miraculoasa a sfintelor icoane, am aflat-o de la o distinsa doctorita, pe care o pretuiesc pentru apostolatul pe care-l practica in profesia ei (aproape unicat in zilele noastre). Povestea incepe cu o femeie gravida in luna a noua, internata intr-o maternitate din provincie. Sotul insotitor era un om aprig, fara nici o credinta si fara frica de Dumnezeu. In asteptarea importantului eveniment, nasterea copilului dorit, sotul a vazut pe peretele din fata patului sotiei sale o icoana. I s-a urcat sangele la cap, s-a facut vanat de manie si a cerut, tipand, sa se dea jos imediat icoana de pe perete. Asistenta s-a conformat, a dat jos icoana, dar a indraznit sa intrebe de ce era inoportuna prezenta chipului sfant. Raspunsul autoritar si strigat din toti bojocii "tovarasului" a fost urmatorul: "Nu vreau, cand mi se va naste copilul, sa vada acest "tablou"!". Dorinta i s-a implinit. Copilul cel mult dorit s-a nascut orb. Cerurile i-au implinit vrerea.

Minunat!

Hai sa va spun despre o icoana facatoare de minuni din orasul meu.

Initial, nu a fost doar o Biserica, a fost asezamant monahal (de calugari) . Primele mentionari in documente despre manastire apar in 1571.

Abia in 1884 a devenit doar Biserica.

Dar- revenind la anul 1571- documentele atesta faptul ca acolo era o Biserica---> si pe locul acela, vornicul Andronic Vistierul a cladit din temelii o manastire si o noua biserica pe locul celei vechi (cea veche fiind prea mica)

Din acea Biserica veche a ramas doar o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.

Stiu ca icoana asta a scapat dintr-un incendiu- nu stiu daca inainte sa se faca manastirea sau dupa.

Arata superb Biserica. E destul de micuta, dar totul in ea e... superb. Inca da senzatia ca acolo nu e biserica din oras, ci dintr-un asezamant monahal.
Are o arhitectura mai speciala. Am citit pe net ca biserica in forma ei in care ne-a ramas azi a inceput in vremea lui Constantin Brancoveanu, fiind terminata sub domnia lui Nicolae Mavrocordat. Are acoperisul cu tigla smaltuita, si nu e foarte inalta, ca majoritatea bisericilor noi. Seamana foarte mult cu Bisericile vechi din nordul tarii.

La ferestre si deasupra usii dintre naos si pronaos se afla niste rame din piatra sculptate care par foarte vechi si sunt inegrite de fum. Sunt clar parte dintr-o biserica mai veche. Nu-mi dau seama insa daca sunt afumate din cauza ca respectiva fosta biserica a fost foarte multi ani folosita si afumata de fum de lumanari (era o vreme cand nu era electricitate, si lumanarile erau mult mai mult folosita) sau daca sunt asa din faimosul incendiu.
N-am gasit pe net informatii despre incendiu, cert e ca a existat si singura icoana care n-a ars a fost cea facatoare de minuni.

Nu stiu ce hram a avut inainte (de fapt, nu stiu daca se poate schimba hramul...), dar acum are hramul Buna Vestire.

Daca treceti prin Buzau, si e slujba, treceti si pe la "Bisericuta Banu" (manastirea de dinainte era numita asa dupa un ctitor parca, si asa i-a ramas numele si bisericii) sa vedeti icoana Maicii Domnului.

http://www.romguide.ro/code/gallerif...=Biserica+Banu

Doamne ajuta!

EDIT: . În 1884, la pictarea Bisericii participa si Gheorghe Tattarescu. Ii puteti vedea clar influenta asupra picturilor. Chiar daca de atunci au mai fost renovata, nu au fost schimbate.

Mai multe despre ortodoxie, icoane, biserica si Tattarascu puteti vedea la micul muzeu din curtea Episcopiei Buzaului.
Totr arhitectura brancoveneasca puteti vedea si acolo, si-o sa puteti vedea si unde s-au folosit primele blocuri de piatra de la Pietroasele (unde s-a descoperit tezaurul "closca cu puii de aur")

Icoana Maicii Domnului de la m-rea Dalhauti (Vrancea)
 

Legenda spune ca pe la jumatatea secolului al XV-lea au venit pe dealurile astea doi ciobani din Dobrogea. Trei nopti la rand au vazut o flacara in padure. Si li s-a aratat Maica Domnului, care le-a spus: «Faceti aici o biserica intru pomenirea mea cu hramul Izvorul Tamaduirii, sa se vindece sufleteste si trupeste cei care se vor ruga aici»".

Biserica au ridicat-o cu ajutorul unui ucenic al Sfantului Nicodim de la Tismana, iar altarul l-au facut acolo unde se aratase flacara. Unul dintre cei doi frati ciobani s-a calugarit luandu-si numele de Amfil. S-a dus la Constantinopol si acolo a primit in dar, de la Patriarh, o icoana care se spune ca a fost pictata de Sfantul Apostol Luca. "Se poate sa fi fost facuta de Apostolul Luca sau de unul dintre ucenicii sai, pentru ca seamana bine cu cea de la Namoiesti, care a fost datata in perioada in care a trait apostolul".

Legenda mai spune ca, pe drum, pe monahul Amfil l-au prins turcii, care au profanat icoana taind-o cu iataganul, apoi au aruncat-o in mare. Scapand de turci, calugarul s-a dus in satul lui din Dobrogea si in timpul asta icoana a venit si ea, pe mare, de-a gasit-o apoi Amfil pe tarm. A adus-o la Dalhauti si ea este ocrotitoarea locului pe timp de seceta, vindeca bolile, si alunga necazurile…

Despre icoana facatoare de minuni umbla vorba de aproape sase veacuri. Si astazi la manastirea din mijlocul codrilor, vin sa se roage la fiecare sarbatoare, numerosi credinciosi.

este vorba despre una din cele 3 icoane pictate de Sf. Apostol Luca aflate in Romania : una este la Madona Dudu din Craiova, una este la Dalhauti si cea de-a treia este la Namaiesti

eu asa stiu

Din cate stiu eu si am vazut (fiind din Vrancea merg saptamanal la Dalhauti la Stapana) icoana pictata de Sf Evanghelist Luca este alta nu aceasta a carei istorie am postat-o in mesajul anterior..
De obicei pe cea pictata de Sf Evanghelist Luca o aseaza in locul icoanei facatoare de minuni cand acesta este dusa in alta eparhie spre inchinare.
Eu iti spun ce mi-a spus maica stareta. Daca gresesc, Stapana sa ma ierte.

Cand am sa am ocazia voi face o fotografie si o voi posta aici. Este minunata..

Din cate am auzit exista 5 icoane pictate de Sf. Apostol Luca. Si din cele cinci, trei sunt in Romania? Mi se pare un lucru absolut remarcabil! Una dintre cele cinci icoane stiu ca se afla la Manastirea Kykkos din Cipru. Este insa complet acoperita, o parte cu argint, si cealalta parte cu o panza groasa, in asa fel incat nu se vede, desi este la vedere.

Da, Anca! Asa este! Mare comori avem in tarisoara noastra. Sa ne dea Maica Domnului rabdare sa trecem peste toate durerile si sa ramanem in ea.

Va promit solem (de-mi va ingadui Stapana) cu prima ocazie voi fotografia icoana si o voi posta sa o vedeti toti. Chipul Maicii Domnului este ingeresc.. Este atat de frumoasa..:9:

Potrivit traditiei ortodoxe, Sfantul Evanghelist Luca ar fi pictat, putin dupa Cincizecime, primele trei icoane ale Fecioarei:
1. “Milostiva” Eléousa (in care Maica si Pruncul sunt zugraviti intr-o iubire materna, in care totusi mama sufera profund la gandul iminentului supliciu al Fiului),
2. “Calauzitoarea” Odighitria (in care Fecioara si Pruncul sunt redati din fata, orientati catre privitor, reliefand in chip special Dumnezeirea Pruncului)
3. Fecioara fara Prunc, foarte posibil ca aceasta imagine sa semene cu Fecioara din “Deisis”, adica oranta adresandu-se lui Hristos.
Numarul exact al icoanelor pictate de Sfantul Luca nu este cunoscut.

In prezent in Biserica Rusa exista circa o duzina de icoane ale Fecioarei, atribuite Sfantului Luca. Pe de alta parte, exista douazeci si una de asemenea icoane in Occident si la Muntele Athos, dintre care opt la Roma. Desigur, nu se poate sustine ca aceste icoane au fost pictate chiar de mana Evanghelistului; nimic din ce a pictat el nu ne-a parvenit. Insa icoanele numite "ale Sfantului Luca" fac parte dintr-o traditie careia el ii furnizeaza prototipurile, fiind pictate dupa reproduceri ale originalelor Sfantului Luca
http://www.crestinortodox.ro/diverse...rei-69597.html

Pr. lect. dr. Adrian Dinu, preot spiritual la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a cărui lucrare de doctorat s-a referit la cultul Maicii Domnului, spune: Originalele picturilor realizate de Sf. Ev. Luca nu s-au păstrat până astăzi, însă ele au devenit prototipuri pentru iconografia bizantină de mai târziu.
http://www.maicadomnului.ro/cele-mai...i_l119_p0.html

Deci nu va mai amagiti degeaba...ceea ce avem noi in Romania pot fi Icoane Facatoare de minuni, dar cu siguranta nu sunt pictate de Sf. Ap. Luca.
Eu la manastirea unde am fost eram ghid si pentru ca acolo exista o Icoana Facatoare de minuni a Maicii Domnului foarte veche si foarte frumoasa...unica in Romania ca marime si model, eram pusa sa spun ca este una din icoanele pictate de Sf. Ap.Luca si ca asemeni mai sunt inca trei in lume: una la Constantinopol, una in Rusia si una la Ierusalim...FIX O MARE MINCIUNA pe care credinciosul de rand nu statea sa o cerceteze, o lua de buna...iar pt manastire aceasta informatie aducea bani....asta era important.

ce bineeeee!!! in sfarsit am gasit pe net niste informatii adunate despre Biserica Banu, si POZA CU ICOANA!!!!!!

Eu nu aveam cum sa va arat o poza, pt ca in biserica este interzis fotografiatul. Probabil pt ziarul Lumina s-a facut o exceptie. Deci, uitati aici, si informatiile, si pozele (incredibil, icoana se pare ca e din cele salvate din prigoana de la Constantinopol...si ctitorul Bisericii e posibil sa fie un martir...)

http://www.ziarullumina.ro/articole;...-Viteazul.html

http://www.ziarullumina.ro/galerie.php?article=40890 si aici doua poze, una cu minunata Biserica primavara cred... si una cu icoana Maicii Domnului... care e...nu sunt cuvinte sa descrie.Poate cand treceti prin Buzau veniti s-o vedeti... Prima e poza cu Biserica, dati click pe 2,sau pe sageata din bara de deasupra sa vedeti si icoana.

Eu cred ca orice icoana (sfintita) este facatoare de minuni. Credinta noastra atribuie aceasta calitate supranaturala. Daca nu crezi,poti sa ai in fata 100 de icoane facatoare de minuni,ca tot nu vei simti nimic.

... ai dreptate, dupa orice logica posibila, orice icoana sfintita e facatoare de minuni...

Nu stiu care poate sa fie logica aici...poate nici nu e ceva ce noi oamenii am putea sa pricepem...dar exista totusi icoane cu ceva mai multa putere... poate cineva Sfant s-a rugat la ele vreodata, sau poate ca sa ne dea Dumnezeu cate o minune vazuta ca sa credem noi, cei ce suntem ca Toma necredinciosul...


...acuma... si o iconita de buzunar nesfintita poate sa fie facatoare de minuni daca tu te rogi la Sfantul din ea, si el te aude si-ti raspunde...

Dealtfel, poti nici macar sa n-ai o icoana in fata (sfintita sau nu), si daca te rogi, Dumnezeu tot sa te auda...

Icoana Maicii Domnului de la manastirea Izbuc
 

Stie cineva ce fel de icoana este icoana Maicii Domnului de la manastirea Izbuc? Am inteles ca este o copie a unei icoane a Maicii Domnului din muntele Athos. Are cineva detalii?

Cat de mult iubim noi obiectele!

O pictura e in general facuta pentru a incanta ochiul prin reprezentarea mai fidela sau mai stilizata a ceva, sau prin culoare, prin amestecul de forme etc. Si pentru ca ne place, de obicei acordam obiectului numit pictura o valoare sau chiar un pret. Iar pictura devine importanta in sine. Iar uneori, mai ales cand e vorba de o reprezentare iconografica a unor sfinti, pictura respectiva poate chiar dobandi atribute ale sfintilor respectivi, sau chiar o parte din puterea acestora. Si astfel se ajunge ca o pictura sa devina sacra, sa contina in sine esenta divina si sa faca tocmai ceea ce fac sfintii, adica sa vindece, sa aduca bunastare etc. Nu discut aici diferenta dintre icoana si idol, pentru ca o asemenea discutie tinde sa se transforme intr-o galceava permanenta si inutila.

Personajul Gollum din "Stapanul inelelor" avea si el un asemenea obiect sacru, nu o pictura, nu o icoana, nu un idol (adica o icoana a paganilor - stiu ca aici lumea ma va ataca! dar sa nu-mi spuneti ca statuile lui Baal erau insusi Baal, ca nici copiii de gradinita n-o vor crede), ci avea un simplu obiect pe care il admira, il mangaia tot timpul si pentru care ar fi fost in stare sa se arunce in foc. "Stapanul inelelor" e o fictiune, dar nu asta ma intereseaza, ci tocmai situatia in care o persoana poate conferi unui obiect sacralitate pana la nivelul la care insusi obiectul cu pricina sa faca minuni sau macar sa medieze minunea ca atare. Nu ma intereseaza nici explicatia ca nu icoana e cea care face minunea ci sfantul reprezentat de icoana, pentru ca as raspunde ca exista icoane care ii reprezinta pe sfinti si care nu sunt icoane facatoare de minuni (am cateva dintre acestea prin casa si trebuie sa scap de ele, ca nu sunt decat simple imagini si nu sunt in stare sa faca nicio minune, oricat de mica si neinsemnata). De ce unele icoane sunt mai bune decat altele nu inteleg (ba inteleg, dar daca va spun, veti da dupa mine cu pietre). Ma intereseaza, dupa cum sugeram la inceput, de ce iubim noi atat de mult obiectele. Iar in aceasta categorie intra: icoane, moaste, manastiri, izvoare sfinte, crucea lui Arsenie Boca etc.

Am sa inchei cu un citat din "Stapanul inelelor": "- My ring, my precious..."

Dacă erai atent prin Biblie se fac minuni cu diferite obiecte, ex, proorocul Elisei desparte apa în două cu mantia proorocului Ilie

Cartea a patra a Regilor Capitolul 2

14. Şi a luat mantia lui Ilie care căzuse de la acesta şi a lovit apa cu ea, zicând: "Unde este Domnul Dumnezeul lui Ilie?" Şi lovind, apa s-a tras la dreapta şi la stânga şi a trecut Elisei.

Toiagul lui Aron se transformă în șarpe:


Ieșirea - a doua carte a lui Moise
Cap. 4
3. "Aruncă-l jos!" îi zise Domnul. Şi a aruncat Moise toiagul jos şi s-a făcut toiagul şarpe şi a fugit Moise de el.

Cap 7 Toiagul lui Aron preface apa în sânge
19. Şi a mai zis Domnul către Moise: "Să zici lui Aaron, fratele tău: Ia toiagul în mână şi întinde-ţi mâna asupra apelor Egiptului: asupra râurilor lui, asupra lacurilor lui şi asupra oricărei adunări de apă; şi se vor preface în sânge şi va fi sânge în toată ţara Egiptului, în vasele de lemn şi în cele de piatră!"
20. Şi au făcut Moise şi Aaron cum le-a poruncit Domnul: a ridicat Aaron toiagul său şi a lovit apa râului, înaintea ochilor lui Faraon şi înaintea ochilor slujitorilor lui, şi toată apa din râu s-a prefăcut în sânge.


Umbra Apostolului Petru Vindeca Faptele Sfinților Apostoli cap.5 :


15. Încât scoteau pe cei bolnavi în uliţe şi-i puneau pe paturi şi pe tărgi, ca venind Petru, măcar umbra lui să umbrească pe vreunul dintre ei.
16. Şi se aduna şi mulţimea din cetăţile dimprejurul Ierusalimului, aducând bolnavi şi bântuiţi de duhuri necurate, şi toţi se vindecau.


La 16 Ianuarie e cinstit Lanțul Sfântului Apostol Petru :

Cinstirea lanțului Sfântului Apostol Petru https://doxologia.ro/cinstirea-lantu...-apostol-petru
Lanțurile acestea au luat putere tămăduitoare de la trupul apostolului. Și precum erau maramele și basmalele Sfântului Pavel, așa și lanțurile Sfântului Petru, care au ros trupul lui, tămăduiau neputințele și goneau duhurile cele viclene.

https://basilica.ro/cinstirea-lantul...anact-citetul/

Cartea intelepciunii lui Solomon
 

"5. Iar când a venit peste ei înfricoşata mânie a fiarelor şi se prăpădeau muşcaţi de şerpii cei cumpliţi, aprinderea Ta n-a ţinut până la urmă.
6. Ei au fost tulburaţi puţină vreme, ca să se îndrepteze şi au avut un semn de mântuire, ca să-şi aducă aminte de poruncile legii Tale;
7. Căci cel care se întorcea către acest semn se vindeca, dar nu prin ceea ce vedea cu ochii, ci prin Tine, Mântuitorul tuturor.
8. Şi prin aceasta arătat-ai vrăjmaşilor noştri că Tu eşti Cel Care izbăveşti de tot răul." (Cap. 16)

Excelent raspuns!

Nici nu e nevoie sa citim Biblia pentru a sti ca unele minuni se fac prin mijlocirea unor obiecte. De exemplu, in "Poemul lui Gilgamesh", personajul principal gaseste la un moment dat floarea nemuririi cu care spera sa il invie pe prietenul sau Enkidu. In antropologie se vorbeste despre doua tipuri de magie: prin asemanare si prin contact. Folosirea obiectelor pentru a face minuni intra in categoria actelor de magie prin contact.

Prin urmare, nu ma mira ca in Biblie exista pasaje in care o mantie, un toiag, o umbra sau niste lanturi pot face minuni. Biblia nu e prima si nici ultima carte in care se povestesc asemenea lucruri.

La ce e acest raspuns? Pentru ca intrebarea era daca se pot face minuni prin intermediul unor obiecte. Or pasajul citat de Alaric are legatura cu un episod in care niste fiare trimise de Dumnezeu starnesc un sentiment de uraciune in egiptenii care voiau si ei sa manance niste carne de prepelita. Iar textul continua spunand ca egiptenii care se intorceau spre acest semn (textul nu spune prea clar despre ce semn e vorba, dar sunt sigur ca oricine de aici are sa-si dea cu parerea in legatura cu expresia "semn de mantuire") se vindecau (din nou, textul nu spune clar de ce se vindecau) si, colac peste pupaza, acestia se vindecau nu prin ceea ce vedeau ci prin "Mantuitorul tuturor" despre care crestinii vor spune ca e Hristos uitand insa sa citeasca mai departe urmatorul verset in care ni se spune despre acel Dumnezeu ce si-a hranit poporul cu prepelite ca este cel ce izbaveste de tot raul, adica e Mantuitor, cu alte cuvinte. Nu conteaza ca sensul pasajului are legatura cu faptul ca Dumnezeul evreilor i-a mantuit pe acestia de robia egipteana (despre ce altceva e vorba in acest text?). E absolut necesar sa scriem Mantuitor cu majuscula, astfel incat sa realizam un paralelism cu Noul Testament si povestea de mai sus sa fie despre mantuirea realizata prin Hristos. Cu alte cuvinte, e mai important ceea ce vrem noi sa semnifice textul, decat ceea ce semnifica el de fapt. Si pentru ca vorbeam despre minunile realizate prin intermediul unor obiecte, am putea spune ca religia crestina a reusit o adevarata minune cu ajutorul Noului Testament. A fost in stare sa schimbe in mod radical sensul Vechiului Testament. Din fericire insa, intelesul unui text nu se pierde, chiar daca noi incercam sa-l pervertim. Iar procedeul nu e nicidecum nou. Coranul incearca, de exemplu sa faca acelasi lucru cu Biblia, sa o resemnifice. Iar pentru lumea araba el a reusit perfect sa realizeze aceasta minune. Musulmanii au ajuns sa citeasca Biblia prin filtrul Coranului. Allahu akhbar!

Daca e sa privim lucrurile in mod obiectiv, minunile despre care tot discutam in contradictoriu se pare ca nu au niciun efect asupra realitatii. Singurul lor efect e asupra mintilor noastre. Beti apa sfintita care face minuni, venerati niste moaste, rugati-va la icoane, folositi toiege magice si veti vedea ca lucrurile acestea va vor schimba. Insa vantul va bate afara tot asa, apa va curge tot cum a curs, iarba va creste si se va ofili la fel ca inainte, iar lumea se va invarti la fel cum s-a invartit din totdeauna. Realitatea nu se sperie de niste biete lucruri trecatoare.

Pai realitatea cu tot ce ai descris e schimbatoare si trecatoare pe cand Dumnezeu iata poate face ca lucrurile trecatoare atinse de Harul divin sa devina vesnice si nestricabile, dainuind peste veacuri.

Krautrock amesteci lucrurile!!!

Partea cu prepelitele !!! o gasesti in Numerii - Cap 11, nu are legatura cu nici un semn!!!

Semnul il vei gasi in Numerii, Cap. 21:

"5. Şi grăia poporul împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise, zicând: "La ce ne-ai scos din pământul Egiptului, ca să ne omori în pustiu, că aici nu este nici pâine, nici apă şi sufletul nostru s-a scârbit de această hrană sărăcăcioasă".
6. Atunci a trimis Domnul asupra poporului şerpi veninoşi, care muşcau poporul, şi a murit mulţime de popor din fiii lui Israel.
7. A venit deci poporul la Moise şi a zis: "Am greşit, grăind împotriva Domnului şi împotriva ta; roagă-te Domnului, ca să depărteze şerpii de la noi". Şi s-a rugat Moise Domnului pentru popor.
8. Iar Domnul a zis către Moise: "Fă-ţi un şarpe de aramă şi-l pune pe un stâlp; şi de va muşca şarpele pe vreun om, tot cel muşcat care se va uita la el va trăi.
9. Şi a făcut Moise un şarpe de aramă şi l-a pus pe un stâlp; şi când un şarpe muşca vreun om, acesta privea la şarpele cel de aramă şi trăia."

Solomon in citatul respectiv se refera exact la acest semn, nu este nimic scos din context. E vorba de o razvratire a evreilor in pustiu, una din multe altele. Legat de carnea de prepelita care li se da ca mancare evreilor in pustiu e vorba tot de o razvartire dar anterioara cand se satura de mana si vor carne. Solomon le trateaza pe toate impreuna si par amestecate.

Mai aveam de adaugat la cele spuse mai sus ca exista Cineva care face acel paralelism cu Noul Testament, evident Cineva care este si in masura:

"14. Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului,
15. Ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică."

Si din amandoua trebuie sa invatam lepadarea de inaltarea iubirii sarpelui de sarpe si a omului de om, de lome si lumanitate pentru a dobandi iubirea de Dumnezeu si mila lui si a noastra de toata faptura... care se innoieste prin Cuvantul lui Dumnezeu care cultiva relatia cinstita, credincioasa si neindoielnica.

Am găsit un verset interesant în Cartea a 4-a a Regilor, cap 18. v 4, se pare că Iezechia a demolat șarpele făcut de Moise.

Cartea a patra a Regilor. cap 18. v4.
3. Acesta a făcut fapte plăcute în ochii Domnului în toate, cum făcuse şi David, tatăl său, că el a desfiinţat înălţimile, a sfărâmat stâlpii cu pisanii idoleşti, Aşerele,
4.Şi a stricat şarpele cel de aramă, pe care-l făcuse Moise; chiar până în zilele acelea fiii lui Israel îl tămâiau şi-l numeau Nehuştan.

Iezechia a fost la vreo 200 și ceva de ani rege după Solomon și la vreo 600 și ceva de ani după nașterea lui Moise.

Da, din ce citesc inteleg ca urmasii lui Moise au pastrat acel sarpe de arama si intr-un anumit moment de decadere spirituala l-au tratat ca pe un idol prin analogie cu idolii vecinilor.

Realitatea poate ca se schimba, dar cel putin nu dispare. Religiile insa da. Cel putin pana acum asa s-a intamplat si nimic nu ne face sa credem ca nu va fi si de acum incolo tot asa. Nietzsche spunea la un moment dat ca Dumnezeu a murit. Bineinteles ca nu trebuie sa luam aceasta in mod literal. El se referea la religiozitate. Lumea in care traim e o lume secularizata in care religia a intrat intr-un plan secund. De regula inainte de a disparea cu totul religiile intra intr-un plan secund. Ce se va intampla peste veacuri nu stim. Fraza lui Andre Malraux ca "secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc" e valabila pentru secolul XXI, dar nu stim daca mai ramane valabila daca inlocuim XXI cu XXII.

Partea cu prepelitele, domnule Alaric, nu am luat-o din Numerii 11 ci din Cartea Intelepciunii lui Solomon de unde ati luat dumneavoastra citatul pe care am sa-l dau din nou. Mai precis l-am luat din biblia ortodoxa "made by BOR". Despre alte versiuni voi vorbi mai incolo. Cat despre ceea ce scrie in Numerii 11, n-avem nicio referire la egipteni, ci doar la evreii infometati si nervosi care primesc de la Domnul niste prepelite si se apuca sa le adune. Pe de alta parte eu n-am zis nicaieri ca a fost scos ceva din context. Ma miram doar de faptul ca pasajul citat de dumneavoastra ar fi fost vreun raspuns la ceva ce am zis eu. Dupa cum probabil stiti, eu vorbeam despre minuni facute cu ajutorul unor obiecte. Dar iata citatul dumneavoastra:

Eu ma refeream, atunci cand am vorbit despre prepelite la urmatorul pasaj situat intre versetele 2 si 6:

2. În locul acestor pedepse, Tu ai dăruit cele bune poporului Tău şi foamea lui cea mare ai potolit-o cu o mâncare nouă, cu carne de prepeliţă.
3. Aşa încât unii (Egiptenii), deşi pofteau să mănânce, văzând urâciunea fiarelor trimise, s-au lipsit şi de mâncarea de nevoie, iar ceilalţi, după puţină lipsă, au avut o hrană nouă.
4. Căci se cuvenea ca o foamete care nu iartă să vină peste asupritori, iar celorlalţi numai să li se arate cum sunt chinuiţi vrăjmaşii lor.
5. Iar când a venit peste ei înfricoşata mânie a fiarelor şi se prăpădeau muşcaţi de şerpii cei cumpliţi, aprinderea Ta n-a ţinut până la urmă.
6. Ei au fost tulburaţi puţină vreme, ca să se îndrepteze şi au avut un semn de mântuire, ca să-şi aducă aminte de poruncile legii Tale;

Iar aici pare sa fie vorba despre niste fiare care ii ataca pe egiptenii ce vor si ei sa manance, dar carora nu le prieste mancarea gatita special pentru evrei de catre insusi Dumnezeu. Sau poate ca nu era gatita, in fine!

Nu zic ca in Numerii 21 evreii nu sunt atacati si ei de niste serpi, deoarece acolo pasajul e clar. Insa in Intelepciunea lui Solomon n-avem cum sa-i scoatem pe egipteni din ecuatie decat daca rupem pagina. Iar daca "semnul de mantuire" o fi doar pentru evrei, atunci ce mai cauta si egiptenii aceia pofticiosi? Probabil ca exemplu ca Dumnezeul evreilor e nationalist si xenofob insa chiar daca si-ar iubi poporul totusi din cand in cand se mai distreaza torturandu-l cu niste serpi veninosi. Insa pe acestia din urma doar temporar. Oricum ar fi, exprimarea e confuza. Fie traducerea e proasta, fie originalul lasa de dorit. Asta daca vom cauta claritatea cu orice pret. Si mai ramane o intrebare: e vorba despre aceleasi prepelite in Numerii 11 si in Intelepciunea lui Solomon 16, sau sunt pasari diferite? Poate pur si simplu autorul Intelepciunii lui Solomon a luat un tipar narativ si l-a grefat pe un episod in care protagonistii erau egipteni. Ce urmeaza mai apoi e la latitudinea cititorului sa considere daca un anume semn se aplica egiptenilor sau nu. Dar pana la urma oastea egipteana nu a fost toata inecata in Marea Rosie asa cum se spune tot in Numerii, capitolul 14? Poate ca acesti egipteni nu-si mai au locul aici. Iar atunci cum ramane cu fiarele care i-au speriat? Sunt aceleasi fiare care i-au speriat pe evrei? Intelegeti acum de ce folosesc termenul "confuz". Apropo, termenul "egiptenii" apare in paranteza, deci e posibil sa fie o adaugire, ceea ce face textul si mai straniu. Nu cunosc ebraica, deci mi-e greu sa ma pronunt, cat despre Septuaginta, baza bibliilor ortodoxe, egiptenii nici macar nu apar in versetul 3 din capitolul 16 al Intelepciunii lui Solomon. Recunosc ca am gresit pentru ca m-am luat dupa versiunea oficiala a BOR. De acum ar trebui evitata pentru ca induce lumea in eroare. Ma intreb totusi de unde s-au inspirat ortodocsii romani cand au facut traducerea. Ca la greci textul apare asa:

ἵνα ἐκεῖνοι μὲν ἐπιθυμοῦντες τροφὴν διὰ τὴν εἰδέ χθειαν τῶν ἐπαπεσταλμένων καὶ τὴν ἀναγκαίαν ὄρεξιν ἀποστρέφωνται, αὐτοὶ δὲ ἐπ᾿ ὀλίγον ἐνδεεῖς γενόμενοι καὶ ξένης μετάσχωσι γεύσεως. (LXX, ΣΟΦΙΑ ΣΟΛΟΜΩΝΤΟΣ 16:3)

Cat despre semnul de mantuire, pentru ca el era motivul pentru care am deschis discutia, haideti sa fim seriosi! Chiar sarpe? Am uitat ca sarpele a fost cel ce a tentat-o pe Eva? Ambivalenta acestui simbol (sau "semn de mantuire", daca doriti sa-l numim asa) mi se pare chiar suspecta.

Pana la urma de ce trebuie sa gasim neaparat o logica perfecta in acest text? Mie obscuritatea lui mi se pare chiar mai interesanta. Daca Biblia n-ar fi obscura si un pic contradictorie, n-ar merita probabil sa o citim.

Sa te auda Dumnezeu si sa dispara toate religiile lumii ca sa se intareasca Biserica Domnului Hristos-Cuvantul si Calea ortodoxa spre Cer.

Mie mi se pare ca niciuna din religii n-a disparut ci au aparut mereu altele si altele noi caci satana, proorocul mincinos si antihristul munceste pe toate planurile si in toate directiile ca sa dezbine omenirea de adevaratul Tata si de adevaratul Dumnezeu (sf. Treime) decredibilizand sfintii si Trambitele Apocaliptice ale Cuvantului. Dar nu va faceti griji si frici desarte ca nu cumva sa va plecati lui pluxifer ca bula-bunlab caci Domnul lucreaza mult mai mult ca satana cu acolitii lui tzepuitori si prin credinta va birui neamul acesta blestemat, desfranat si viclean, laudaros, ingamfat si mandru in pacatele si rautatile faradelegilor lui.

Mie mi se pare ca religiozitatea si mistica s-a inmultit peste tot ca sa fie confiscata si folosita de toti cezarii vremelnici si de toti sefii si sefuletii sistemelor in interesul viciilor, bolilor profesionale si acumularii de averi demoncratice impreuna cu tot aparatul represiv si inchizitorial-judecatoresc care le executa ordinele si supun poporul si oamenii sa le satisfaca minteresele, creminta, inchinarea de idoli, plecarea capului si supunerea la sefii lumi manipulati, santajati si condusi de mandruluxifer, biserica si credinta fiind confiscata si preschimbata in politica de tzepuiala prin raspandaci si massmedia ca fraierii sa se lase amagiti, tzepuiti si folositi pe post de ultrasi si de maciuca... sa latre si sa urle, sa protesteze prin piete si pe tembeliziuniuni formand valuri ucigase pentru interesele unora sau altora dornici de vedetism si laudarosenie devanind carne de tun in lupta pro sau contra insa toate pentru aceleasi privilegii de lacomie si desfranare comerciala si urcush pe scara parvenitismului laudaroseniilor imbogatitilor demoncratiei porciginale care distruge si ameninta mereu micutii credintei si poporul cel drept si sarac ca sa se mareasca si sa se laude pe sine provocandu-te sa cazi in capcana si sa te compromiti mai rau ca parintele Calistrat ca imediat sa te dea ei pe mana cerberilor lumii, un fel de mari beroi de benzi desenate care nici macar in filme sau in desene animate nu inving ceva decat tzepuiesc privitorii prin scenariile si regiile bine programate si desfasurate, care ajung de-i aduleaza si-i imita ca maimutele infectate cu virus pavlovian eurusuachinauslamisticamafiota produs in laboratoarele stiintifice ale masoneriei si ale iezuitilor ce lingusesc supravietuirea si mantuirea ca de maine sa te dezbine de Dumnezeu ispitindu-te, mituindu-te si dandu-i azi tot ce se poate, bucurandu-te ca pe nebunul din pilda caruia i-a rodit tarina din belsug dobandindu-si ca prostul pluxiferizarea maxima, pierzarea si avantul prabusirea in mocirleEuruiala stiintifica a nisipului miscator fara fund ca muUtzii.

Krautrock nu ma mai domni atata...

In capitolul respectiv (16 din Cartea înţelepciunii lui Solomon), Solomon foloseste antiteza intre pedepsele aplicate egiptenilor (in timpul plagilor ) si pedepsele cu masura aplicate evreilor.

1. Drept aceea, au fost cu dreptate pedepsiţi prin unele făpturi ca acestea şi au fost chinuiţi de mulţime de fiare. (aici e vorba despre egopteni - plagi)

2. În locul acestor pedepse, Tu ai dăruit cele bune poporului Tău şi foamea lui cea mare ai potolit-o cu o mâncare nouă, cu carne de prepeliţă. (aici e vorba despre evrei vezi pedeapsa din Numeri 11)

3. Aşa încât unii (Egiptenii), deşi pofteau să mănânce, văzând urâciunea fiarelor trimise, s-au lipsit şi de mâncarea de nevoie, iar ceilalţi, după puţină lipsă, au avut o hrană nouă.(Unii sunt egiptenii (plagi), ceilalti sunt evreii (pustiu))

4. Căci se cuvenea ca o foamete care nu iartă să vină peste asupritori, iar celorlalţi numai să li se arate cum sunt chinuiţi vrăjmaşii lor. (asupritorii sunt egiptenii -plagi, celorlalti sunt evreii)

5. Iar când a venit peste ei înfricoşata mânie a fiarelor şi se prăpădeau muşcaţi de şerpii cei cumpliţi, aprinderea Ta n-a ţinut până la urmă.
6. Ei au fost tulburaţi puţină vreme, ca să se îndrepteze şi au avut un semn de mântuire, ca să-şi aducă aminte de poruncile legii Tale;
7. Căci cel care se întorcea către acest semn se vindeca, dar nu prin ceea ce vedea cu ochii, ci prin Tine, Mântuitorul tuturor. (Pedeapsa evreilor din pustiu - Numeri cap 21)

9. Pentru că înţepătura lăcustelor şi a muştelor le-a adus moartea şi n-a mai fost nici un chip să-şi scape viaţa, fiindcă meritau o asemenea pedeapsă. (egiptenii - plagi)

10. Iar pe robii Tăi nici dinţii balaurilor celor veninoşi nu i-au biruit, căci mila Ta a venit şi i-a vindecat, (Pedeapsa evreilor din pustiu - Numeri cap 21)

Krautrock, toata discutia asta are legatura. Legat de sarpele acela de arama (obiect) pe care evreii muscati de serpi trebuiau sa il priveasca pentru a se vindeca in mod minunat. Solomon precizeza acolo ca nu obiectul in sine ci Dumnezeu ii vindeca. Se pare ca unii evrei au inteles altceva din asta si au tratat acel obiect ca un idol pagan.

Religiile nu dispar toate odata. Ele in general sunt inlocuite de altele, iar crestinismul nu face nici el exceptie. Cel putin in ultima vreme a dat semne ca nu mai e ceea ce era in urma cu 200 de ani. Intre timp a aparut iluminismul care nici macar nu e o religie, adica ii lipsesc unele trasaturi esentiale (zei, ritualuri, icoane facatoare de minuni etc.)

Cine mai crede azi in Zeus, Minerva, Quetzalcoatl sau Tengri? Religiile acestea se mai pastreaza azi doar prin carti. O religie dispare atunci cand lumea nu mai crede in ea. Ea nu dispare neaparat din memoria noastra colectiva. Desigur, or fi existand zei despre care noi nu mai stim astazi nimic. Istoricii mai descopera uneori tot felul de zeitati ciudate.

Indiferent de cine ii vindeca, ei trebuiau sa priveasca sarpele de arama, altfel probabil nu s-ar fi vindecat. Te uiti la sarpe, te vindeci, nu te uiti, ramai bolnav. La fel, aduci ofrande statuii lui Baal, vei fi ajutat de zeu, nu-i aduci ofrande, te descurci singur. Evreii gandeau la fel ca toate populatiile pe care le considerau idolatre. Nu ma intereseaza aici daca sarpele sau Dumnezeu intr-adevar ii vindeca. Ma intereseaza modul in care acestia se raporteaza la obiectul cu pricina. Iar din acest punct de vedere nu exista ninciun fel de deosebire intre icoana si idol. Cel mult ati putea spune ca idolii sunt icoane ce nu apartin crestinismului, lucru pe care il pot accepta fara niciun fel de probleme. De altfel am auzit aici pe forum o afirmatie cum ca in Biserica Catolica n-ar exista icoane. O fi asa! Cel putin catolicii n-au icoane ortodoxe, ceea ce mi se pare cat se poate de normal pentru ca sunt catolici, nu ortodocsi.

In fond, nu stiu de ce nu putem accepta un fapt simplu: oamenii considera sacre anumite obiecte. Unele obiecte sunt sacre prin ele insele, altele pentru ca reprezinta o fiinta sau o realitate sacra, iar altele pentru ca sunt folosite intr-un ritual sacru. Exista, in definitiv multiple grade de sacralitate. Un covor musulman de rugaciune e mai putin sacru decat barba lui Mahomed, iar aceasta din urma e mai putin sacra decat Allah. La fel, icoanele ortodoxe sunt mai putin sacre decat sfintii, iar acestia sunt mai putin sacri decat Dumnezeu. Cat despre Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, acesta e cel mai putin sacru individ de pe planeta noastra si ar merita sa fie dat afara, sa i se ia toti banii pe care i-a mancat din bugetul statului roman si pus sa faca lucrul pe care il merita sa faca, adica sa care cu roaba marfa in portul Constanta, facandu-se astfel util pentru societate. Finalul a fost, desigur, o dorinta imposibil de indeplinit pentru ca Mache (numele sau de informator al securitatii) stie sa se descurce sub orice regim politic. Poftim, acestia sunt "inalt preasfintiile noastre"! Sacru, nu gluma! Dar mai stim noi si alte "preasfintii" de felul acesta (Constantin cel Mare care si-a ucis nevasta si fiul, Stefan cel Mare care "la ospete omoraia fara giudet" etc.)

Vedeti, de aceea nu-mi plac mie icoanele. Uneori ele infatiseaza indivizi periculosi.

Teodosie a fost chemat la arhierie, nu s-a făcut singur arhiereu, chiar de către fostul Patriarh, de ce e el și încă 2-3 mai curajos/curajoși din 55 de ierarhi, dacă era el Patriarh nu se închideau Bisericile de Înviere, Florii șamd cel puțin nu fără o luptă minimă.

De ce e el singurul ierarh care are o emisiune interactivă cuvântul ierarhului unde primește întrebări de la credincioși, deci se expune ?

De ce la slujba lui de Bobotează în 2020 în plină pandemie a fost plină faleza Constanței cu 5.000 de oameni ?

https://www.youtube.com/watch?v=LT3ueXnUBP0

Poate omul are și calități, iar presa îl demonizează pt că încalcă consemnul de lașitate colectivă.

Nu ți-e scârbă de lașitatea colectivă a românilor în comparație cu alte popoare ortodoxe, sârbi, greci, georgieni etc ?

Chiar și croații și polonezii care sunt catolici sunt oameni în general curajoși, luptători.

Nici la Securitate nu s-a dus singur. A fost chemat sa dea rapoarte. Tot chemat. Dar nu ma deranjeaza faptul ca Mache facea jocurile regimului de trista amintire. Au trecut o gramada de ani de atunci si au existat altii mult mai manjiti decat el. Ce ma deranjeaza e ceea ce face acum. Si nu e vorba de curaj aici. Daca esti mare cap al Bisericii, statul te apara la fel de mult ca pe un interlop. Adica ai un alt regim decat oamenii de rand. Si tocmai acesta e lucrul care ma deranjeaza cel mai mult, ca sa fiu mai specific. Faptul ca exista unii care sunt mai egali decat altii, la fel ca in "Ferma animalelor" De George Orwell.

Probabil va referiti la cea din 2021, ca in ianuarie 2020 inca nu se punea problema pandemiei la noi. Abia incepuse pe la chinezi. Oricum, n-are importanta.

Biserica Ortodoxa e puternica. Sfera politicului are nevoie de ea, asa ca Biserica are un statut special. Si in plus nefericitii aceia de jandarmi pusi in frig sa pazeasca se temeau sa ii puna pe credinciosi sa se distanteze. In schimb nu s-au ferit sa-i imprastie si sa-i amendeze pe romii ce s-au gandit sa puna la cale niste nunti in toata regula. Intre slujba de boboteaza si nuntile despre care vorbeam n-a existat nicio diferenta decat in ce priveste tipicul. Doar ca unii erau mai puternici, iar altii mai slabi.

Cuvantul "lasitate" mi se pare nepotrivit pentru a caracteriza o intreaga populatie sau natiune. De altfel nu cred ca suntem mai putin curajosi decat altii. Revolutia din 1989 a dovedit ca uneori poate sa ne sara tandara destul de tare. Si chiar nu mi-e scarba de noi. Am cunoscut romani extraordinari, desi stiu si o gramada de javre, iar oamenii de calitate pe care ii avem ma fac sa consider poporul roman un popor cat se poate de normal. Si ca veni vorba de lasitate, miscarile sociale sunt fenomene extraordinar de complexe si stim foarte putin despre modul in care ele se produc. Omului obisnuit nu-i sta gandul de obicei la proteste sau revolutii. El isi vede de treaba lui, iar in perioade mai grele se descurca cum poate. E nevoie de conditii speciale ca lumea sa se trezeasca din "amortire". Si nu dau aici deloc cuvantului "amortire" un sens negativ. E pur si simplu starea normala a societatii. Si mai e un lucru: schimbarile, chiar bruste, in societate nu se produc din neant. De exemplu ceea ce s-a intamplat la noi in 1989 probabil nu ar fi avut loc daca nu s-ar fi produs niste miscari in restul Europei. Nu ma refer aici la vreo conspiratie sau vreo manevra a unor spioni care ar fi declansat la noi o lovitura de stat, ci pur si simplu ca la anul 1989 lumea devenise alta, iar noi urmam sa ne adaptam la aceste schimbari.

Ceea ce s-a intamplat la noi in perioada pandemiei (pentru ca la asta presupun ca vreti sa ajungeti), toate restrictiile, purtarea mastii, isteria legata de vaccin si de virus are legatura cu ceea ce s-a petrecut in toata lumea. Teodosie, ca probabil va intereseaza ce parere am despre ceea ce a facut (cat de mult s-a impotrivit el nebuniei numite "covid", cat a fost el de curajos) poate fi inteles in contextul in care lumea era plina de antivaccinisti si inamici ai ideii de virus (o prostie la momentul respectiv, dar o prostie cat se poate de reala si de normala). Am zis prostie normala? Desigur. Nu toti oamenii au lecturi in domeniul microbiologiei si nici nu e nevoie sa fie asa. E suficient sa avem niste doctori care sa priceapa problema, la fel cum nu e nevoie ca toata lumea sa stie sa tunda. E suficient sa existe cativa frizeri. Lumea e in esenta ei mediocra. Din nou, prin "mediocru" nu inteleg ceva negativ. Intr-o asemenea lume pot sa apara indivizi care spun tot felul de lucruri si indiferent ce vor spune acestia, se vor gasi intotdeauna unii care sa ii creada. De exemplu, la scurt timp dupa inceperea razboiului din Ucraina lumea a inceput sa umble inebunita dupa ulei. Oamenii cumparau ulei cu zecile de litri de parca s-ar fi hranit doar cu cartofi prajiti. A fost o isterie de moment. Daca toti am fi stiut care e productia de floarea-soarelui a Romaniei, probabil ca nu s-ar fi intamplat asa ceva. Problema e ca nu le putem sti pe toate, asa ca uneori ne lasam prostiti de altii, sau pur si simplu ne prostim unii pe altii (cazul cel mai frecvent) si iese cum iese.

Ceea ce a facut Teodosie a fost ca s-a gandit sa faca slujba de Boboteaza. Normal ca n-ar fi trebuit, deoarece situatia era de asa natura, incat ar fi fost potrivit sa fim putin mai precauti. Turma s-a luat dupa el si dupa cum spuneam, ea reprezinta o putere, iar in cele din urma a trecut si pandemia si am uitat de incident. Ca a fost curaj? Intotdeauna cand faci o nazbatie ai nevoie de putin curaj. Insa atunci cand te afli intr-un grup mai numeros, nu mai ai nevoie de un curaj exagerat. De aceea oamenii nu se duc singuri la razboi, ci in armate ca sa se incurajeze unii pe altii.

Indiferent ce s-ar spune, acest Teodosie nu mi se pare deloc simpatic. Si nu numai el. Oricum, nu il recomand drept model de urmat. Spuneti-mi, cand ati auzit ultima oara vreun personaj important din BOR vorbind despre coruptie? Dar s-o spuna cu subiect si predicat si s-o spuna si despre ceea ce se intampla in ograda lui. Dar nu! Biserica e la fel de buna precum societatea pe care o pastoreste. Ce mi-e Parlamentul, ce mi-e Sfantul Sinod, ce mi-e soferul ce injura in trafic?