Raspund eu aici :)
Mi se pare de bun simt sa faci o nunta tinand cont de invitati, adica daca-s mai toti omnivori si cativa vegetarieni sa nu ii lasi pe astia din urma sa moara de foame si sa bea pe stomacul gol.
Dar din pdv permiterii parintilor/nasilor sa o faca pe organizatorii - aici ai doua situatii. Una este cand acestia platesc nunta - si atunci evident ca ei se simt pe buna dreptate ca niste investitori care au dreptul sa organizeze dupa gustul lor evenimentul, si cealalta este cand mirii platesc ei chermeza (din bani proprii sau din banii stransi ulterior din banii invitatilor) si atunci, parerea mea este ca orice parinte/nas care - nu doar sfatuieste ci insista ca nunta sa fie cum vrea el - este lipsit de bun simt. Stiu ca fiecare dintre ortodocsi si cei care sunt mai traditionalisti au ideile lor despre cum trebuie sa fie o nunta, dar adevarul este ca nunta nu e a lor decat daca au platit-o. Si oricum cred ca sunt multi parinti care se ofera sa plateasca, sa "faca" ei nunta copiilor tocmai pentru ca sa poata sa aiba dreptul sa se implice si sa isi impuna ideile iar tinerii accepta bucurosi ca nu platesc ei, dar fara sa isi dea seama ca parintii au si drepturi daca platesc.

Sorry, nu prea sunt de acord.
Din capul locului, sarcina mirilor e să îşi vadă de Taina Nunţii, iar nu de taina banilor şi-a muzichiei.
Dacă sunt înţelepţi, cu gândul la mântuirea lor (că Taina Nunţii asta are în prim plan - mântuirea împreună, în unire, iar apoi naşterea de prunci şi creşterea lor în acelaşi duh mântuitor), vor avea de traversat cu totul alte etape decât cele lumeşti. Organizarea nunţii, în înţelesul ei cu n mic, adică în afara sacrului, n-ar trebui să-i preocupe deloc.
În concluzie, chiar dacă sunt banii mei şi ai soţiei, i-aş da bucuros naşilor sau altor persoane de încredere, ca să-mi văd liniştit de treaba mea şi-a nevestei: pocăinţă şi veselie duhovnicească.
Altminteri e păcat. În orice caz e pe lângă arătură.

Despre ce nuntă vorbim aici?
Chindia lumească ori Sfânta Taină?

Nu ar fi mai frumos sa povesteasca fiecare cum a fost nunta lui??? asta ca sa nu mai judecam nunta altuia. Oare la nunta noastra totul a decurs normal, fara urma de pacat??? Nu cred...

Si mai trebuie sa ne gandim la un lucru, de fapt doua: 1. Nu totul decurge dupa cum vor mirii, mai sunt si parintii si cum sunt "trebuie sa faci ca mine".......... 2 traditia locului. Cand am facut eu nunta acum 10 ani toate nuntile erau la fel si banii erau cu strigare (cutare... suma x) mie una nu mi-a placut, este penibil, si nu vreau sa ma indreptatesc dar nu am avut nicio putere sa schimb ceva, am facut ce au zis parintii si sotul meu, ma gandesc si acum cat de ingrozitor a fost, sotul meu asteapta cu bucurie ziua cand sarbatorim anul x de la casatorie, pt mine a fost un iad nu mai zic de betii, de certuri si tot felul de prostii, chiar nu vreau sa-mi amintesc momentul. :(

Nunta romaneasca are farmecul ei, asa cum e ea. In utlimul timp se exagereaza cu fastul exterior, in timp ce pregatirea interioara pentru acest eveniment lasa de dorit. Mandria omeneasca, bat-o vina!

Daca-i intrebi pe insuratei daca s-au spovedit si s-au impartasit inainte de cununia religioasa, poti avea si surprize neplacute. Ocupati cu aspectele festive ( artificii, tinuta etc), unii pierd din vedere aspecte esentiale, uitand ca, totusi, cununia religioasa este o taina crestina. In trecut, totul era mai simplu si pregatirile pentru nunta si darurile, iar divorturile erau mai putine.

Păi tocmai cum ziceam, Geo... Vezi ce iese când nu ne concentrăm pe cele bune?
Nu vreau să te critic cumva, deja ţi-ai făcut singură destule remuşcări (poate prea multe, ştiu şi eu...), însă cred că noi pierdem mereu foarte mult când ne împrăştiem, când ne abatem cugetul şi inima de la cele rânduite în sute şi mii de ani tocmai pentru bunăstarea noastră.
Probabil multă lume nu ştie că Biserica a întocmit o rânduială desăvârşită şi că orice abatere de la aceasta se resimte de fiecare ca o părere de rău, ca o pierdere mai mult sau mai puţin înţeleasă. Duhul cunoaşte rostul sufletelor noastre mai bine decât am putea noi singuri să pricepem vreodată.
Oamenii însă amestecă mereu lucrurile. Aşa suntem toţi, din păcate... Copii neascultători.

P.S. Nunta mea a fost foarte simplă. Câţiva oameni, o agapă, linişte şi bucurie. Am plâns mult şi eu şi soţia - eram copleşiţi. Câteva zile, înainte şi după, eram parcă pe altă lume. Vorbeam puţin, în şoaptă, ne simţeam ruşinaţi, nevrednici de aşa minune. Eu m-am rugat mult, cât am putut de mult.
A fost un vis neasemuit de frumos... (îl retrăim uneori, fulguiri...)

Ma bucur pt nunta ta simpla, imi doresc pt copii mei tot asa o nunta simpla, fara petrecere fara lautari, imi pare rau ca nu am avut mintea de acum atunci, dar ce sa fac e prea tarziu. Uite cand am fost nasa mi-am invatat finii cum e bine sa faca, le-am dat sa citeasca: Parintele Cleopa - Despre nunta crestina - Regulile nuntii, dar nu au vrut sa asculte, si ce important este sa incepi cu dreptul intr-o casnicie.

De acord si eu sa fie o nunta cat mai simpla, de acord ca astazi se pune prea mare accent pe fastul exterior, insa "nunta fara petreceri si fara lautari" nu prea cred ca se poate si cel putin eu n-am vazut asa ceva pe la nuntile la care am fost nicioadata!

In primul rand nunta fiind motiv de bucurie si veselie implicit e si petrecere.

In al doilea rand "nunta fara lautari" chiar nu am auzit- cam 60% din succes unei nunti (ma refer strict la petrecerea in sine) este facut de cat de bine stie sa cante formatia si cat de buna are vocea solista! Fara lautari si fara muzica cum sa danseze invitatii ?! Doar nunta fara hora si sarba si fara perinita chiar nu vad cum!
Si apoi ca mire cum sa nu vrei sa-ti cante lautaru si o melodie mai lenta stil blues sa zicem sau o "brasoveanca" pentru un dans in doi cu mireasa ?!

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=DPUM7U20ess (de exemplul; nu puteti spune ca cam asa ceva nu merge perfect la o nunta!)

Sau orchestra lui Nicolae Botgros si lautarii din Chisinau iar ca solista Zinaida Julea sau Olga Ciolacu si garantat ca nu prea mai stau invitatii pe scaun pana dimineata!

Iar in privinta modului de organizare sau a cine pune banii aici se poate ajunge la intelegere cu socrii si finii, daca existe bunavointa!

Invitatii trebuie sa vina la nunta de drag, nu ca sa dea bani - drept pentru care organizatorii nuntii trebuie, zic eu, sa plateasca tot, ca de-aia sunt gazde. Cand organizatorii se asteapta ca nuntasii sa-si plateasca tacamul, este un afront! Ce invitatie e aia in care invitatul e pus la cheltuiala asa, pe fata?

Invitatii, ca sa rasplateasca ospitalitatea celor ce i-au invitat, pot sa-i rasplateasca pe cei doi miri cu daruri, dar nu sub forma de bani, pentru ca se perverteste notiunea de dar. Nu se dau niciodata bani in dar, este impotriva oricarei norme de politete si ospitalitate!

Numai la romani se putea sa fie adoptat darul sub forma de bani cu atata succes. Ba mai mult, unii dintre noi transforma momentul respectiv intr-o veritabila licitatie cu strigare, avand ca singur scop umilirea invitatilor care au dat mai putin - un gest profund imoral. Si unii baga mana mai adanc in buzunar decat planificasera initial numai ca sa nu suporte oprobiul celorlalti nuntasi. Ce mizerie! Ba chiar am auzit ca la unele nunti se obisnuieste ca invitatii sa primeasca plicuri cu propriile nume, ca sa se stie cine a dat si cat a dat si sa nu aiba nuntasii cum sa scoata camasa cu plicuri nesemnate.

Le doresc celor care fac nunta la cort sa-si traiasca viata tot acolo. Nici nu cred ca le-ar fi greu, ca probabil tot de-acolo se trag. Si, de ce nu?, sa joace si cearceaful, ca sa fie tacamul complet. Barbarie!

Nu e nunta lor? Eu nu zic sa n-asculte de sfaturi, ci ca ei trebuie sa fie ultima instanta care sa decida in legatura cu fiecare aspect. Nimeni nu are caderea sa le rapeasca dreptul acesta, fiindca este nunta lor, nu a altora.

Mai zicea cineva ca trebuie sa asculte mirii de cei care sponsorizeaza evenimentul, in cazul in care nu au putut sa gaseasca singuri finantare. Da, asa e, trebuie sa asculte de sponsor, ca la echipele de fotbal, unde finantatorul taie si spanzura. Asa le trebuie daca au cautat sponsori in loc de donatori. Ca donatorul nu are dreptul sa dicteze nimic, el doneaza dezinteresat, din altruism, din dragoste, din prietenie. Banii primiti cu manual de instructiuni sunt bani manjiti si cine accepta asa bani nu-i primeste de la un prieten adevarat si isi merita soarta.

Mi-au placut foarte mult niste fragmente din articol, cel mai mult asta, cu care sunt intru totul de acord si care ilustreaza perfect grotescul situatiei in care am ajuns ca societate:

Sunt de acord cu Horatiu. Si eu refuz, de obicei, astfel de invitatii, nu doar din cauza banilor (e musai sa lasi cel putin 500 lei de persoana la astfel de evenimente fitoase plus banii pentru vestimentatia de nunta), dar si din principiu. Mi se pare ca e o maimutareala a unei Sfinte Taine.
E o problema si mai suparatoare, cu oameni care stau necununati, pentru ca, zic ei, nu au bani de nunta. E foarte trist ca nunta, pentru extrem de multi, a devenit "chindia lumeasca", asa cum s-a exprimat Cezar, mancarea, muzica si bautura cu tot satul sau macar cu o suta de invitati, numai asa, ca sa spargem gura targului si ca sa punem in aplicare ce am mai vazut pe la alte nunti. Numai pe Hristos Il uitam din toata afacerea asta.