Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   Exerciții de gândire: probleme filosofice (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=16906)

laurastifter 09.11.2013 00:18:24

Exerciții de gândire: probleme filosofice
 
Doamne ajută!
Vă propun ca, în acest topic, să ne punem unii altora mintea la contribuție, prin diverse probleme de logică, filosofie morală, probleme de perspicacitate și alte exerciții antrenante de gândire. :)
Ce ziceți? :)
Îmi îngădui să-ncep eu.
Răspundeți prin "da" sau "nu" la următoarea întrebare:
următorul cuvânt pe care-l veți scrie este "nu"?
:))
Am mai pregătit și altele, dar aștept să văd ce faceți la această problemă (pe care eu, sincer, știu doar parțial cum s-o rezolv, intuiesc...) și să citesc, de asemenea, problemele propuse de voi.
Hristos în mijlocul nostru!

florin.oltean75 09.11.2013 09:34:34

Citat:

În prealabil postat de laurastifter (Post 539614)
Doamne ajută!

Răspundeți prin "da" sau "nu" la următoarea întrebare:
următorul cuvânt pe care-l veți scrie este "nu"?


Tactica logica utilizata se numeste "limitarea bazei de imputare a intelesurilor si fortarea coliziunii".

Este un anumit tip de imposibilitate.

O coliziune similara: Dumnezeu fiind atotputernic poate crea o piatra atat de grea astfel incat El sa nu o poata ridica?


Alt gen de imposibilitate:
Alege o culoare dintr-un set de culori care nu o contine.

Aceasta perplexitate poate fi exploatata spiritual (zen budism) - stoparea gandirii discursive si initierea contemplatiei.

bogdan81 09.11.2013 12:56:51

Astea nu sunt probleme filosofice. Sunt trucuri.
Astept intr-adevar o problema filosofica serioasa.

Barsaumas 09.11.2013 13:19:54

Citat:

În prealabil postat de bogdan81 (Post 539639)
Astea nu sunt probleme filosofice. Sunt trucuri.
Astept intr-adevar o problema filosofica serioasa.

Poate fi din istoria bisericii, respectiva problema?

bogdan81 09.11.2013 13:24:35

Nu trebuie sa ma intrebi pe mine ca nu fac eu regulile pe forum. Sunt un membru exact ca si tine. Oricum, in general spui lucruri interesante asa ca sunt curios despre ce e vorba.

Barsaumas 09.11.2013 13:38:30

Citat:

În prealabil postat de bogdan81 (Post 539643)
Nu trebuie sa ma intrebi pe mine ca nu fac eu regulile pe forum. Sunt un membru exact ca si tine. Oricum, in general spui lucruri interesante asa ca sunt curios despre ce e vorba.

Multumesc, ma inspira Dumnezeu sa le zic, eu nu sunt, vorba lui Sarton Bander, "decit un conductor". :)
In regula: sa zicem ca dvs. (la modul general de fapt, ma adresez oricui poate si vrea sa raspunda) v-ati nascut la un asa moment din istorie, incit in biserica este deja normativa invatatura monotelismului, sau a iconoclasmului, daca preferati (a durat mai mult). Ati fost botezat si ati ajuns la virsta gindirii abstracte si a deciziilor personale constiente ca si credincios al bisericii cu o astfel de invatatura. Intrebare: ce v-ar spune ca si/sau ce este adevarat, avind in vedere ca in timpul vietii dvs, ati apuca rasturnarea intoarcerii la iconodulie, tot din motive politice ("binecredincioasa" imparateasa Irena, care si-a orbit propriul fiu, etc., etc). Cum ati simti/defini ca infailibila o credinta schimbatoare si/sau o institutie supusa politicului (memento: "Imparatia Mea nu este din lumea aceasta.").
Cu respect.
P. S. Va rog frumos (si nu vorbesc de d-l bogdan81 aici) incercati sa raspundeti calm, cerebrral,fara isterii pseudo-apologetice. Cam greoi formulata, de fpa tintrebarea mea vizeaza raportul dintre un adevar vesnic si vitregia istoriei exercitata asupra ecclesiei, sau asupra ce trece drept ecclesia, i acel moment. CUM SESIZEZI, IN ATARI MOMENTE, IN MOD CIT MAI OBIECTIV, DIFERENTA DINTRE EREZIE SI INVATATURA DREAPTA, ALTFEL DECIT IN LOGICA PUR LUMEASCA "EREZIE = INVATATURA INVINSILOR; DREAPTA CREDINTA= INVATATURA INVINGATORILOR, LA MOMENTUL Tn"?
Ce facem , mergem cu ascultarea ca o turma fata de cei care afirma un advar azi, si se contrazic iar si iar citeva decenii sau secole mai tirziu, asa cum faceau, si inca fac, fratii nostri din Vest, urmind pe "urmasul lui Petru"? Sau gindim, totusi, cu propriul cap?

bogdan81 09.11.2013 13:54:32

Intrebarea e foarte interesanta si foarte grea. Deosebit de grea.
Mi-am pus-o eu insumi de mai multe ori si cu toate astea e imposibil de dat un raspuns clar.
Prinsi fiind in vitregia istoriei, asa cum ati spus foarte frumos, suntem obligati de imprejurari sa facem o alegere. Alegerea poate fi corecta sau gresita. Cum stii care este cea corecta?
Eu vad lucrurile asa: din putina mea experienta de viata de 33 de ani, cat am in acest moment, cred ca lucrul cel mai important este sa fii sincer. Si numai tu insuti poti sa stii inlauntrul tau cat esti de sincer. Eu cred ca daca simti ca nu poti trai fara Dumnezeu si ca nu iti poti concepe propria viata fara sa-L cauti, atunci, mai devreme sau mai tarziu, vei gasi Adevarul. Este credinta mea fundamentala ca oricine cauta cu sinceritate va gasi la un moment dat. Este posibil ca in primul moment, alegerea ta sa nu fie cea corecta.
E posibil sa persisti in ea chiar toata viata ta. Dar daca esti cu adevarat sincer in cautarea ta,
Dumnezeu iti va descoperi Adevarul fie aici, fie dupa moarte si te va ierta.
Aceasta e credinta mea.

catalin2 09.11.2013 14:01:40

Citat:

În prealabil postat de florin.oltean75 (Post 539627)
Este un anumit tip de imposibilitate.
O coliziune similara: Dumnezeu fiind atotputernic poate crea o piatra atat de grea astfel incat El sa nu o poata ridica?
Alt gen de imposibilitate:
Alege o culoare dintr-un set de culori care nu o contine.
Aceasta perplexitate poate fi exploatata spiritual (zen budism) - stoparea gandirii discursive si initierea contemplatiei.

Nu e nevoie de contemplatie, ci doar de logica si ratiune pentru a raspunde la aceste afirmatii.
Cele doua afirmatii nu sunt imposibile, sunt doar false, contin o eroare de logica inclusa in enunt.
De exemplu prima propozitie: "Dumnezeu fiind atotputernic poate crea o piatra atat de grea astfel incat El sa nu o poata ridica."
Avem in enunt, in ipoteza, ca Dumnezeu e Atoputernic. Ultima afirmatie din fraza, "El sa nu o poata ridica" este in contradictie cu ipoteza folosita. Dumnezeu fiind Atoputernic poate ridica orice piatra. Deci poate crea orice piatra, oricat de grea, si poate ridica orice piatra, oricat de grea. Aici e vorba doar de fraza respectiva, pentru ca altfel e o aiureala, nu are legatura cu teologia.
A doua propozitie: "Alege o culoare dintr-un set de culori care nu o contine."
La fel, avem in ipoteza un set de culori. Din acestea spune sa alegem o culoare. Partea cu "care nu o contine" neaga ipoteza de la care am pornit, o schimba. E acelasi lucru cu "cati kilometri pe ora poate sa parcurga un copac (care sta pe loc)."

Barsaumas 09.11.2013 14:08:16

Citat:

În prealabil postat de bogdan81 (Post 539648)
Intrebarea e foarte interesanta si foarte grea. Deosebit de grea.
Mi-am pus-o eu insumi de mai multe ori si cu toate astea e imposibil de dat un raspuns clar.
Prinsi fiind in vitregia istoriei, asa cum ati spus foarte frumos, suntem obligati de imprejurari sa facem o alegere. Alegerea poate fi corecta sau gresita. Cum stii care este cea corecta?
Eu vad lucrurile asa: din putina mea experienta de viata de 33 de ani, cat am in acest moment, cred ca lucrul cel mai important este sa fii sincer. Si numai tu insuti poti sa stii inlauntrul tau cat esti de sincer. Eu cred ca daca simti ca nu poti trai fara Dumnezeu si ca nu iti poti concepe propria viata fara sa-L cauti, atunci, mai devreme sau mai tarziu, vei gasi Adevarul. Este credinta mea fundamentala ca oricine cauta cu sinceritate va gasi la un moment dat. Este posibil ca in primul moment, alegerea ta sa nu fie cea corecta.
E posibil sa persisti in ea chiar toata viata ta. Dar daca esti cu adevarat sincer in cautarea ta,
Dumnezeu iti va descoperi Adevarul fie aici, fie dupa moarte si te va ierta.
Aceasta e credinta mea.

Multi inainte, stimate coleg! Aveti o intelepciune fara de ani. Eu, la cei 40 ai mei, am deseori cam putina minte. :)) Se si vede, inclusiv pe acest forum, nu? :)))
In regula, gasesc perfect raspunsul dvs. Si se conjuga perfect cu propriile mele framintari (care m-au facut sa trec, indeosebi pe forum si nu numai, drept un instabil spiritual/nomad confesional). Pur si simplu, aderenta mea la o credinta de-altii-compilata e doar la nivel strict de curiozitate si fascinatie intelectuala; nu POT depasi (sau adinci) acest nivel. E cam ca de nivelul unor alegeri gen: "azi ma loghez in desktopul KDE4, maine in MATE". De aceea, desi am incercat sincer si din greu, in ultimii ani, nu mai pot fi vreodata in vreuna din bisericile istorice. Acum sunt un fel de protestant nondenominational "a mon facon". :) E mult de explicat. Pur si simplu, dupa ce citesti cit mai mult din istoria bisericii, indeosebi pe Harnack, sau din agnosticismul cerebral al unor autori contemporani ca Ehrman, incepi sa intelegi altfel niste lucruri, si nu te mai poti minti pe tine insuti.

bogdan81 09.11.2013 14:21:28

Multumesc pentru urare si va doresc la fel.
E in regula. Dumnezeu stie framantarile dvs., tot asa cum le stie pe ale fiecarui om.
Mai demult am citit o carte a unui scriitor spaniol. Cartea se cheama "Sentimentul tragic al vietii" si ii apartine lui Miguel de Unamuno. Acest om nu s-a putut impaca niciodata cu ideea mortii. Desi nu a reusit sa-si impace ratiunea pentru a crede in viata vesnica, foamea sa de nemurire a fost atat de mare si de autentica, incat atunci cand il citesti, simti cum iti vorbeste la "urechea inimii". Sunt sigur ca pe acest om din carne si oase numit Miguel de Unamuno, Dumnezeu l-a iertat fiindca a fost atat de sincera si autentica cautarea lui de o viata.
Pur si simplu nu imi pot imagina altfel.
De atunci, Unamuno a ramas un fel de frate al meu din alte vremuri.


Ora este GMT +3. Ora este acum 15:31:56.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2020, Jelsoft Enterprises Ltd.