Cum se impaca dragostea, care este unul dintre atributele lui Dumnezeu, cu faptul ca isi tine supusii intr-o frica continua?

Sa inteleg ca tu nu ai nici un scop aici pe pamant?
Singurul tau scop este viata vesnica? Nu cred.

Foarte simplu, deoarece alt atribut al lui Dumnezeu este dreptatea, iar credinciosii stiu ca prin pacat, se expun riscului de a-l pierde pe Dumnezeu.

Nu de Dumnezeu ne temem, ci ne temem sa nu-l pierdem pe Dumnezeu, incalcand dreptatea Sa.

Dumnezeu este departe de a fi drept, si asta este foarte usor de vazut de oricine care citeste Vechiul Testament cu mintea deschisa.

Daca vrei un exemplu contemporan, intra te rog aici:

http://www.cristianmovila.com/

si navigheaza la galeria cu copiii bolnavi de cancer. Si dupa aia, poate imi explici si mie ce pacate au copiii aceia, incat Dumnezeu considera "drept" sa le ofere o viata nu numai scurta, dar si plina de suferinta.

Vorbiti atat de usor despre moarte si osanda vesnica ...

nuuuuu ... va temeti de iad ... iar asta este cel mai grav ... asta este frica de care vorbeam ...

"Nu de Dumnezeu ne temem, ci ne temem sa nu-l pierdem pe Dumnezeu, incalcand dreptatea Sa." - Este ca un copil care cade cu bicicleta si se loveste foarte tare. Si spune ca plange nu de durere ci de frica sa nu se infecteze rana ...

Si pana la iad, de boli, inundatii, si alte nenorociri pe care acelasi drept Dumnezeu le trimite ca pedepse. In omniscienta sa, nu a gasit inca o metoda mai buna de comunicare.

Multi Il judeca pe Dumnezeu ca fiind nedrept din pricina pedepselor pe care le da oamenilor aici, pe pamant, unora pentru a-si ispasi pacatele aici, iar altora pentru a se intoarce la El, si a-si da seama ca au gresit, iar pedeapsa este reflectia pacatului, pe care omul singur si-o ia asupra lui. Dar nu stie nimeni judecata Lui, pentru ca noi suntem oameni, minti limitate, mai mult sau mai putin, si nimeni nu poate intelege pe deplin iconomia lui Dumnezeu, atata timp cat poarta trupul.

Ba da. Comunicarea maxima: S-a intrupat El Insusi, S-a rastignit si a inviat pentru noi.

Trebuie inteles ca forma actuala a lumii este stricata, din cauza caderii in pacat. Nu Dumnezeu este cauza cutremurelor si inundatiilor. Cine Il cunoaste pe Dumnezeu intelege ca tot universul este in chinuri, intr-o prefacere fara noima, pana cand va fi preschimbat.

Din pacate nu suntem in stare sa Il vedem pe Dumnezeu in minunile naturii, in frumusetea neasemuita si de neegalat a creatiei. In schimb suntem foarte grabiti in a-l vedea in spatele tuturor relelor.

Superba rationalizare.

Adica Dumnezeu, care e omniscient si omnipotent, e incapabil sa gaseasca un mod de a ne face sa intelegem? Asta avand in vedere ca el e cel ce ne-a creat, deci ar trebui sa ii fie extrem de usor sa o faca?

Poti sa gasesti rationalizari cate vrei. Ori Dumnezeu nu exista, ori de departe de a fi bun si drept.

Da. Acum 2000 de ani. Sunt convins ca acest act e de mare ajutor pentru copiii care mor de cancer din linkul de mai sus. Si pentru parintii lor. Spune-mi, cam cati dintre ei crezi ca se roaga?

In mod ciudat, desi dispune de abilitati de comunicare mult peste cele umane, singurele surse de informatie referitoare la tot acest eveniment se regasesc intr-o carte scrisa pentru a sustine religia intemeiata cu aceasta ocazie. Si tot in mod ciudat, treaba asta cu eroul nascut fix de Craciun, tot din fecioara, care reinvie, nu e originala deloc. Dar deloc.

Carte care, desi de inspiratie divina, e plina de contradictii. Spune-mi, daca Dumnezeu e ominscient, oare nu stia cati oameni vor muri (sau vor fi omorati) in numele acelei carti? Nu putea sa scrie si el vreo 10 pagini (ca nu era nevoie de mai mult), dar intr-o exprimare clara?

Inca ceva: daca accept ca nu ii intelegi judecata lui Dumnezeu, de unde stii ca e bun si drept?

Am zis ca nimeni nu o intelege PE DEPLIN, nu ca nimeni nu o intelege deloc.
Si chestia ca "ori Dumnezeu nu exista, ori nu este bun si drept" arata faptul ca, in gandirea ta, poate exista, dar in nicun caz sa fie bun si drept. Asta reflecta pesimismul de care dai dovada, in cazul in care poate ai crede in Dumnezeu. Si atunci, nu Dumnezeu este de vina ca tu ti-ai osandit singur soarta.

Si tu nu stii un lucru. Mucenicia, adica suferinta pana la sacrificiul suprem (adica moartea), il trimite pe om in cea mai mare slava pe care i-o poate da Dumnezeu, adica in Raiul desfatarii, dupa cum il descriu in scrierile lor, unii sfinti. Oare nu merita sa suferi aici, pe pamant, in timp, pentru ca apoi sa castigi Raiul cel vesnic? Multi cad in inselarea aceasta iluzorie pe care le-o infatiseaza diavolul ca pe o lume fericita, si cad in patima lacomiei de oricare fel, ca apoi sa sufere un veac, pentru ca nu au crezut in acel veac, s-au ferit toata viata macar sa se gandeasca la asta, nu mai zic sa discute despre rai sau iad, si in finalul vietii au ajuns in osanda vesnica. Merita oare sa suferi un veac, pentru ca sa te bucuri "o clipa"?
Copiii care sufera de cancer despre care spuneai, crezi tu ca nu-si vor lua rasplata? De aceea zis ca nu stie nimeni pe deplin judecata lui Dumnezeu. Daca ei, cand vor fi fost mari, ajungeau ucigasi sau cine stie ce depravati? Daca Dumnezeu le-a dat aceasta suferinta tocmai pentru a-i opri sa ajunga ceea ce probabil si-ar fi ales. Dar aceasta neputinta a lor, pe unii i-au facut sa-si dea seama de realitatea cea adevarata, iar altii, poate ca n-au inteles acest lucru, si totusi, nu au posibilitatea de a ajunge criminali (de exemplu).

Fireste, vei spune ca nu exista acea rasplata. De unde esti atat de sigur? Daca exista Dumnezeu? Daca exista nemurire? Poate ti-ai pus intrebarea asta vreodata, dar te-ai multumit sa te resemnezi si probabil sa nu-ti mai "chinui" mintea cu astfel de intrebari "ireale", pentru ca realitatea iti este infatisata intr-un mod material. Afla ca oamenii, crestinii traitori cunosc si realitatea aceea metafizica, la care nu ajunge oricine pe pamant, din simplul fapt ca s-a impiedicat singur s-o caute, s-o simta.

Poate vei spune: dar chinezii, maiashii si altii ca ei. Ei nu au auzit de Hristos, cu ce sunt ei vinovati daca ajung in iad? Ei bine, Parintele Cleopa Ilie, in volumul doi al scrierilor sale, zice asa: "sunt patru legi dupa care judeca Dumnezeu lumea: legea constiintei, legea zidirii (adica constientizarea ca lumea in care traim tebuie sa aiba un Creator); dupa acceste doua legi, se vor judeca, la sfarsitul lumii, cei care nu cunosc iudaismul sau crestinismul. A treia lege este Vechiul Testament, dupa care se vor judeca iudeii care nu au auzit de Hristos. Iar a patra lege este Noul Tastament, dupa care se vor judeca crestinii, si inca mai aspru decat toate celelalte poapoare, pentru ca ei au aflat adevarul.

Doamne ajuta!