Hram la Biserica Sfântul Grigorie Palama - Paraclis Universitar
 

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la 14 noiembrie 2012 pe Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului. Cu acest prilej, biserica Parohiei "Sfântul Grigorie Palama – Paraclis Universitar" din Protopopiatul I Capitală îşi va sărbători hramul.

După cum informează Sectorul Administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Sfânta Liturghie la sărbătoarea parohiei va fi oficiată de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal, ca delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.

Biserica se află localizată în vestul Capitalei, la circa un kilometru de podul Grozăveşti, pe malul drept al Dâmboviţei, lângă aleea de intrare principala a incintei Universităţii Politehnice Bucureşti. Lăcaşul de cult s-a construit pentru studenţi, dar si pentru public, o biserica cu hramul Sfântul Grigore Palama, cu aspect şi proporţii inspirate din arhitectura tradiţională românească de obârşie bizantină. După planurile iniţiale ale arhitectului Nicolae Goga, proiectul a fost finalizat în anul 1995 de arhitecta Liliana Elisabeta Chiaburu şi arhitectul Paul Lupu de la SC "Romcompall" SRL. Lucrările de execuţie au început în anul 1996 prin "Aedificia Carpati" - director Petre Badea - care a fost şi sponsorul lucrării, sub conducerea inginerilor Cătălin şi Albina Negulici.

Biserica "Sfântul Grigorie Palama" a fost sfinţită în ziua de 26 noiembrie 1998. Pictura interioară este executată în anul 2004 de către Mihai Coman şi studenţii Catedrei Patrimoniu a Institutului Teologic Bucureşti, cheltuielile fiind suportate tot de conducerea Universităţii Politehnice.

Turla-Pantocrator se sprijină pe cele patru arce prin intermediul pandantivilor. Absidele sunt acoperite cu semicalote, cuprinse sub aceeaşi cornişă a edificiului. Încăperile proscomidiei şi diaconiconului, cu intrarea preotului, sunt ataşate absidei altarului.

Faţadele sunt tencuite, peste relieful unui şir de arcade oarbe, pe toata înălţimea faţadei, terminate semicircular. Deasupra arcelor în plin cintru ale pridvorului, pe faţada de vest, se desfăşoară o friză de 5 firide pictate cu icoane de sfinţi isihaşti, cea centrală mai mare, poarta icoana hramului - Sfântul Grigorie Palama.

Acoperişul este învelit cu olane, având o streaşina puternic evazată (1.15 m), peste cornişa profilată. Un soclu cu înălţimea de 1.20 m, placat cu travertin, stă la baza construcţiei.

Turla cu baza pătrată are cele 12 laturi marcate de colonete şi arcade. Atât ferestrele bisericii, înscrise în arcadele faţadelor laterale, cât şi cele ale turlei în număr de patru, sunt înguste şi înalte

100 de milioane de Biblii tipărite în China
 

sursa: christianpost.com

Singura companie autorizată să publice Sfânta Scriptură a anunţat că a atins această sumă colosală în 2012.
China are peste 16 milioane de creştini declaraţi public, 1800 de seminarii şi 18 şcoli biblice. Are de asemenea 55 000 de biserici, 100 000 de voluntari şi 36 000 de misionari.
Mulţi consideră că creştinii din China sunt însă mult mai mulţi, mai ales datorită bisericilor din catacombe, prigonite de stat, în care milioane de creştini chinezi se roagă în ascuns. Un studiu sociologic a arătat că există aproximativ 70 de milioane de creştini neoficial în China.

Un nou primat al Bisericii Ortodoxe a Americii
 

sursa: oca.org



Adunarea Bisericii Ortodoxe a Americii (OCA) a ales pe noul primat al Bisericii americane.
Este vorba despre Arhiepiscopul Tihon de Filadelfia şi Pensylvania orientală. 663 de ierarhi, membri ai clerului şi laici au participat la adunare.
După o slujbă religioasă şi cântarea troparului Sfântului Duh, Preotul Eric G. Tosi, secretar al OCA a deschis sesiunea. Niciunul dintre cei propuşi nu a obţinut două treimi din sufragii. Arhiepiscopul Tihon de Filadelfia a obţinut 317 sufragii, iar Episcopul Michael de New York a primit 355. În acest caz, ultimul cuvânt l-au avut membrii Sfântului Sinod al OCA, care l-au ales pe ierarhul Tikhon.

Arestul Arhiepiscopului Ioan şi problema macedoneană
 

O nouă declaraţie a Patriarhului Irineu al Serbiei vine să clarifice situaţia actuală de o deosebită gravitate din sânul Bisericii din Macedonia.
Preafericitul Irineu a declarat că Biserica Ortodoxă Sârbă şi Biserica Ortodoxă Macedoneană nu vor avea niciun fel de discuţii despre statutul Bisericii, până când Arhiepiscopul de Ohrida, Înaltpreasfinţitul Ioan, nu va fi eliberat din arest.
Cu ocazia funeraliilor Patriarhului Maxim al Bulgariei, patriarhul sârb a declarat la televiziunea bulgară că el este pregătit să înceapă discuţiile cu macedonenii pentru a regla problema de jurisdicţie. Acest lucru este imposibil atâta timp cât Arhiepiscopul Ioan rămâne în închisoare. Patriarhul a amintit că primatul Bisericii Ortodoxe Macedonene a promis să rezolve această problemă, ceea ce până acum nu s-a întâmplat.
Amintim faptul că Biserica Ortodoxă din Macedonia aparţinea Patriarhiei Serbiei, însă de la începutul dizolvării Iugoslaviei, mai mulţi ierarhi s-au declarat Biserica Ortodoxă Macedoneană. Cei care au rămas credincioşi Patriarhiei Serbiei au suferit prigoană din partea statului Macedonia (FYROM), unii dintre ei fiind întemniţaţi printre care şi Arhiepiscopul Ioan al Ohridei.
De asemenea, Biserica macedoneană, sprijinită de stat, îşi doreşte autocefalia de Biserica Serbiei, însă nu o poate obţine mai ales datorită presiunilor violente ale statului macedonean în viaţa călugărilor, preoţilor şi ierarhilor aparţinând de Patriarhia Serbiei din această ţară.

Adunarea Episcopilor Ortodocşi din Austria
 

sursa: orthodoxie.com



La Viena,a avut loc cea de-a patra reuniune a Adunării Episcopilor Ortodocşi Canonici din Austria.
Obiectivul principal al întâlnirii a fost elaborarea principiilor directoare ale rolului social al Bisericii în această ţară, mai precis modurile de lucrare şi de organizare ale Bisericii ortodoxe pentru ca ea să devină un partener respectat şi activ în societatea austriacă.
Conferinţa a fost deschisă cu celebrarea Dumnezeieştii Liturghii în Biserica Învierea Domnului, aparţinând Bisericii Ortodoxe a Serbiei. Slujba a fost prezidată de Mitropolitul Arsenie Kardamakis, din partea Patriarhiei Ecumenice. Au participat printre alţii Mitropolitul Ioan Haykal din partea Patriarhiei Antiohiei, Arhiepiscopul Marc de Yergorevsk (Patriarhia Rusiei), Episcopul Irineu (Patriarhia Serbiei), Preotul Nicolae Dură (Patriarhia României) şi Ioan Petkin (Patriarhia Bulgariei).

Adunarea Conferinţei Episcopale a Benelux-ului
 

sursa: orthodoxie.com


În 13 noiembrie s-a desfăşurat la Bruxelles Adunarea Conferinţei Episcopale Ortodoxe a Benelux-ului (CEOB) sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Panteleimon al Belgiei (Patriarhia Ecumenică).
La întâlnire au participat Mitropopitul Iosif (Patriarhia României), Arhiepiscopul Simon (Patriarhia Moscovei), Arhiepiscopul Gabriel de Comana (Exarh al parohiilor de tradiţie rusă din Patriarhia Ecumenică), Episcopul Luca (Patriarhia Serbiei), Arhiepiscopul Mihail (Biserica rusă fără frontiere – Patriarhia Moscovei), Episcopii Maxim de Evmenia şi Atenagora de Sinope (amândoi din cadrul Patriarhiei Ecumenice).
S-a discutat posibilitatea unei acţiuni pastorale concertate şi a unei misiuni coerente şi concrete, precum şi despre necesitatea unei mărturii comune şi de unitate efectivă a ortodoxiei în societatea belgiană, olandeză şi din Luxemburg.
S-a discutat şi noul statut şi denumire a Bisericii Ortodoxe a Ţărilor de Jos (Église orthodoxe aux Pays-Bas) şi reprezentantul acesteia în Conferinţa Episcopală, care va fi Episcopul Atenagora de Sinope. Prin aceasta, ortodoxia se adresează tuturor belgienilor, olandezilor şi luxemburghezilor, fără a se centra pe dimensiunea naţională a ţărilor ortodoxe de origine. Prin această înfiinţare, ortodoxia va fi una distinctă, clară şi misionară, orientată către toţi cetăţenii din aceste trei ţări, fără a avea statut de diaspora eclesială a unui neam ortodox.

Interimatul patriarhal în Bulgaria
 

În 10 noiembrie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a desemnat pe Mitropolitul Chiril de Varna şi Véliki Preslav pentru a asigura interimatul tronului patriarhal în Biserica Bulgară.
Acest interimat va dura până când va fi convocat un nou sinod în care se va alege noul patriarh, într-un interval de cel mult 4 luni.
Această desemnare a fost contestată de către câţiva episcopi printre care Mitropolitul Galaction de Stara Zagora, care a spus că Mitropolitul Chiril de Varna nu a obţinut majoritatea necesară. Reunit încă o dată, în absenţa celor patru episcopi dintre care doi au boicotat şedinţa, Sfântul Sinod a refuzat să repete votul, aşa că desemnarea a rămas valabilă.
sursa: orthodoxie.com

Concurs național dedicat Părintelui Stăniloae
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...n14h51ubba.jpg


2013 este, pentru Biserica Ortodoxă Română în general și pentru Teologia românească în special, un an deosebit. Atunci vom aniversa 110 ani de la nașterea Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae și comemorăm 20 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

Sectorul Teologic-educațional al Patriarhiei Române va organiza un concurs național dedicat vieții și operei cunoscutului teolog român.

Mai multe informaţii cu privire la desfăşurarea concursului a oferit pentru TRINITAS TV, Părintele Constantin Pătuleanu, Consilier în cadrul Sectorului Teologic-educațional al Patriarhiei Române: "Concursul se va desfăşura pe două niveluri. În primul rând, la nivel liceal-seminarial unde elevii de liceu, în special cei de la liceele ortodoxe, vor încerca să descifreze viaţa şi opera Părintelui Dumitru Stăniloae. Concurs se va organiza la nivel eparhial, mitropolitan şi patriarhal. În al doilea rând, concursul se va desfăşura la nivelul facultăţilor de teologie din ţara noastră. Titlul concursului va fi Originalitate şi tradiţie în opera Părintelui profesor Dumitru Stăniloae. De asemenea şi acest concurs se va desfăşura pe etape: eparhială, mitropolitană şi naţională. În curând vom afişa pe site-ul Patriarhiei Române şi vom trimite la toate seminariile şi facultăţile ortodoxe din ţara noastră tematica concursului cu toate detaliile necesare".

Evenimente academice dedicate Părintelui Stăniloae vor fi organizate pe tot parcursul anului 2013 în Patriarhia Română.

Mănăstirea vâlceană Bistriţa in prag de sarbatoare
 

Mănăstirea vâlceană Bistriţa îl va prăznui săptămâna viitoare, marţi, 20 noiembrie 2012, pe Sfântul Grigorie Decapolitul, ale cărui sfinte moaşte le găzduieşte. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, va oficia Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, informează Ziarul Lumina, Ediţia de Oltenia.

Sfântul Grigorie Decapolitul s-a născut în anul 785 în Decapolia, şi anume în cetatea Irinopolis (oraşul Irinei sau al păcii). Părinţii săi, Serghie şi Maria, îl aduc pe lume în vremea luptătorilor împotriva sfintelor icoane şi sub domnia lui Leon Armeanul (813-820). El a fost dat să înveţe carte încă de mic şi, având aplecare către cele dumnezeieşti şi învăţând bine, citea pe la biserici. A intrat în monahism la o vârstă destul de fragedă. Spre sfârşitul vieţii s-a stabilit în Mănăstirea Sfinţilor Serghie şi Vah. Cu douăsprezece zile înaintea morţii, şi-a anunţat sfârşitul zicând cuvioşilor monahi care erau în preajma sa: "Fraţilor, îndrăzniţi, sfârşitul vieţii mele s-a apropiat. Deci, luaţi-mă şi duceţi-mă în casa cea primitoare de străini, căci după douăsprezece zile va fi sfârşitul meu". Pentru viaţa sa sfântă este prăznuit de Sfânta noastră Biserică în chip ales la data de 20 noiembrie 842. Sfintele lui moaşte au fost aduse la Bistriţa de boierul Barbu Craioveanul, descendent din neamul Basarabilor.

Mărturie despre Patriarhul Liturghiei
 

sursa: pramvir.com

(mărturia Părintelui Luka Hovakovici)

Dieta Patriarhului era foarte modestă. Nu mânca micul dejun , doar bea un ceai şi mânca o bucată de pâine. De obicei îşi pregătea prânzul singur, făcând o mică porţie de legume. Câţiva cartofi şi ierburi pe care le strângea singur din grădina patriarhiei. N-a mâncat aproape niciodată cina.
Este greu să vorbeşti despre slujirea mea la Patriarhul Pavle fără să sune că mă laud. Cunoaşterea patriarhului era privilegiul oricui, nu numai celor care erau în preajma lui în administraţie. Oricum era un om foarte simplu, oricine putea să-l vadă mergând prin Belgrad sau mergând cu tramvaiul. Cel care mergea cu el devenea indignat: Preafericite, aveţi o maşină! Însă oricând era posibil, el folosea transportul public.
19 ani am fost intendent al patriarhului Pavle, până în ultima zi. În timpul primatului său, am avut diferite funcţii: prefesor de drept la Facultatea de Teologie din Belgrad, profesor de omiletică şi de rusă la Seminar, pentru 9 ani am fost responsabil la Biblioteca Patriarhală, 10 ani am fost secretar la Curţii Eclesiastice (…).
Patriarhul nu mi-a dat imediat binecuvântarea pentru preoţie. Am fost diacon timp de 14 ani, ceea ce era normal la el. Nu era niciodată grăbit în ceea ce priveşte hirotonia. Aştepta timpul potrivit pentru orice persoană.
Dieta Patriarhului era foarte modestă. Nu mânca micul dejun , doar bea un ceai şi mânca o bucată de pâine. De obicei îşi pregătea prânzul singur, făcând o mică porţie de legume. Câţiva cartofi şi ierburi pe care le strângea singur din grădina patriarhiei. N-a mâncat aproape niciodată cina.
Aşa a trăit mulţi ani, şi eram uimiţi cum putea să se mişte şi cum organismul lui putea suporta să nu mănânce aproape nimic. Dar era clar că era un om al lui Dumnezeu, trăgându-şi puterea, duhul voios şi înţelegerea oamenilor din Sfânta Liturghie.
El înţelegea pe toţi perfect, de la micii copii de pe stradă care veneau şi-l trăgeau de mânecă până la preşedinţii diferitelor naţiuni.
Patriarhul Pavle slujea zilnic Liturghia. Singurele excepţii erau zilele când era în călătorie sau era bolnav. Era foarte greu să ţii pasul cu el, pentru că se trezea foarte devreme, pe la 4 dimineaţa, şi slujea Dumnezeiasca Liturghie la patriarhie la 5.
Aşa era şi când avea 80 de ani, aşa a rămas când a împlint 90. Îşi spunea pravila de rugăciune o oră şi apoi venea la biserică. Slujeam cu el şi uneori eram obosiţi, căci treburile de la patriarhie erau multe şi ne culcam târziu, aşa că nu prea era timp pentru somn. Niciodată nu ne-a zis să venim la Liturghie. Programul nostru începea la 8 şi puteam să venim la acea oră la serviciu. Dar ar fi fost ceva ciudat: noi dormeam şi Sanctitatea Sa slujea. Aşa că am venit şi slujeam cu el.
Îmi amintesc că am călătorit la Moscova în 2000 pentru sfinţirea Catedralei Hristos Mântuitorul, am stat la Hotel Danilovskaya (lângă Mănăstirea Danilov). Catedrala trebuia să fie sfinţită în ziua următoare. Aşa că patriarhul care slujea la sfinţire a doua zi, avea o zi liberă. Însă la ora 4 dimineaţa, patriarhul mi-a bătut la uşă: „Frate Luka, hai să slujim Liturghia undeva!”.
Nu am ştiut unde să-l duc. Am mers la una din bisericile din Mănăstirea Danilov, unde pe la 5, călugării se pregăteau pentru slujbă. Au fost foarte surprinşi să ne vadă.
Le-am spus: „Preafericitul Pavle vrea să slujească Liturghia. Unde îi sunt veşmintele? au zis ei. Nu le are cu el, pentru că le trimisesem deja la Catedrala hristos Mântuitorul. Însă dacă aţi putea să ne daţi un set de veşminte preoţeşti, ar fi bine”.
Au găsit veşminte pentru noi, Patriarhul Pavle şi-a pus veşminte preoţeşti şi a slujit ca un simplu preot. Cred că acei monahi erau uimiţi cum un patriarh îmbărăcat în preot slujeşte în biserica lor.
Predica în fiecare zi. Multe dintre predicile sale au fost transcrise şi publicate.
Îşi dedica mult timp consilierii. O zi de lucru a patriarhului era aşa: Liturghie, ceai, şi apoi primirea vizitatorilor. El era un călugăr, însă nu avea o viaţă monahală reclusă: nu se închidea niciodată, ci căuta să ajungă la toţi, să-i primească pe toţi care veneau la el. Voia ca oamenii să vină şi să vorbească cu el. Pe unii doar îi asculta, altora le dădea sfaturi.
După slujba de seară, primea diferite credincioase, care veneau să-i ceară sfat. Unele femei îi arătau că aveau contacte cu lumea cerească. Una dintre ele a spus că a avut o vedenie cu Sfânta Parascheva (de la Iaşi) şi i-a spus ceva special. Patriarhul i-a răspuns: „Nu ştiu ce să-ţi spun. Sunt patriarh însă mie nu mi s-a arătat”. Patriarhul a dat de înţeles că niciun om nu trebuie să se socotească vrednic de asemenea vedenii, ci să se comporte ca o persoană normală.
Că a fost un om extraordinar al timpului său s-a arătat doar în ziua înmormântării sale.
Aproape un milion de oameni au umplut străzile Belgradului şi alţi 600 000 de oameni au trecut pe la Catedrală pentru a săruta mâna patriarhului pentru ultima oară. Coşgiugul său a rămas deschis pentru 6 zile şi nimic nu s-a întâmplat.
Unii oameni spuneau: „Poate nu e bine să îi fie sărutată mâna. Este bine să te pleci către patriarh, însă este o epidemie în oraş, şi trebuie să fim atenţi”.
Un fel de gripă rea epidemică era la putere în oraş, însă niciun om din cei 600 000 nu a raportat că a răcit. Oamenii stăteau ca la moaşte, pentru 9 ore, însă nimeni nu s-a înghesuit. Aşteptau să-i sărute mâna patriarhului.
Timpul va vorbi că a fost un om extraordinar pentru vremea sa. Vom vedea ce se va întâmpla în viitor. Sperăm că Domnul îl va face sfânt, însă e prea devreme să vorbim despre asta. Deocamdată observăm atent ce se întâmplă la mormântul lui. Deja multe vindecări au avut loc aici.
(mărturia Părintelui Luka Hovakovici)