D-ule vsovi, ca teoretician, imi scot palaria in fata domniei dvs. , dar as-i avea o simpla intrebare, de fapt sunt doua, mii de scuze: 1-cat aplicati in practica din insiruirea nesfarsita a teoriilor expuse si 2- sa ne vorbiti putin despre milostenie , raportat la ceea ce faceti si practic in acest domeniu

Cine se lauda cu faptele sale de milostenie, nu mai ia rasplata in cer, caci se considera ca si-a luat-o aici.
Uite, aici se simt lipsurile virtualului: vehiculam cuvinte, nu fapte. Asta nu inseamna ca faptele nu exista, dar din diferite motive nu le putem expune.
Dar iti inteleg nerabdarea, Cristian, caci am resimtit-o si eu de multe ori.

Anca draga crede-ma nu-i chiar asa. Aici nu-i vorba de lauda sau alte cele. Ne pierdem prea mult in cuvinte, iar cuvintele nu salveaza vieti, nu tin loc de foame, de acoperamant , nu salveaza suflete la limita disperarii. E usor a sta in fata calculatorului, comod si a tine "predici"virtuale , cand altii plang, se agata de viata cu disperare. Concret :de ce intoarcem spatele Madalinei ? Rasplata la ceruri cum spui ,draga mea Anca, vom lua in primul rand dupa faptele noastre. A ne ascunde sub paravanul anonimatului si a unei smerenii, gresit intelese, nu-i cu nimic de folos , ci din potriva. Anca draga, sunt suflete care plang, disperate, care implora ajutor, care ne cer ceva concret din partea noastra. Este multa, multa disperare si suferinta in jurul nostru. Nu putem sta pasivi si nepasatori in fata calculatorului , tastand idei, teorii si dand doar citate. Sa dam noi insine exemple concrete si-ti spun eu, cu toata convingerea ca Dumnezeu nu ne va judeca in rau pentru asta. Dumnezeirea este cu mult mai mult, decat cred unii si altii, deasupra tuturor logicilor omenesti desarte si trecatoare. Hristos nu ne-a dat pilde intru mandri Sa , draga Anca, si avem obligatia la randu-ne sa dam pilde, exemple concrete intru credinta noastra, in iubirea aproapelui nostru. Mantuirea nu prin vorbe ne-o vom "castiga", ci prin faptele noastre, ce vor fi vadite la dreapta judecata. Milostenia va fi unul di principalele elemente , ce cu greu va atarna in balanta judecatii finale. Nu o facem cu gandul, meschin, ca asa trebui facuta, sau pentru fala, pentru ca atunci degeaba o facem. Milostenia se face din suflet, cu multa iubire, dand exemplu de urmat, pentru cei in nepasare si in nesimtire. Credinta este vie, este viata insasi , este viata intru Hristos, a Dumnezeului celui viu si neschimbat in vecii vecilor. Amin ! ( deci concret :de ce intoarcem spatele Madalinei? De ce-i spulberam visul de a scapa de handicapul ei . DE CE ? DE CE NE PIERDEM DE SUFERINTELE CELOR DIN JUR. DE CE? )

Cristian, subscriu celor spuse de tine si as vrea sa adaug un exemplu al irlandezilor: pentru ca luptatorii lor pentru independenta aveau nevoie de bani, oamenii dadeau banii lor alocati mesei de seara si tineau post. Putem renunta si noi la o mica placere si in schimb sa ajutam cu acei bani, pe cei care au nevoie de ajutorul nostru.

In privinta Madalinei, chiar daca nu ii scriu asa de multi, am speranta, ca multi vor ajuta din putinul lor, ca suma sa se intregeasca. Aruncam bani cu usurinta; sa-i dam si pentru un scop nobil.
Il rog pe Dumnezeu s-o ajute pe Madalina sa-si faca operatia.
Doamne miluieste!

Despre ce necaz al Mădălinei scrieti, rogu-vă?

Cazul Madalinei se poate citi la sectia "Umanitare".

Porunca de a ne iubi unii pe altii, imi porunceste si mie si tie si tuturor , a ne accepta , in iubire unii pe altii, caci doar acceptarea, simpla acceptare, cu scrasnet de dinti, nu-i iubire , Ovidiu ! Eu nu-ti accept, cuvantul si fatarnicia ! Dar oare crezi ca te urasc sau scot scrasnet de dinti ? Nu ! Vreau sa_ntelegi ca , iubirea este cel mai palpabil cuvant dintre toate cuvintele rostuite. Iubirea se cere nu rostuita ci faptuita in faptele concrete de zi cu zi. Ca tot veni vorba de fapte concrete, pe mine asta ma doare ca am rupt , iubirea din contextul ei cel adevarat , am rupt-o de practica. Iubirea este si are acest, bine meritat, privilegiu de a fi prima in toata Creatia Lui Dumnezeu, Creatie, bazata pe insasi iubire, multa iubire, o iubire continuua si nesecata. Obligatia noastra e sa traim in iubire! Daruind celui in nevoi si suferinta e semn de iubire. Unul din semne, caci , multe semne si fapte cere iubirea. Iubirea nu-i teorie, ea este fapta continua , stare normalitatii, a firescului. Ei vezi tu Ovidiu , trebui sa te afli continuu in starea asta nu numai atunci cand se deschide un topic pe aceasta tema. Cel mai de pret topic ,unde iubirea este in starea ei, este cel numit asa de simplu si frumos UMANitare ! UMAN ! Atat de simplu. . . .

"Eu nu-ti accept, cuvantul si fatarnicia !"

eu ma stradui sa tzi-o accept...

shi ca o completare daca tot m-ai intrebat de milostenie...

dudul este defapt numit in scriptura SICOMOR... un termen foarte frumos shi prin el se intzelege shi mai bine ce i-a cerut Hristos lui Zaheu:

"Da-te jos ca astazi s-a facut mantuire casei tale"... "ca shi el este un fiu al lui Avraam"... multzi citesc, putzini pricep shi niciunul nu aplica....

Dumnezeu are intai teoria cea sfanta shi apoi faptuieshte caci nimic nu face fara ca sa fii dat/scris prin proorocii Sai pentru poprul Sau... shi nimic altceva nu face decat ceea ce a fost trimis de catre Tatal...

deci sa nu ne inshelam cu dragostea caci in om salashluieshte slava de la oameni neintzeleasa shi neluata in seama shi dulceatza care se datoreaza pacatelor shi patimilor care salashluieshte in om neintzeleasa shi neluata in seama ca trandavia, lenea este unita cu iubirea de sine ingamfata fiindca ne credem iubitori shi credincioshi... ca suntem ca sfintzishorii cei vrednici shi farisei shi iata ca desfranatele shi vameshii au intrat inaintea noastra pentru ca s-au pocait, au urmat shi s-au indreptat prin mila lui Dumnezeu....

shtiu ca ai vrea sa tac, dar n-am so fac chiar daca pentru dumneata tacerea este sinonima cu dragostea,

pentru mine sinonim cu dragostea este sa nu vorbeshti in deshert caci duhurile surde shi mute Hristos le-a scos din oameni.... dar "nu va bucuratzi ca duhurile rele se supun voua" ci bucuratzi-va ca Dumnezeu a socotit sa dea bunavoirea Sa celor mici, copiilor shi celor smeritzi shi nu intzeleptzilor sau carturarilor...

"Mustrarea invinge dar nu convinge" parintele pr. Arsenie Boca

shtiu ca te-a deranjat caci daca mustri pe cineva atunci trebuie sa te ashteptzi ca s-ar putea chiar sa moara, cum a patzit Petru cand a mustrat pe cei ce au vrut sa inshele pe creshtini pastrandu-shi o parte pentru ei in ascuns... deci cum poate invinge mustrarea?

Pot fi considerati vrăjmasi experimentatorii veseli de la Geneva? Iată, concret, cum eu - ocupat cu hîrtogăraia de la început de an scolar cum sînt - ignor acest eveniment mediatic. Păcătuiesc, oare? Ce recomandări pot face oamenii mai atasati bisericii în privinţa respectivilor oameni de stiintă (dacă banii cheltuiti pentru experimentele în cauză ar fi luat calea tărilor lumii a treia consider că era mai bine!)

O, dragaul meu Mihai, cate si cate fonduri se risipesc aiurea ! Discrepantele in asta lume , sunt uriase, o lume a imbuibatilor si a celor truditori si-nfometati de cei nestaui, robi ai celor pur materiale. Cei de la Geneva , nu stiu de sunt vrajmasi ei insasi, dar sunt condusi in a lor experiment de diavol. Stinta diavoleasca, cea distructiva , indreptata impotriva Creatiei, o imitiatie hidoasa si de prost gust, a Dumnezeirii. Multe au fost si vor mai fi in acest sens, cum a fost si clonare, inarmarea spatiului extraterestru si alte cele. Sfarsitul lumii nu va fi in nici un caz , decat la a doua venire a Lui Hristos si dreapta judecata. Sa avem nadejdie si sa ne rugam neancetat , ca la toate cele rele ce vor veni, sa rezistam intru tarie si mentinerea unitatii Bisericii noastre ORTODOXE. DOAMNE AJUTA !+

Ovidiu draga, eu nu ti-am cerut si nici nu vreau sa taci. Mai pe scurt, ce simt si de multe ori cele ce simt nu m-au inselat, tu, personal esti atat de departe de acest sentiment al iubirii, precum este cerul de pamant ! Esti atat de robotizat incat ai uitat adevaratele sensuri, ale iubirii. Iarta-ma, te rog mult, dar nu te vad iubind nici macar un gandacel. In rest iti doresc toate cele cu folos si numai cu folos , in viata ta.

Multumesc pentru cuvintele sincere transmise pînă acum pe tema dificilă propusă. La rîndul meu, vă împărtăsesc putina rugăciune pe care am formulat-o astăzi, în contextul continuării lucrării dubioase a experimentatorilor ce tulbură zilele acestea toată suflarea planetei (eu am rămas surprins, dialogînd cu elevii mei de clasa a XI-a în chiar prima zi de scoală, că sînt îngrijorati din această pricină si m-am certat pentru nepăsarea mea mărturisită deunăzi!):

Doamne, Dumnezeul părintilor nostri, îndepărtează grijile semenilor mei - profesori, elevi, cunoscuti si necunoscuti - din zilele-acestea de la nebuniile cercetătorilor din Geneva! Canalizează izvoarele gîndurilor celor credinciosi pe făgasurile cele plăcute Ţie spre vărsare în Marea Linistii din Biserica Ta. Prin rugăciune smerită, de slavă si multumire către Tine, Atotmilostive, pentru că am ajuns în această clipă, nevătămati; prin cuvinte potrivite de mîngîiere către cei nelinistiti; prin scrisul nostru putin si grăbit, pe acest forum; prin fapte bune deopotrivă către cei apropiati ori depărtati, fă-ne, Doamne, vrednici de a ne împărtasi din lumina Ta, cea din care s-a născut convertirea lui Saul, cel oarecînd prigonitor aflat pe calea Damascului dar devenit Apostolul Neamurilor, spre a putea ajunge si gîndurile noastre acum la inimile celor implicati în acestă joacă. Astfel, pe căile numai de Tine stiute, dă-le necugetatilor nostri contemporani ce-au căzut, cu învoiala Ta, în mrejele diavolesti de a mima crearea universului, grăuntele de nereusită suficient zădărnicirii si rusinării scopurilor potrivnicului.
Cred, Doamne, în puterea Ta deplină asupra celor văzute si nevăzute si-Ti multumesc pentru seninătatea cu care am primit toate vestile despre acest experiment. Pune-n glasul meu ce trebuie înăltat mîine de la catedră, pentru elevii mei, cuvintele potrivite spre spulberarea frămîntărilor acestora, asa încît a putea spune, la sfîrsit, ca umil diriginte al lor: Pe niciunul dintre acesti mai mici ai Tăi, Doamne, pe care mi i-a încredintat societatea, cu voia Ta, nu i-am smintit. Ajută, Doamne, putinătătii credintei mele!

Mihai sa-ti ajute Dumnezeu si iertare, de adaug la rugaciunea ta intru final: Amin ! +

Îti multumim, Doamne, că ai ascultat rugăciunile noastre!
Iată, iubiţi, crestini cititori/postatori ai acestor texte, dovada certă a efectului rugăciunilor noastre:

"Lansat la 10 septembrie, acceleratorul s-a defectat până acum de două ori şi nu a funcţionat mai mult de patru zile. Vinerea trecută, instalaţia a fost oprită din cauza unei scurgeri de heliu, gaz folosit pentru a răci tunelul la minus 271 de grade Celsius.

Cea mai probabilă cauză a defecţiunii a fost o conexiune electrică defectuoasă dintre doi magneţi. Cercetătorii sunt nevoiţi acum să readucă acele sectoare ale tunelului la temperatura camerei şi să deschidă magneţii pentru a fi inspectaţi, operaţiune ce va dura trei-patru săptămâni.

Această investigaţie, plus reparaţiile, urmate de perioada de întreţinere, vor amâna repornirea acceleratorului până în primăvara anului viitor." (Extras de pe "Realitatea news").

un gandacel nu-l iubesc fiindca precis te referi la ala de bucatarie (shtii unde fac trimitere) dar pe tine te iubesc, cu ajutor de sus bineintzeles ca altfel is asha cum ti se pare shi tzie ca mie mi se pare ca sunt foarte iubitor, inshelare cu parerea de sine, ca defapt sunt ca un bolovan robotizat ce a inghitzit o ghiulea sau o shina de cale ferata, un laudaros ce-shi gadila orgoliul ca rabda, dar rabda ale trupului pentru slava de la oameni... adica formand ceva laudaroshenii desfranate... in rest nimic, ca un mort shi patima e vie, ca un chip cioplit in mana lui Dumnezeu shi nu shtiu cum sa ma opresc eu din cioplit, sa-L las doar pe el sa ma ciopleasca shi eu sa ma leapad de voiRea aia pentru... nu mai zic pentru ce... din care vine atat rau shi apare shi se nashte in mine atata... shi e neluata in seama shi neintzeleasa cum spunea in rugaciunea lui sf Brancianinov...

e curios cum nu vrei sa crezi ca defapt te iubim mai cristiboss... fireshte ca e shi un fel de fatzarnicie ca altfel nu tzi-ash declara doar ca sa demonstrez ca te insheli pentru orgoliul jignit...

deci cu sigurantza te iubim, nu spre trup ci spre Duhul...:)

dar daca te gandeai la o mamarutza sau un carabush sau o furnica sau o albina sau un fluture de noapte ce se roteshte pana ametzeshte in jurul felinarelor sau becurilor pe aia iar ii iubesc shi mi-e shi mila de ei, cat sunt de mici shi neinsemnatzi shi f.f complecshi, creatorul nu i-a lipsit de intzelepciune shi i-a daruit cu atatea lucruri interesante ca nu ai cum sa nu-i iubeshti... nu ai cum...

Mda, sa te cred, sa nu te cred ! Ai stat prea mult pe ganduri, la panda, in ascunzis, pana te-ai decis, ai prins curaj pentru a raspunde. Mda, sa te cred, sa nu te cred! Prea multa ezitare, asteptare, fereala de propia-ti umbra, ezitarea in a posta, ce am prevazuto si iata s-a adeverit. Tacerea indelungata a ta , pansament pentru ranile nevindecate . . . . , mda si totusi iubirea ?

:)Eu zic sa ne rugam pt ei si sa ii iertam. Defapt asta ne spune si Mantuitorul nostru:)

Priviti si va bucurati, vazand ca generatia cea mai tanara are credinta.
Asa "Pui" cum esti, sa-ti dea Dumnezeu sanatate si putere , tie si celor ca tine, ca atunci cand veti fi mari sa puteti indrepta toate cate le stramba generatiile de pana la voi. Iata, ca acesti copii pun un inceput bun. Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!

Îmi pare rău că am întârziat cu răspunsul. Şi mă tem că nici acum nu voi reuşi să-ţi dau răspunsul care să te mângâie şi să te zidească. Şi totuşi nu renunţ la încercare pentru că aş dori să atrag atenţia asupra unui aspect al iubirii de vrăjmaşi. Un aspect foarte important, legat de cea de a doua poruncă a iubirii: "Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine însuţi!". Cred că o mare piedică pentru omul care încearcă să împlinească porunca iubirii de vrăjmaşi este faptul că sare pur şi simplu peste iubirea de sine cea mântuitoare. Majoritatea oamenilor au neputinţa de a se privi cu luciditate, de a-şi mărturisi şi asuma neputinţele, mizeriile, căderile, ba chiar şi impulsurile firii noastre căzute, dar nevinovate dacă nu sunt ascultate... De aici o îngrămădire a acestora în cotloanele ascunse ale fiinţei, în subconştient cum spun psihologii, adică o repetare a căderii protopărinţilor care, de ruşine, s-au ascuns în "boscheţii" Raiului şi nu au mai ieşit de acolo la chemarea Domnului... Şi aşa începe alungarea noastră din rai: cele ascunse ies din inima noastră când ne e lumea mai dragă, ne torturează de acolo cu impulsurile şi dorinţele lor, se proiectează peste ceilalţi care "ei sunt de vină, nu noi"...

Aşa ne frângem în bucăţi care se vrăjmăşesc între ele, aşa ne urâm pe noi înşine ca făpturi ale lui Dumnezeu şi nu păcatul din noi...

Aşa că, un aspect important al iubirii de vrăjmaşi ar trebui să fie restaurarea iubirii sănătoase pentru noi ca făpturi minunate ale lui Dumnezeu (Ps. 138), acceptarea neputinţelor noastre care vin de la firea căzută şi de la tendinţa de autodeterminare, de independenţă de Dumnezeu, mărturisirea lor în faţa lui Dumnezeu, cerşirea Harului vindecător şi sfinţitor şi ura sănătoasă faţă de păcat ca lucrare împotriva firii şi nevoilor ei reale.

Iubirea de vrăjmaşi presupune acceptare, asumare, iertare, rugăciune şi primirea lui Dumnezeu în noi, pentru a-L recunoaşte în fraţii noştri pe care îi numim vrăjmaşi numai pentru că avem nevoie de cineva pe care să ne vărsăm focul urii de noi înşine care ne mistuie fără milă dacă nu alergăm prin pocăinţă la împăcare cu puterea focului iubirii milostive a lui Dumnezeu.

Sfântul Siluan să te ocrotească cu rugăciunile lui şi să te conducă la trăirea iubiri de vrăjmaşi poruncită de Domnul!
Maica Siluana
raspuns preluat de pe www.sfintiiarhangheli.ro

Multumiri, anach, pentru articol (desi e maltratat de regimul diacriticelor de pe acest forum! Oare chiar nu se poate face nimic în acest sens? - întreb pe administrator).
Mă voi gîndi la cele afirmate de maica Siluana. Oricum, am multe de făcut si pentru semenii si casnicii mei, înainte de a mă putea ruga cu adevărat pentru vrăjmasi.
Am inceput, cum am mărturisit supra, să formulez stîngace rugăciuni si pentru năpăstuiti precum cei din Elvetia. Voi începe să-mi frămînt inima si mintea si pentru aceia ce înjură zilnic ori comit grozăvii împotriva pruncilor.
Vă îndemn pe toti să-mi împărtăsiti, în continuare, gîndurile si sentimentele ce vă animă în delicata problemă a vrăjmasilor.

Draga Mihai, problema vrajmasilor, a mai fost dezbatuta si la alte topice, precum cej "vrajitoria". Am ajuns la o singura conclzie, de pot spune asa, puterea rugaciunii este imensa si ea are eficacitate maxima ,atunci cand reusim, a ne aduna gandurile, in timp ce ne rugam. PSALTIRA este poate cea mai de folos si spun asta din propria experienta traita din plin.

"Doamne,Dumnezeul nostru, pentru noi ai fost batjocorit, batut, si pe cruce rastignit. Pentru patimele Tale milostive Doamne, izbaveste-ne pe noi de ocara dusmanilor nostri vazuti si nevazuti.Doamne, Dumnezeul nostru, care cu ale Tale rani pe noi toti ne-ai vindecat, tamaduieste inimile noastre ranite de sagetile dusmanilor nostri. Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce cu moartea pe moarte ai calcat si portile iadului ai sfaramat si pe drepti din iad i-ai scapat, scapa-ne si pe noi de cursele vrajmasilor nostri. Doamne, Dumnezeul nostru, pe pamant viata spurcata am urmat si sufletul la intuneric l-am dat; dar acum milostive Stapane izbaveste-ne de robia dusmanilor nostri si ne intelepteste ca sa facem voia Ta. (din Acatistul catre Atotputernicul Dumnezeu la vreme de Necaz sau de Ispita) .

Atunci cand simtzi asha o bucurie cand itzi urashti vrajmashii adica patimashii/pacatoshii din tine, atunci sa shtii ca nu luptzi cu ei ci este pofta de carne shi desfranarea credintzei ce-shi inchipuie ca lupta cu patimile, nu luptzi cu patimile ci doar calci in picioare ascultarea Lui Dumnezeu shi de acolo toata bucuria shi fericirea in deshert... ne-a sfatuit psf Nascatoare de Dumnezeu care este antidotul: "nu mai mancatzi carne, nu mai mancatzi carne, nu mai mancatzi carne",

eu ash mai adauga de la proorocii Ezechil shi Iov:
-nu mai mancatzi balega shi nu mai strangetzi gunoi!

iar iubirea de sine de care vorbeshte maica Siluana este defapt iubirea de mantuire iar iubirea de mantuire incepe de la ascultarea cu sfintzenie shi Iubirea Lui Hristos-Dumnezeu shi a aproapelui, dispretzuindu-te oridecateori o faci pentru slava de la oameni ori pentru dulceatza laudarosheniei din tine ori pentru egoismul strangerii averilor shi prin calea asta pacatuind, imbogatzindu-te cu pacate...

CLD: "...ca ceea ce doritzi aia faptuitzi"

iar daca doritzi sa va facetzi actori, sa jucatzi un rol, ce credetzi ca nu se pun pacatele facute de personajul respectiv? oricerol ai juca trebuie sa faci la fel shi in piele personajului respectiv, la fel sa ascultzi, la fel sa cautzi mantuirea... la fel sa te pocaieshti shi smereshti... dar se intampla sa nu joci nici un personaj, sa fii asha ca o viatza cu persoana shtearsa, asha ca o patima shi restul nimic, shi cum o sa ieshi din ea? ca nu faci altceva decat sa zbori din patima-npatima...
traiesc doar 7 patimi, 8 ganduri ale rautatzii shi jumatate iar eu stau mahnit shi cu inima speriata shi incremenita, ori ingamfat shi fara nici o simtzire sufleteasca, deci patima e vie shi eu sunt mort...

CristiBoss, domnule, chiar sa nu mai fie explicatzii mult mai simple pentru faptul ca nu tzi-am raspuns in perioada in care te ashteptai dumneata?

problema este ca patimile, daca simt ele ca nu vrei sa le mai traieshti shi tzi-ai dat seama ca sunt pacatoshi/pacatoase atunci sa vezi cum le sare mushtarul shi te face ipocrit pana iar itzi potriveshti viatza cu patima, iar apoi se linishtesc, shoptindu-tzi bland shi caldutz, ca asha e bine, ca asha e firesc...

e imposibil de ieshit din patimi, iar ca sa ieshi din ele, ma gandesc ca trebuie sa nu uitzi cine este Mantuitorul... ca sa nu cazi in desfranare cum mai cadea Israel pe vremuri, crezand ca el a reushit sa-i mantuie, sa-i invinga pe unii shi pe altzii, inchinandu-se la chipurile lacomiei, dumnezei straini care nu pot nici sa vada shi nici sa auda shi cu atat mai putzin ca sa mantuiasca oricat superstitzie shi-ar pune cineva in ei...

dar despre dragostea de vrajmashi e vorba... poi vrajmashii sunt shefii, ighemonii, aia care ne obliga la desfranare, dar serios va spun ca prin shefi vin multe lucruri mantuitoare, mie asha mi s-a intamplat... parca Dumnezeu lucreaza mantuirea mai mult prin shefi asha cum a lucrat prin popoarele care asuprea pe Israel, de aceea poate ca spunea sa-i iubim pe vrajmashi, ca prin ei vine mantuirea noastra, iar noi daca ne iubim pe noi inshine atunci obligator trebuie sa iubim mantuirea noastra adica sa ne dispretzuim pe noi inshine ca sa putem asculta shi iubi cat mai sfant... dupa porunca cea noua. :)

CLD: "...ca ceea ce doritzi aia faptuitzi"

citatul este din memorie shi este aproximativa shi aici sensul era sa avetzi grija ce doritzi ca ceea ce doritzi aia savarshitzi... deci nu este un indemn la a-tzi satisface dorintzele ci la paza mintzii, dar scos din context se poate intzelege greshit shi de aia am completat acuma. ???

"Prietenii mei si vecinii mei in preajma mea s-au apropiat si au sezut; si cei de aproape ai mei departe au stat. Si se sileau cei ce cautau sufletul meu, si cei ce cautau cele rele mie graiau desertaciuni si viclesuguri toata ziua cugetau. Iar eu ca un surd nu auzeam si ca un mut ce nu-si deschide gura sa. Si m-am facut ca un om ce nu aude si nu are in gura lui mustrari. CA SPRE TINE, DOAMNE, AM NADAJDUIT; TU MA VEI AUZI, DOAMNE , DUMNEZEUL MEU. (din Psalmul37)

Ce inseamna iubirea vrajmasilor daca nu urmarea lui Hristos care l-a iubit pana la capat pe Iuda?! In Ghetsimani, stiind prea bine ce este in inima lui Iuda, El ii spune: "Prietene, pe cine cauti?" Durerilor trupului Sau i s'au mai adaugat si acelea ale pierderii lui Iuda, Apostolul Sau.

Ce inseamna iubirea vrajmasilor daca nu iubirea lui Dumnezeu fata de toti pacatosii din iad, care i'au spus in fata ca nu'L vor si ca nu'L iubesc?! Nu exista om pe care Dumnezeu sa nu'l iubeasca pana in veci. Si sunt atatia care L'au urat si il urasc pe Dumnezeu.

Daca El a putut, si noi putem. Cred ca inceputul e mai greu. Trebuie doar sa vrem.

urmarea lui Hristos
 

Da, sa facem si noi un mic efort, sa ne urnim din loc.

PS: cautam de fapt un topic, ceva, despre forum si forumisti. Vad ca toate acelea "istorice" sunt inchise, cu lacat pe ele.

Vroiam doar sa spun ca as vrea sa se intoarca Erethorn inapoi.
Stiu ca asta suna ciudat pentru foooarte multi, dar chiar m-a intristat faptul ca a fost banat.
Ptr admin : De ce, sau mai bine zis, de ce acum?!

Probabil că mesajul care a dus la banarea lui a fost şters.
Totuşi, adminul înfiinţase anul trecut un topic numit „banări”, în care explica de ce.

s-ar putea sa gresesc, dar
 

s-ar parea ca 2 ani de zile cat s-a impuns cu ortodocsii (cu unii destul de rau), a fost okay. dar acum, ca s-a luat de adventisti, n-a mai tinut figura. ceva e putred in danemarca asta a noastra..

Pai si cine a zis ca acest forum e (pur) ortodox?? Doar datorita numelui? Nu tot cel ce zice Doamne-Doamne... stiti voi :1:

A ajuns diavolul pana la patriarh si mitropoliti,credeti ca ii e greu sa "cucereasca" si un site web,care este (auto)intitulat ortodox??

De multe ori mi se intampla sa ma amagesc crezand ca tot iubire a vrasmasilor este si faptul de a ramane indiferent la raul pe care acestia ti-l provoaca, de a nu riposta. Dar iubirea nu presupune doar a nu raspunde raului cu rau ci, a iesi din tine, a raspunde concret prin fapte bune.

Corect,a ramane indiferent la raul ce ti se face e ceva incomplet as putea spune. Ar semana mai mult cu vorba noastra din popor: "Ce tie nu-ti place,altuia nu-i face." Frumos,dar cum spuneam,incomplet! Domnul nostru Iisus Hristos ne-a lasat alta porunca: "Ceea ce vreti sa va faca voua oamenii,faceti si voi lor."
Deci pune accentul pe initiativa,trebuie sa lucram continuu la indeplinirea acestei porunci. Dumnezeu nu vrea pasivitate,ignoranta,adica sa ne multumim a NU face ceva crezand ca asta este toata datoria noastra. Implicare,asta trebuie sa avem,si sa raspundem cu bine si celor ce ne fac rau,vrajmasilor nostri.

Doamne-ajuta!

Ce inseamna iubirea vrajmasilor?
 

Ce inseamna IUBIRE?
Ce inseamna VRAJMASI?
E atat de simplu! Doar noi complicam lucrurile, in ciuda faptului ca Mantuitorul ne-a aratat in modul cel mai pasnic si mai convingator cu putinta, CALEA SPRE ADEVAR.

Cum reusim sa iertam vrajmasii daca nu reusim cateodata sa ne iertam pe noi insine?

sunt lucruri diferite.
Daca primul e grav ca nu putem, adica sa ne iertam vrajmasii al doilea e bine ca nu putem.
Adica cu toti ceilalti ar trebui sa fim buni, iertandu-le cu usurinta greselile pe cand cu noi ar trebui sa fim aspri.Sa ne iertam greu.Sa ne amintim mereu de raul facut. si sa ne straduim sa ne indreptam. asta, insa, fara a cadea in deznadejde.

"Si ne iarta noua...
Precum si noi iertam..."

Daca noi nu suntem capabili de iertare si iubire, suntem victimile propriei noastre intolerante si rautati. Dumnezeu ne ofera exact ceea ce oferim noi, eventual la o scara mai mare, cand e vorba de rasplata, sau mai mica, atunci cand isi face mila si ne iarta un timp, egoismul din noi. Nimic nu este mai pe intelesul nostru decat Rugaciunea Domneasca. Cine vrea sa inteleaga (iar daca nu poate singur, de va cauta, va gasi talmacirile sfintilor parinti) aceasta rugaciune cuprinde inauntrul ei tot ce-i este de trebuinta omului ca sa se mantuiasca.

Foarte buna observatia. Este singura rugaciune data noua special de Mantuitorul si daca ne-am tine numai de ea si tot ne-am mantui. A ne tine de ea insemnand nu numai a o recita, ci a face exact ce spune. Minunata rugaciune!
Har, smerenie si jertfa de sine.

Offf, acum si Scotland a plecat din nou.. sa vina si el inapoi !:63:

Culmea este ca, cu toata inima lui protestanta, avea momente cand scria mai bine decat un ortodox. :26:Era o pilda cu aproapele, in care unii nu prea stiau care cine este. Hmm!

Scot , este unul dintre cei mai de nădejde prieteni ai mei . Spun este, căci el este , ne urmăreşte cu drag şi cu regret în acelaşi timp , un regret al despărţirii temporare de noi . Sunt sigur că va reveni , căci el nu este un învins , ci doar a obosit puţin , căci nu-i lucru uşor a citi mult şi a diseca lucrurile cu meticulozitatea şi răbdare. Un suflet sensibil , darnic şi extrem de înţelegător. Din partea lui am pestet 30-40 de cărţi de suflet şi două icoane deosebite , iar Biserica Mercurie a primit din partea lui o donaţie impresionantă de cărţi. Dacă toţi protestanţii ar fi ca el , ei s-ar numi ortodocşi , iar dacă toţi ortodocşii ar fi ca el , mulţi s-ar reântoarce la ortodoxie ! Da , Scot, îţi mulţumesc ca m-ai înţeles, că m-ai ajutat , şi m-ai iertat când ţi-am greşit. Te aşteptăm prietene ! ! !