În Duminica a 33-a după Rusalii membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie în paraclisul „Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul” din Reședința patriarhală.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Schitul Boureni, judeţul Iaşi.

Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în parohia Rod, protopopiatul Săliște.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Biserica „Sfântul Toma” din Cluj-Napoca.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Mănăstirea „Sfânta Treime” din localitatea Strâmba-Jiu, judeţul Gorj.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în parohia Sânandrei, protopopiatul Timisoara 1.

Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji în parohia „Sf. Cuv. Parascheva” din Soroca, Rep. Moldova.

Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia „Întâmpinarea Domnului” din Champigny sur Marne, Franța.

Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Parohia din Rosenheim, Germania.

Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji la Catedrala „Sf. Împărați”, Chicago, SUA.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopala din Târgovişte.

Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Medgidia.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji în parohia Leucușești, județul Suceava.

Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în parohia „Adormirea Maicii Domnului” – Blaj III.

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Suieşti, judeţul Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la biserica „Sf. Împarati Constantin şi Elena” din Bacău.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în parohia „Sf. Gheorghe” din Pitești.

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji în parohia Pătârlagele, protopopiatul Pătârlagele.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopala din Galați

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în parohia Arad-Sega 1, protopopiatul Arad.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji efectua vizite pastorale.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Catedrala Episcopala „Învierea Domnului” din Oradea.

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Episcopală din Baia Mare.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala episcopală din Drobeta Turnu Severin.

Preasfințitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în parohia Lehliu Gară 1, protopopiatul Lehliu.

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, va sluji în parohia Bilbor, Protopopiatul Călimani.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în parohia Dobrotești 1, protopopiatul Roșiori.

Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în parohia Vărăști, protopopiatul Herești.

Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, va sluji în parohia Dumitreşti, protopopiatul Slatina 2.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în parohia Casimcea, protopopiatul Babadag.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la paraclisul „Sfântul Evanghelist Luca” de la Centrul Eparhial.

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în parohia „Buna Vestire” – Gânțaga, protopopiatul Hațeg.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji în Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Parohia Sfinţii Trei Ierarhi, din localitatea Lodi, Italia.

Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji în parohia „Sfantul Mucenic Mina” din Alcazar de San Juan, Spania.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în parohia din Jönköping, Suedia.

Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Melbourne, Australia.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, va sluji la Mănastirea Antim din București.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Mănăstirea Radu Voda.

Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în parohia „Întâmpinarea Domnului” din Nîmes, Franţa.

Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji in parohia românească din Kassel, Germania.

Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji în Parohia Bălceşti 2, judeţul Vâlcea.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii ortodoxe române a Canadei, va sluji în parohia „Naşterea Maicii Domnului” din Gatineau, Canada.

Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în parohia „Întâmpinarea Domnului” din Glasgow, Scoția.

În omilia rostită astăzi, Patriarhul României a insistat asupra rolului smereniei şi a rugăciunii smerite în dobândirea mântuirii. El a transmis că această virtute îl face pe om sincer şi recunoscător pentru că în stare de smerenie omul vede nu doar binele pe care l-a săvârşit până la un moment dat, ci vede şi pe Cel ce îl ajută să facă binele, adică pe Dum*nezeu.

Omul smerit, prin rugăciune sinceră şi stăruitoare, spune Patriarhul nostru, se luminează se leapădă de iubirea egoistă de sine, iar sufletul său se umple de iubirea sau harul lui Dumnezeu Cel milostiv şi smerit. Numai smerenia deschide uşile milostivirii dumnezeieşti pentru iertarea păcatelor. Fără smerenie nimeni nu poate dobândi mântuirea, nici chiar cel ce pretinde că este drept a spus Preafericirea Sa în cuvântul rostit duminică, 5 februarie 2017.

Adresându-se celor prezenţi în Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul, din cadrul Reşedinţei Patriarhale, Preafericirea Sa a evidenţiat că rugăciunea smerită este mântuitoare şi sfinţitoare, deoarece ea ne umple de prezenţa lui Dumnezeu şi vindecă sufletul de rănile patimilor egoiste, mai ales de mândrie. Patriarhul Daniel a numit acest tip de rugăciune drept temelia vieţii şi a iubirii duhovniceşti adevărate.

Numai rugăciunea smerită este temelia vieţii şi creşterii spirituale a omului sau cale de înaintare spre Hristos Cel răstignit şi înviat. Rugăciunea smerită vin*decă sufletul de rănile patimilor egoiste şi mai ales de mândrie. Prin rugăciunea smerită, creştinul cultivă trezvia sau veghea duhovni*cească, pentru a nu cădea în mulţumirea de sine, care devine repede lenevire duhovnicească şi slăbire în iubirea fată de Dumnezeu şi de semeni, a spus Patriarhul României.

În continuarea cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a indicat faptul că Dumnezeu preferă un păcătos smerit unui drept mân*dru. Însă, făcând referire la cântările bisericeşti din această perioadă, Părintele Patriarh a explicat că preferinţa lui Dumnezeu pentru smerenia vameşului nu înseamnă aprobarea păcatelor vameşului şi nici nesocotirea faptelor bune ale fariseului:

Cântările Triodului ne îndeamnă să imităm virtuţile sau faptele bune ale farise*ului şi, în acelaşi timp, să cultivăm smerenia vameşului. Aşadar, Biserica ne îndeamnă, în acelaşi timp, la fapte bune şi la multă sme*renie. Acest îndemn este clar exprimat în slujba Utreniei din Duminica Vameşului şi Fariseului, deoarece cântarea a 5-a spune: „Să ne sârguim a urma virtuţilor fariseului şi a râvni smerenia vameşului; urând necuviinţa greşelilor de la amândoi, adică trufia şi pierzarea”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit şi despre faptul că Duminica Vameşului şi Fariseului deschide „timpul Triodului”, un interval de rugăciune mai intensă. Triodul este o perioadă de 10 săptămâni a anului bisericesc care cuprinde trei săptămâni cu patru duminici pregătitoare (Duminica Vameşului şi Fariseului, a Fiului Risipitor, a Înfricoşătoarei Judecăţi şi a Izgonirii lui Adam din Rai), Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Sfintelor Pătimiri, a explicat Patriarhul Daniel.

Perioada Triodului este un timp de rugăciune mai intensă, de ascultare mai atentă a Sfintei Scripturi, o perioadă de pocăinţă şi de spovedanie, de împărtăşire euharistică mai deasă şi de milostenie mai multă arătată celor în nevoi. Înaintea începutului Postului Mare, Biserica a rânduit patru duminici pregătitoare ca să învăţăm că pentru înnoirea vieţii noastre sufleteşti, pentru învierea sufletului din moartea pricinuită de păcat şi pentru întâlnirea cu Hristos Cel răstignit şi înviat sunt esenţiale patru lucrări mari: rugăciunea smerită, pocăinţa sinceră, milostenia generoasă şi postirea sau înfrânarea.

Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca această primă Duminică a perioadei Triodului să fie un început temeinic pentru rugăciunea sme*rită, a concluzionat Patriarhul Daniel şi a îndemnat ca această rugăciune să fie înălţată pentru toată lumea, deoarece Dumnezeu voieşte, „ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină”, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, a vorbit astăzi, în cuvântul său, despre valoarea rugăciunii omului luminat de harul lui Dumnezeu, temelie a iubirii altruiste, în contrast cu iubirea egoistă și disprețuitoare a omului mândru.

De asemenea, făcând referire la contextul social actual, Ierarhul le-a spus credincioşilor târgovişteni că în aceste vremuri agitate, Biserica ne cheamă la rugăciune pentru a ne reașeza înaintea lui Dumnezeu și a istoriei ca popor unit de conștiința responsabilității sociale și a conlucrării misionare.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon a liturghisit duminica aceasta, 5 februarie 2017, în Catedrala din Târgovişte, informează site-ul oficial al Eparhiei.

În omilia sa, ierarhul a evidenţiat importanța perioadei liturgice a Triodului, ca răstimp de pregătire pentru Sfintele Paști.

Cele zece săptămâni care ne despart de Praznicul Învierii sunt trepte sau virtuţi care ne cheamă să ne ridicăm sufletul înspre culmile duhovnicești pentru a ne umple de bucuria și de lumina întâlnirii cu Hristos Cel Răstignit și Înviat, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Marius Ciprian Puiu a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Produlești, ProtoieriaTârgoviște Sud.

Poetul român Alecu Russo a fost comemorat ieri, 5 februarie 2017, la Biserica Bărboi din Iaşi. Parastasul a fost urmat de evocarea personalităţii sale lângă mormântul său, aflat în locaşul de închinăciune amintit.
La Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Bărboi din Iaşi a fost comemorat ieri, 5 februarie 2017, poetul român Alecu Russo la împlinirea a 158 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. Slujba Parastasului a fost săvârşită de un sobor de preoţi la mormântul său, aflat în Biserica Bărboi. Au participat academicieni, profesori universitari, scriitori şi numeroşi oameni de cultură, care preţuiesc personalităţile neamului nostru, ce au marcat timpul şi istoria acestuia. Părintele paroh Constantin Andrei, protopop emerit, a menţionat cu acest prilej că în fiecare an, prin grija Consiliului parohial şi al Comitetului parohial, poetul Alecu Russo este omagiat prin rugăciune şi prin evocarea personalităţii sale. „A fost printre cei ce şi-au dorit făurirea Unirii Principatelor Române. Şi-a dat obştescul sfârşit în apropierea Bisericii Bărboi, fiind înmormântat creştineşte în acest locaş. Am invitat oameni ai condeiului, scriitori, poeţi şi alţi oameni ai culturii ieşene, pentru a lua parte la acest moment sfânt de omagiere a lui Alecu Russo“, s-a exprimat părintele paroh Constantin Andrei, care a mulţumit Liviei Ciupercă, scriitor şi jurnalist cultural, pentru că s-a implicat în organizarea momentului omagial dedicat lui Alecu Russo.
Vocaţia generaţiei de la începutul secolului al XIX-lea
Părintele paroh Constantin Andrei a amintit că după anul 1988 s-a făcut cunoscut ieşenilor că Alecu Russo este înmormântat în Biserica Bărboi, lângă mormântul lui Ioniţă Sandu Sturdza, primul domnitor pământean după domniile fanariote: „După redeschiderea acestei biserici, personalităţile de seamă ale Iaşului au avut posibilitatea să aducă un omagiu poetului Alecu Russo. Noi am făcut în fiecare an un gest de recunoştinţă“. Academicianul Alexandru Zub a menţionat că generaţia lui Alecu Russo, alături de cele de la începutul secolului al XIX-lea, a trebuit să se mobilizeze în numele unor valori: „Generaţia de la începutul secolului al XIX-lea a produs în materie de învăţământ, de teatru, de spiritualitate şi în diverse alte domenii lucruri demne de amintit şi de admirat. M-am ocupat de discursul istoriografic şi cultural al secolului al XIX-lea pe linie statală. Din când în când, m-am întâlnit cu figura lui Alecu Russo, care a avut un destin destul de dramatic. Generaţia primelor decenii ale secolului al XIX-lea a ştiu să-şi descopere o vocaţie morală, culturală şi constructivă şi să se devoteze unui proiect, care a dat câştig de cauză unei naţiuni întregi“. Poetul Cassian Maria Spiridon a făcut un scurt laudatio la adresa lui Alecu Russo, pe care îl consideră „primul junimist al nostru“, ce a lucrat pentru unitatea românească.
„S-a stins cu gândul la România“
Livia Ciupercă a apreciat că, prin implicarea Parohiei Bărboi, în fiecare an, pe 5 februarie, este evocat Alecu Russo, „cel ce s-a stins cu gândul la România“: „El a cântat România într-un poem, pe care îl consider o adevărată psaltire, alcătuită din 65 de versete. Acestea se află la graniţa dintre laic şi religios, fiecare având cuvântul Domnului. Dacă Alecu Russo ar fi trăit, ar fi putut realiza o istorie a Moldovei, aşa cum se prefigurează în poemul despre Iaşii de la 1840“. Părintele paroh Constantin Andrei a mulţumit tuturor celor prezenţi la momentul comemorativ dedicat lui Alecu Russo, subliniind că „prin aceasta dăm un exemplu celor care vin după noi“. Alecu Russo (n. 17 martie 1819, Chişinău - d. 5 februarie 1859, Iaşi) a fost poet, prozator, eseist, memorialist şi critic literar român, ideolog al generaţiei de la 1848. Este autorul volumului „Cântarea României“, tipărit anonim, şi a participat la revoluţia de la 1848 din Moldova.

Astăzi se împlinesc 12 ani de la intrarea în universul presei româneşti a primului cotidian al Bisericii. „Lumina” îşi propunea atunci, la 7 februarie 2005, să fie un ziar onest şi echilibrat, care să insufle în scriitura jurnalistică valorile spirituale şi morale tradiţionale, să cultive speranţa şi apropierea între oameni în duhul credinţei şi al iubirii creştine.
După o scurtă experienţă regională la Iaşi, cu un deceniu în urmă, Ziarul Lumina a devenit cotidianul Patriarhiei Române. Un ziar al Bisericii Ortodoxe Române, continuator şi unificator al tradiţiilor presei bisericeşti din toate regiunile ţării, prin Ediţia Naţională şi cele patru ediţii regionale. În acelaşi timp, unicat în toată presa celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale de pe glob, prin ritmul apariţiilor cotidiene. Alături de „Lumina de Duminică” şi de „Vestitorul Ortodoxiei”, cotidianul îşi exercită cu tenacitate, sobrietate şi cuminţenie misiunea de slujire mediatică în interiorul corpului eclezial, cu antenele deschise către schimbările din societatea în care trăim.
Liniile editoriale ale cotidianului Bisericii nu pot fi desenate după strategii comerciale, goană după senzaţional sau oportunităţi de moment, vocaţia ziarului fiind una misionară şi mărturisitoare. Fluxurile de ştiri şi opiniile găzduite în paginile sale sunt puse în acord cu viaţa duhovnicească, patrimoniul cultural şi slujirea filantropică a comunităţilor ortodoxe româneşti, eparhii, parohii şi mănăstiri din întreaga lume. Deciziile Sfântului Sinod, cuvintele de învăţătură ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi ale celorlalţi ierarhi ai Bisericii noastre sunt puncte de referinţă pentru activitatea Ziarului Lumina. Temele anilor omagiali şi comemorativi sunt inspiratoare pentru rubrici şi articole. Astfel, trecutul şi viitorul se întâlnesc în prezent, ştiind că cine îşi uită trecutul nu poate avea perspective clare către anii ce vor veni.
Totodată, reporterii şi redactorii noştri merg către oamenii de azi, să le împărtăşească bucuriile, să le înţeleagă frământările, să le vadă faptele şi să pună în lumină ceea ce este frumos şi nobil în viaţa lor. Există o nobleţe creştină, luminată de frumuseţea credinţei, relativizată de mentalităţile seculare şi prea puţin „interesantă” pentru agenda media. Datoria presei creştine este să o identifice şi să o valorifice jurnalistic. Nu spre lauda noastră sau mândria celor care se încununează cu ea, pentru că „roada Duhului” este prin ea însăşi răsplata celor care o cultivă. Ci spre bucuria şi încurajarea tuturor, ca experienţe de viaţă de care se cuvine să ştie cât mai mulţi.
O noutate mediatică pentru azi şi un cadou aniversar din partea TRINITAS TV este lansarea emisiunii „Prim‑plan Ziarul Lumina”, marțea de la ora 20:30. În reluare, emisiunea se difuzează miercuri, de la ora 13:00. Realizatoarea Nicoleta Mănăilă şi producătorul emisiunii, părintele Mihai Miron, şi‑au propus să transpună în limbaj audiovizual conţinuturile din ziar care zugrăvesc chipuri de nobleţe creştină şi evenimente de trăire prin fapte de lumină a bucuriilor şi suferinţelor de fiecare zi. Cuvintele şi imaginile din paginile tipărite sunt completate cu imaginile în mişcare ale camerelor video.
Şi pentru că orice aniversare este dintr‑odată prilej de mulţumire şi de proiecte pentru viitor, rugăciunea noastră de azi cuprinde pe ctitorii şi binefăcătorii ziarului, pe ostenitori şi colaboratori, tipografi, poştaşi şi curieri şi, desigur, pe iubiţii noştri cititori. La mulţi ani tuturor!

Anul acesta, la data de 7 februarie 2017, se împlinesc 102 ani de la nașterea Patriarhului Teoctist. Vreme de 21 ani, timp în care a condus Biserica Ortodoxă Română, Părintele Patriarh a reușit ca în vremuri extrem de tulburi să mențină vie tradiția și credința ortodoxă.

Ierarhul, pe numele lui de mirean Teodor Arăpașu, s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, județul Botoșani. A fost cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu.

A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi la Mănăstirea Neamț în anul 1931.

Teodor Arăpașu a absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.

În anul 1940 s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, absolvind studiile de licență în 1945. În paralel, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Perioada petrecută la Iași

La data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 și hirotesit arhimandrit în 1946.

Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași.

Revenirea în capitala României

La data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcția de episcop-vicar patriarhal cu titlul Botoșăneanul, iar la data de 5 martie 1950 a fost instalat.

În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, părintele Teoctist a fost și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.

Patriarhul Daniel: Patriarhul Teoctist a răspândit lumină şi speranţă

Părintele Patriarh Daniel a subliniat adesea că, în timpul păstoririi sale, Patriarhul Teoctist a răspândit lumină și speranță prin prezența activă a Bisericii în societatea românească.

După anul 1990, Părintele Patriarh Teoctist a folosit libertatea pentru a urma tradiţiei româneşti privind prezenţa activă a Bisericii în societate. A răspândit lumină şi speranţă prin multele biserici construite din temelie, prin multe canonizări de sfinţi români, prin reintroducerea religiei în şcolile publice, prin reactivarea asistenţei religioase a preoţilor de caritate în unităţile militare, în spitale şi în penitenciare, prin înfiinţarea multor centre social-filantropice pentru persoanele defavorizate, precum şi prin înfiinţarea de cabinete ori centre social-medicale, a spus Patriarhul Daniel.

Activitate pastorală:

În data de 16 septembrie 1962 a fost instalat ca Episcop la Arad (ales la data de 28 iulie ) unde a păstorit 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locțiitor de Episcop la Oradea).
La 25 februarie 1973 a fost înscăunat în funcția de Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie)
9 octombrie 1977 este data la care părintele Teoctist este în demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (ales la 25 septembrie)
Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de Mitropolit al Ardealului.
După moartea Patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de Patriarh
La data de 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
În perioada 7-9 mai 1999 Patriarhul Teoctist a primit la București vizita Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea.

Ultimii ani de viață

După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007.

În perioada 3-12 februarie, un grup de pelerini, ce reprezintă comunitatea română ortodoxă din Viena, călătorește împreună cu părintele Emanuel Nuțu într-un pelerinaj pe urmele Sfântului Apostol Pavel, în Grecia, la întâlnirea cu sfinții ale căror sfinte moaște se regăsesc în frumosul buchet de mănăstiri și biserici din vechea Eladă.

Credincioșii pelerini au înălțat rugăciuni în aceeași limbă cu cea a credin*cioșilor greci, cea a credinței, a iubirii și a dragostei.

Ajunși în capitala Greciei, pelerinii din Viena au înălțat rugăciuni în Catedrala Mitropolitană cu hramul Bunei Vestiri. Apoi, pelerinii au vizitat, plimbându-se la pas prin centrul istoric al Atenei, câteva dintre clădirile-simbol ale acestui oraș ce dăinuie din cele mai vechi timpuri. Astfel, au admirat obiective turistice, precum: Biblioteca Națională, Universitatea Națio*nală, Academia Națională, Muzeul de Numismatică, Parlamentul Greciei, Stadionul Olimpic, Poarta lui Adrian și Areopagul.

Pelerinajul a continuat cu închinarea în Mănăstirea Sfântului Patapie, grupul de pelerini admirând Canalul Corint și înălțând gânduri bune în Patras, Sfântului Andrei, pentru ca românii de pretutindeni să fie ocrotiți.

În cadrul pelerinajului a fost admirată insula Kefalonia, unde au citit Acatistul Sfântului Gherasim Kefalonitul în mănăstirea sa și pelerinii s-au închinat sfintelor sale moaște. Totodată, credincioșii au primit bucuria împlinirii visului de a cânta Maicii Domnului în sfânta mănăstire.

Cu gânduri românești, comunitatea ortodoxă din Viena este în pași de pelerinaj, pe urmele Sfântului Apostol Pavel, în Grecia. Un pelerinaj deosebit, cu mare încărcătură spirituală și emoțională.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezidat miercuri, 8 februarie 2017, ședința anuală a Adunării Naționale Bisericești.

La evenimentul ce a avut loc în Aula Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei din București au participat ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și mireni din fiecare eparhie a Patriarhiei Române.

Evenimentul a debutat cu slujba de Te-Deum oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal la Catedrala de pe Colina Bucuriei. Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul Tronos al Patriarhiei Române.

În deschiderea ședinței, Patriarhul României a evidențiat eforturile financiare de susținere a operei social-filantropice a Patriarhiei Române în anul 2016, în contextul unui an dificil.

Pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică, inclusiv cheltuielile de personal și de întreținere, și pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2016 la nivelul Patriarhiei Române s-au cheltuit aproape 96 milioane lei. Această sumă indică un progres față de anul trecut, dar și un mare efort pentru anul 2016, a spus Patriarhul României.

În cuvântul său, Ion Aurel Pop, Rector al Universităţii Babeş-Bolyai, a prezentat rolul unificator și de semănător al armoniei din Biserica Ortodoxă Română. Potrivit lui Ion Aurel Pop, dacă facem prea puțin pierdem unitate, iar dacă facem prea mult o stricăm.

Mai departe, profesorul Daniel Fonoage, unul din reprezentanții mirenilor din Arhiepiscopia Albei Iulia, a subliniat că Biserica trebuie să își consolideze poziția de bastion al valorilor creștine și morale.El a subliniat că Biserica are nevoie de o preoțime puternică al cărei glas să mângâie poporul.

În cadrul întrunirii s-a aprobat raportul întocmit de Consiliul Național Bisericesc și s-au formulat propuneri pentru dezvoltarea activităților Bisericii în anul 2017.

La finalul ședinței, Preafericirea Sa a mulțumit tuturor pentru implicarea și buna cooperare în realizarea operei social-filantropice a Bisericii.

Este o mare bucurie când vedem că în ciuda dificultăților s-a mers cu încredere în Dumnezeu, cu o bună cooperare între clerici și mireni, și am ajuns la rezultate frumoase. Mulțumim clerului și credincioșilor care iubesc Biserica, lucrează pentru unitatea ei și în același timp simt bucuria prezenței lui Hristos în sufletul lor, a spus Patriarhul României.

Adunarea Naţională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice şi patrimoniale. ANB este formată din toți ierarhii Sfântului Sinod și câte trei reprezentanți: un cleric și doi mireni, de la fiecare eparhie.

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

activitățile sacramental-liturgice: 5.416 Sfinte Liturghii oficiate; 1.725 alte Sfinte Taine; 744 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 220 sfințiri de biserici noi și 261 resfințiri de biserici restaurate; 3.384 ierurgii și slujiri misionare; 107 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 82 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.053 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 467 prezidări de conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 50 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 412 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membrii ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște efectuate de ierarhi în alte eparhii; 541 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 421 și în străinătate – 120); acordarea de audiențe zilnic, precum și 1.215 zile activitate de teren desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari;
coliturghisirea Patriarhului României, în Catedrala mitropolitană Sfântul Mina din Heraklion (19 iunie, Duminica Pogorârii Sfântului Duh), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezenți în Creta la Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (16-26 iunie 2016);
coliturghisirea Patriarhului României, în biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Chania (26 iunie, Duminica Tuturor Sfinţilor), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe autocefale prezenţi la Sfântul şi Marele Sinod din Creta;
săvârşirea Sfintei Liturghii în limba română la Mănăstirea Gonia din Creta, de către Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de preoţi şi diaconi din delegaţia Bisericii Ortodoxe Române prezentă la Sfântul şi Marele Sinod din Creta, în prezenţa Patriarhului României şi a celorlalţi ierarhi ai delegaţiei române. La Sfânta Liturghie au asistat şi Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preafericitul Părinte Teofil III, Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, şi membri ai altor delegaţii (23 iunie);
săvârşirea primei Sfintei Liturghii la Catedrala Mântuirii Neamului – Catedrala Naţională de către Patriarhul României, înconjurat de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai unor Biserici Ortodoxe surori (4 septembrie), cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea, care a avut loc la București, în perioada 1-4 septembrie;
participarea Patriarhului României la manifestările prilejuite de comemorarea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (1716-2016): săvârşirea Sfintei Liturghii, la Catedrala Patriarhală, cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, împreună cu Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, şi cu Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolit de Rustavi, Georgia (27 septembrie); resfințirea bisericii Mănăstirii Antim din Bucureşti, sfințirea picturii noi a clopotniței din incinta mănăstirii și binecuvântarea noului muzeu al mănăstirii (26 septembrie); sfințirea bisericii Mănăstirii Antim din Râmnicu-Vâlcea și proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu și Meletie și Neofit de la Mănăstirea Stânișoara (28 septembrie);
vizita la Patriarhia Română, a unei delegații a Bisericii Ortodoxe a Greciei, care a adus, spre închinare, racla cu părticele din moaştele Sfântului Arhidiacon Ştefan, întâiul Mucenic, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (22-28 octombrie);
mai multe vizite ale unor ierarhi din alte Biserici Ortodoxe surori în eparhiile Patriarhiei Române;
ridicarea în rang a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Nicolae, Arhiepiscopul celor două Americi, ca Mitropolit ortodox român al celor două Americi. Ceremonia de ridicare în rang a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae a fost oficiată de Patriarhul României duminică, 30 octombrie, la Catedrala Patriarhală din București, după săvârșirea Sfintei Liturghii;
alegerea Preasfinţitului Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei celor două Americi, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei (28 octombrie 2016);
trecerea la cele veşnice a Arhiepiscopului Iustinian al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (30 octombrie);
alegerea Preasfințitului Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului (16 decembrie);
întronizarea Preasfințitului Părinte Iustin Episcop al Maramureșului și Sătmarului a avut loc în data de 27 decembrie, la Baia Mare, în Catedrala episcopală;

《 continuare 》
 

aprobarea textelor slujbelor și acatistelor Sfinților nemțeni, canonizați de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 5-7 martie 2008;
aprobarea canonizării lui Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire 15 mai);
aprobarea canonizării Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (zi de pomenire 16 mai);
aprobarea textelor slujbelor Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea și ale Sfinților Ierarhi Bretanion și Teotim, Episcopii Tomisului;
inițierea traducerii în limbile engleză, franceză, germană, italiană și spaniolă a slujbelor Sfântului Botez și Sfintei Cununii;
aprobarea introducerii în cărțile de cult a unor Îndrumări privind înmormântarea pruncilor nebotezați;
aprobarea privind publicarea Mineiului și Acatistierului Sfinţilor Români;
înscrierea în Calendarul bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Mucenice Agnia (zi de pomenire 21 ianuarie);
aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Iuliu Veteranul (zi de pomenire 27 mai);
aprobarea textului Acatistului Sfinților Doctori fără de arginți Chir și Ioan (zile de pomenire 31 ianuarie și 28 iunie);
aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Hermes din Bononia (zi de pomenire 31 decembrie);
aprobarea textului Acatistului Sfântului Apostol Timotei (zi de pomenire 22 ianuarie);
aprobarea unui model unitar și a unei rânduieli liturgice adecvate momentului solemn pentru depunerea jurământului la finalizarea celor trei niveluri de studii universitare: Licență, Master și Doctorat.
În plan administrativ, precizăm faptul că au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti; 41 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

De asemenea, în cadrul activităţii canonice, juridice şi disciplinare, precum şi a procesului de analizare, elaborare, susținere sau punere în aplicare a unor acte normative care conțin prevederi referitoare la viaţa şi activitatea bisericii şi a cultelor recunoscute, amintim:

evaluarea de către Sfântul Sinod a inițiativei cetățenești de modificare a art. 48 din Constituția României, în sensul că familia este constituită prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie;
evaluarea importanței deciziei Marii Camere a CEDO în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții împotriva României;
adoptarea de măsuri privind asociațiile și fundațiile care funcționează cu binecuvântarea (aprobarea scrisă) a Sfântului Sinod;
acordarea binecuvântării Sfântului Sinod pentru înființarea Asociației Juriștilor Ortodocși;
analiza evoluțiilor recente din România referitoare la receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).
II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ:

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

participarea Patriarhului României la Sinaxa Întâistătătorilor şi reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori (Chambésy – Geneva, Elveția, 22-27 ianuarie); participarea delegației Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Sfântului şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (Academia Ortodoxă din Creta, 16-26 iunie); vizita în România a Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea al Antiohiei şi Întregului Orient şi a unei delegații a Patriarhiei Georgiei (23 septembrie-1 octombrie), cu prilejul manifestărilor religioase şi culturale organizate la Patriarhia Română, în cadrul anului 2016 – Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti; vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe din Grecia, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Gabriel, Mitropolit de Noua Ionie şi Filadelfia, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (22-28 octombrie);
participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 2-4 iunie); participarea la sfinţirea noii biserici din Bar, Muntenegru, Biserica Ortodoxă Sârbă (24-25 septembrie); reuniunea anuală a Reprezentanțelor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) (Nicosia, Cipru, 8-10 octombrie); participarea unei delegaţii a Patriarhiei Române la festivităţile prilejuite de aniversarea a 70 de ani de viaţa a Preafericitului Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (Moscova 19-23 noiembrie 2016);
participări ale unor reprezentanți ai Patriarhiei Române la: întrunirea plenară a Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică (Chieti, Italia, 15-21 septembrie); întrunirea Internațională „Sete de Pace – Religii şi Culturi în dialog”, organizată de Comunitatea Sant’ Egidio (Assisi 18-20 septembrie); întrunirea Comitetului executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor (Shanghai şi Nanjing, China, 17-23 noiembrie).