Preot calugar - care este sensul?
 

Citeam adineauri biografia parintelui Teofil Paraianu, Dumnezeu sa-l ierte si am revenit la o intrebare care mi-o pun de multa vreme.

Am inteles ca un preot poate fi hirotonisit, cel putin pentru parohii normale, de mir, numai daca este casatorit.
Atunci cum e cu hirotonirea calugarilor?
Si care este sensul? In afara de a urca pe ierarahii: episcop, patriarh...
Care este sensul sa fii si calugar si preot? Nu este un paradox, o suprapunere fara rost?
Adica un calugar s-a daruit oricum lui Dumnezeu, se poate mai mult decat atat? Ce aduce in plus hirotonirea lui?
Da, am inteles hirotesirea ca sa devina duhovnic.
Inca ceva: se poate trece de la o forma de preotie la alta (adica de la mir la calugar si invers)?

Un preot este hirotonit ca sa savarseasca Sfintele Taine. Daca esti un simplu calugar nu poti oficia nici o taina, deci, am ramane si fara Liturghie - tinand seama ca in cadrul ei vorbim de Sfanta Impartasanie. Harul preotiei este acelasi. Nu primesti mai mult daca ajungi calugar dupa ce ai fost hirotonit preot de mir. (sa nu uitam au fost multe cazuri de preoti care dupa moartea sotiilor au intrat in monahism) Invers nu este posibil. Ai depus niste voturi monahale, trebuie sa le respecti.

Un preot mirean este preot pentru familii, dar si calugarii au nevoie de preoti care sa oficieze Sf.Taine. Asa si in Manastirile de maici, sunt Preoti Calugari ca sa le oficieze sf.Slujbe si sa le spovedeasca si sa le indrume in viata duhovniceasca randuindu-le pravila de rugaciune impreuna cu Maica Stareta.
preotii calugari nu au nevoie de scoala ca sa fie preoti (ex. Pr.Cleopa) ci in masura virtutii pe care o constata un staret impreuna cu obstea calugarilor intr-o sinaxa (consiliu monahal) pentru un monah, care se considera in unanimitate de obste ca fiind vrednic de Harul preotiei. Doamne ajuta!!!

Da, da Geo, dar nu ai amintit nimic despre aceasta avalansa din partea mirenilor asupra calugarilor perturbandu-le linistea...avalansa de spovedanie inaintea Ieromonahilor, care, din experienta vorbesc, a creat un haos in aceasta tagma.
In mod normal,, dintru inceput acest lucru nu era permis, ieromonahul servea, intra-adevar, dupa cum ai spus, activitatii duhonicesti din cadrul manastirii si atat.
Si ca o sublatura a acestei greseli, pana la urma, nu am inteles niciodata cum poate sa se pronunte si sa vorbeasca calugarii despre viata sexuala a mirenilor, nu doar cum poate, cum se ingaduie a fi afundati in aceasta lume , chiar si doar la nivel teoretic... este cu adevarat o problema in acest sens, o perturbare de principiu a statutului monahal.
Toata viata mea am avut duhovnici calugari, insa anul acesta m-am hotarat si m-am marturisit pentru prima data ( din copilarie in coace ) la un preot de mir ;NU EXISTA COMPARATIE ! Mult mai echilibrat, mai aproape de om, mai constient de ceea ce reprezinta crestinul mirean...cu toate ca este un preot deosebit si cu multa credinta.

asa e sora Ory, nu am amintit, desi eu am avut duhovnic de Manastire, dar stiu Duhovnici Iermonahi care NU primesc mireni la spovedanie „Aveti preot in sat? Da! de ce nu mergeti la dansul sa va spovediti? paaaaiiii... Pai! Eu am raspundere de calugari, nu pot spovedi si mireni, ca de aceea sunt preotii mireni!!”
In fine, asta am lasat sa inteleaga fiecare, ca SMERENIA SI DORINTA DE MANTUIRE POATE GASI ORIUNDE DUHOVNIC PT A SE MANTUI!!!

Ca o intarire spre cele spuse de ory , vreau sa va amintesc cele spuse de Par. Cleopa(cu care sunt intrutotul de acord):"Nu va mai duceti sa va spovediti la manastiri la Ieromonahi!". Cautati-va duhovnici dintre preotii de mir , (slava Domnului avem destui care sunt vrednici) , si care ne inteleg greutatile si necazurile ,care asemenea doctorilor de familie ne cunosc si realizarile si scaderile , bucuriile si esecurile , pacatele si virtutile.
Din pacate , de multe ori ne smintim de preotii nostri de mir( Doamne iarta-ma ca poate pe multi i-am smintit si eu) , si in loc sa cautam un alt duhovnic tot preot de mir , repede alergam la manastire si nu la oricare, ci tocmai la cele cu viata cat mai aspra ,sa ne umplem de zeci de ani de oprire de la Sfanta Impartasanie sau prin pacatele noastre sa-i zapacim si pe bietii calugari.
Mergeti la manastiri ca sa va rugati, sa dati acatiste si pomelnice , ca parintii sa se roage pentru voi ,dar sa intelegem ca ei au o randuiala de post (si nu numai de mancare!) si de rugaciune care nu se cade sa le-o tulburam ori de cate ori avem noi chef.

Dupa iesirea din monahism, omul se poate casatori si vietui crestineste.

Divortul este identic intru toate cu iesirea din manastire.
Asa cum cel divortat nu este lipsit de mantuire, tot asa si cel iesit din manastire.

Tunderea in monahism este ierurgie, iar Cununia este Taine.
Putem spune usor ca divortul este mai grav decat iesirea din manastire.
Insa nu facem astfel de greseli, nu ierarhizam caile spre mantuire.

Multi intra prea usor in manastire, fara a sti macar ce implica, fiind astfel "candidati" la iesirea de acolo.
Tot asa si cei care se casatoresc "cu mintea necoapta". Pot usor sa renunte la sot/sotie.

Ambii au putinta de intoarcere la pocainta.

CANOANELE NE SPUN (Pravila Bisericeasca)
 

APOSTASIA MONAHULUI
-Apostasia monahului este lepadarea de juramintele facute sarbatoreste in fata Sfintului Altar si a slujitorilor Domnului si care se intoarce iarasi in slujba lumii. Foarfecele tunderii si imbracamintea monahala “din mina lui Dumnezeu le-a luat”, iar fagaduintele sale au fost scrise in cartea alesilor Sai de ingerii Domnului. Lepadarea de ele, este cea mai grea apostasie, deoarece Scriptura zice: “Mei un om inchinat Domnului prin fagaduinta nu poate fi rascumparat, ci va fi omorit” (Lev. 27, 29). Deci monahul apostat este un sinucigas duhovnicesc si de aceea, el nu mai poate fi primit la nici o taina a bisericii. Preotul care l-ar cununa, se canoniseste dupa cele zise de Domnul: “Vai de fiii razvratiti, care iau hotariri fara Mine, fac legaminte care nu vin din duhul Meu si astfel, ingramadesc pacate peste pacate” (Isaia, 30,1; Vezi: Fagaduinta, Juramintul)

-”Pre cel ce a lepadat sfinta schisma monahala si nu se pocaieste, nu se cade a-l primi nici in casa macar, ci sa fie alungat” - Sf. Nichifor, 25.

-”Daca vreun monah va lepada sfintul chip si va minca carne si-si va lua femeie, daca nu se va intoarce, unul ca acesta se cuvine a-l da anatemii, apoi sa se imbrace cu sila si sa se inchida in minastire” -Sf. Nichifor, 35 (Pateric, pg. 318,324,410,41,459).

-”Iar de se va lepada calugarul de viata calugareasca, dintru aceea ce s-a fagaduit lui Dumnezeu inaintea ingerilor si a oamenilor si iarasi se va intoarce la viata mireneasca si va lepada calugaria si se va duce, ca un caine intoreindu-se la boritura lui, unii ca aceia de se vor intoarce si vor veni la pocainta, sase ani - de va fi chipul cel mic - iar de va fi cel mare, sa aiba pocanie zece ani” - PGG, 82 (Vezi: Anatema).

- “Calugaiul sau calugarita de vor lepada sf. chip si se vor insura, aceea nu se cheama insurare, ci curvie, sau mai virtos preacurvie (caci adevarata lor nunta este calugaria), pentru aceia sa fie fara de. biserica lui Hristos si afurisiti, pina ce-si vor veni intru pocainta; iar de se va intimpla sa moara in pacat, fara pocanie, sa nu fie ingropati (in cimitir), nici slujiti, nici pomeniti (la parastas), pentm ca sint straini de crestinism” ILT,123.

-”Calugarul care va lepada sf. chip si nu va vrea sa vina intru pocanie ca sa se indrepteze, pe acela nici sa-l bage in seama cineva, nici [/SIZE][SIZE=2]sa se imprieteneasca cu dinsul, ci numai sa-l tot blesteme si sa-i zica anatema” - ILT,123

-”Cind se va pocai cel ce a lepadat calugaria si de-l va primi vladica sau egumenul lui, acela de va fi avut cinstea preotiei, atunci nu se va mai putea bucura de cinstea pe care a avut-o ca preot” (caci clericul care curveste, se cateriseste) - ILT, 125.

Geo, eu vad in canoanele astea ura si pizma, fiind scrise de calugari. Sa ma ierte Dumnezeu daca nu am dreptate. Nu cred ca putem lua astfel de canoane la radacina literei.
Chiar daca aceste canoane exista nu sunt preotii obligati sa le respecte intocmai.
De altfel nici canoanele privitoare la divort nu se respecta ad literam. Biserica are intelepciunea in general sa aplice la conditiile actuale reguli vechi.
Cred ca mai degraba ca Wondorin are dreptate.

Dar nu vad ce are asta cu subiectul, de fapt. Cred ca Windorin s-a inselat cand a postat asta aici, era pentru alt topic.

Eu sunt de acord cu ”geo.nektarios”. Fiecare isi alege atent dinainte ce isi doreste sa faca. Calugaria nu este o joaca cum nici sfanta taina a casatoriei. Din pacate sunt din ce in ce mai multe divorturi, cum de altfel cunosc si cazuri in care calugarite sau calugari s-au casatorit.
De aceea cand vrei sa te indrepti spre o cale trebuie sa intelegi ca nu exista intoarcere. Imi place viata monastica dar nu as putea sa fiu maica. Imi place linistea unei manastiri insa cu siguranta nicio casa de mireni nu este asa.
Trebuie sa ne hotaram spre ce drum o luam si sa chibzuim bine inainte de a accede spre acel lucru.

Doamne ajuta!

Da Fani, ai dreptate....atat de urat suna aceste canoane care instiga permanent la ura, la blestem si rautate, la acest interminabil " anatema " cu care nu am fost niciodata de-acord .
Dumnezeu insusi nu ar face astfel de legi, dar se pare ca omul aplecat spre ura isi permite si-l invoca simultan pe Dumnezeu. Pacat !
Suntem oameni, nu ingeri si nici demoni, suntem doar oameni iar Bunul Dumnezeu s-a sacrificat pentru iubirea ce ne-a revarsat-o si ne-a propovaduit-o mai presus de orice.
Nu intelegem, refuzam sa intelegem ca nimic, absolut nimic nu poate justifica ura si neindurarea fata de oameni, chipurile in virtutea credintei , o ura si un dispret ce suna atat de primitiv ! ! !
Personal, mi-e sila de aceste canoane, sau presupuse canoane...poate ca in acele vremuri puteau fi adaptate mai cu usurinta, mai ales si pentru simplitatea si indaratnicirea cu care putea fi tratata credinta, uneori printr-o judecata obtuza,dar acum, acum oameni buni suntem capabil sa discernem adevarata credinta puind-o in slujba semenului si nu impotriva acestuia.
Si, oricum se incalca multe dintre aceste canoane, Biserica insasi le adapteaza perioadei contemporane...altfel nu ar mai supravietui, caci prin ura si discriminare nu poate prezenta veridicitate .Biserica insasi le selecteaza dupa bunul plac si dupa propria neputinta .Pur si simplu nu pot fi conformate zilelor noastre, iar inainte singura legitimitate o reprezenta supunerea ,si nu rationamentul .
Oricum, suna urat....atata uriciune venita din presupuneri si nu certitudini religioase. Daca am aprofunda Sf. Scriptura, daca ne-ar pasa cu adevarat de ceea ce a lasat Hristos pe pamant, am vedea cu ochii inimii ca este atat de mult contestat in aceste tot invocate canoane.( in care nu cred ).
Judecata este a Lui Dumnezeu, nu a oamenilor....cand vom intelege oare ? ? ? ! ! !

Cu atat mai fericit cel care implineste aceste canoane!

Probabil, dar, crede-ma, sunt controversate in anumite circumstante .
Daca s-ar citi toate canoanele din Pidalion, s-ar constata unele erori si multe neconcordante cu zilele noastre, cum ar fi despre divorturi si despre viata monahala sau indatoririle clericului...De fapt, multe nu se mai potrivesc si nu se mai tin cont, dar nu pot fi combatute din motive politice in care Biserica nu se poate dezice si nu poate sa recurga la reforme, chiar daca o face in mod subtil si neoficial, intr-un mod firesc si inteles al imprejurarilor si adaptarii zilelor noastre.

Ory draga, un monah poate da sfaturi celor casatoriti. Si face acest lucru pentru ca lui Dumnezeu ii cere asta. Sfaturile date nu sunt un produs al mintii sale, ci un dar de la Dumnezeu. A fost o vreme cand si eu mergeam pe principiul ca daca nu este din lume, nu poate da sfaturi celor din lume. Mai tarziu am inteles ca nu-i asa. O minte luminata are raspuns pentru toate problemele. Asa ca e bine sa mergem la oameni care au raspunsuri. Deci nu-i o abatere sa spovedeasca mireni.

Fani, spune-mi te rog, in ce fel vi s-a predat la facultate necesitatea existentei canoanelor? Sau ce scrii mai sus, sunt doar ganduri personale...

În prealabil postat de ory http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/viewpost.gif
nu am inteles niciodata cum poate sa se pronunte si sa vorbeasca calugarii despre viata sexuala a mirenilor, nu doar cum poate, cum se ingaduie a fi afundati in aceasta lume, chiar si doar la nivel teoretic... este cu adevarat o problema in acest sens, o perturbare de principiu a statutului monahal.



Sa nu uitam ca cele mai frumoase pagini despre familia crestina au fost srise de acesti calugari si cele mai frumoase sfaturi tot de la ei le avem.

Este adevarat, dar ei erau mari sfinti. Ceea ce nu este neaparat cazul cu multi calugari care dau sfaturi astazi.

De altfel, eu regret ca nu au fost si oameni casatopriti din vechime care sa fi scris despre casatorie. O anumita pudoare i-a impiedicat, poate.

Vezi articolul lui Affanasiev de pe acest sit, pe care l-am mai citat.
Acolo se spune si de necestitate, si despre trairea vie a Bisericii.
Canoanele sunt necesare dar nu sunt dogme imuabile.

Revenind la intrebare...
 

Va multumesc pentru raspunsuri.
Unele lucruri le stiam si eu, dar nu am o explicatie si de aceea revin. Pe urma intrebarea mea se vroia pusa putin din prisma celui vrea sa fie si calugar si preot si ce-l determina sa vrea asta. Regulile le stie toata lumea.
Deci revin la intrebare cu amanunte:

1. De ce sa vrea un om sa fie si calugar si preot in acelasi timp? Il ridica preotia mai mult deasupra calugariei? Nu slujeste destul ca preot? Este poate cumva mandrie si lacomie si deci...pacat?
2. Preotii calugari pot sa fie astfel in acelasi timp? Pentru mine asta inseamna putin si ascultare de calugar, dar si "sefie" peste calugari. Adica si sef si lucrator in acelasi timp. Nu se bat cap in cap niste lucruri?
3. De ce nu au voie sau nu sunt buni preotii de mir ca sa slujeasca la o biserica de manastire? Sunt mai pacatosi, sau pot sa faca vreun rau calugarilor/maicilor. Pentru maici este de fapt cam acelasi lucru daca preotul este calugar sau de mir, ca tot barbat este. Ba as spune ca un preot insurat ar fi mai putin "periculos" pentru maici.
Nu inteleg exact diferenta si motivele care deosebesc un preot calugar si unul de mir in acest context.

Sinugurul motiv logic pe care il vad in preotia din calugar este urcarea pe scara ierarhica, si atunci nu l-as mai numi preot ci in alt fel.

Sophia, nu ajungi calugar si preot in acelasi timp. Mai intai esti calugarit si dupa o vreme unii primesc si taina preotiei. Asa cum am mai spus este nevoie si de astfel de oameni pentru slujbele pe care le savarsesc. Daca nu am avea preoti calugari, ar trebui ca preotul de mir sa fie neincetat prezent acolo. In astfel de conditii, numai preot de mir nu ar fi. Sunt oameni care ajunsi in manastire doresc sa se spovedeasca. Ce le spunem: nu va puteti spovedi in aceasta manastire decat in intervalul orar .... ca atunci vine preotul de mir. Am saraci duhovniceste. E doar un exemplu, sunt si alte motive pentru a avea preot calugar in manastire.

Un preot de mir poate oricand sa slujeasca in manastire. Nu e precum un permis de conducere: cel de manastire are permis categoria B si cel de mir categoria A. Nu. Au acelasi har. Dar este nevoie de cineva neincetat in manastire.

Cat despre sefie, afla ca in Ortodoxie, pe masura ce primesti o treapata superioara fata de cea in care te afli, presupune mai multa slujire. Cei care nu fac asta, nu au inteles Ortodoxia. Sa ne ajute Dumnezeu, sa implinim voia Sa.

Am inteles Costel. Totusi din cate stiu eu, rareori un preot (fie si calugar) locuieste la manastire. Mai ales la maici. Da, se poate ca unii preoti, mai ales la manastirile de calugari, sa locuiasca la manastire, deci sa fie chiar dintre ai lor. Ar fi un motiv asa cum spui tu, dar atunci ar trebui ca fiecare manastire sa aibe preotul ei. Este asa?
Mi se pare ca si la Athos (am vazut la televizor daca nu ma insel asupra zonei) vine preotul cu barca/vaporul la ei.

Preotii calugari locuiesc intotdeauna in manastire. Un calugar(chiar si preot) nu are voie sa paraseasca manastirea decat cu binecuvantarea staretului si aceasta doar in cazuri de necesitate. Si in manastirile de maici preotul calugar care se ingrijeste de viata duhovniceasca a acestora locuieste in cadrul manastirii. Este chiar necesar ca duhovnicul unei manastiri sa locuiasca in cadrul acesteia cu scopul de "a lua pulsul" vietii duhovnicesti din manastire, pentru "a putea face ajustarile" necesare.

De obicei, in cadrul in cadrul unei manastiri(in special cele mari) sunt mai multi preoti calugari. De exemplu, in manastirile mari din Athos, cu numar mare de calugari si pelerini, sunt mai multe locasuri de cult(katolicon - biserica centrala, paraclise, paraclisele si bisericutele din cadrul chiliilor ce apartini de manastirea respectiva ) unde se slujeste concomitent. Necestitaea unui numar mai mare de preoti calugari se datoreaza si programului liturgic "foarte aglomerat" al manastirilor. Astfel calugarii petrec mare parte din zi in biserica rugandu-se in comun. Spre exemplu la Athos, la marile sarbatori slujbele pot sa tina si 12 ore in continuu si, ca urmare, ar fi foarte dificil ca un numar redus de preoti sa faca fata.

La Athos nu exista manastire fara preoti calugari. Exista doar cateva chilii izolate care nu au preoti. Si, ca urmare, vietuitori acestor chilii se deplaseaza la manstirea de care apartine chilia respectiva pentru a participa la Sf. Liturghie si pentru a se impartasi.

Ciprian nu este chiar asa.
Am vazut la manastire de maici ca isi tin singura slujbele. Numai duminica au preot la Liturghie si poate in sarbatori mari.
Nu cred ca fiecare manastire are preot care locuieste acolo.

@costel -da, asta spuneam si eu: mai intai calugar si apoi si preot. Dar pana la urma esti amandoua in acelasi timp: esti si calugar si preot.
Te referi la mireni care vor sa se spovedeasca in manastire, sau la calugari?
Pai parca si calugarii pot fi duhovnici si sa spovedeasca, nu numai preotii?
Numai la maici este mai greu, ca nu au voie asta si le trebuie preot.

Ma refer si la slujire: adica slujesti lui Dumnezeu intr-un fel ca preot si un altul ca monah? Sau cum?

Iar cu ierarhia nu stiu ce ascultare mai multa este. Apar in schimb mai multe sarcini administrative si de conducere, de reprezentare (ca episcop, mitropolit, patriarh). Deja iesi din manastire la un moment dat in ierarhie.
Dar sunt unii care poate ca asta isi doresc: ierarhie in credinta.

Exista slujbe pentru care nu este necesara prezenta unui preot. In schimb, Sf. Liturghie nu poate fi savarsita decat de un preot. Iar in manstirile cu viata duhovniceasca "sanatoasa"
Sf. Liturghie se savarsete zilnic.

Nici o persoana care nu a primit hirotonia in preot nu poate savarsi o Sf. Taina indiferent de sexul celui ce se spovedeste(sa ma ierti dar m-a amuzat putin afirmatia :) )! Iar Spovedania este una din cele 7 Taine ale BO. Prin calugarie nu se primeste un har special, calugaria reprezinta un legamant intre om si Dumnezeu.

@Ciprian - Sf. Liturghie zilnic?
Tu de unde scoti astea totusi?

Acum eu nu stiu multe lucruri.
Mi-am petrecut cateva concedii la manastire (la maici) si stiu ca aveau multe slujbe pe zi, dar daca era Sf. Liturghie zilnic, nu stiu.
Acolo nu locuia preotul. Venea duminica la Sf. Liturghie. In rest isi faceau maicile slujbele.
Eu spun ce am vazut acolo. Poate citeste Zaharia si iar ma judeca...
La biserica de mir in orice caz nu este Sf. Liturghie zilnic. Nu stiu exact programul. In diaspora oricum nu sunt slujbe decat duminicile si in unele sarbatori (cand poate preotul).

Fraza aia care te-a amuzat - cred ca nu ai inteles ce am vrut sa spun.
Tu (si altii) ati afirmat ca un calugar trebuie sa fie in manastire si pe post de preot (adica hirotonisit) ca sa tina slujbele si etc.
La maici nu se poate nici asta, spuneam eu, pentru ca maicile nu se pot hirotonisi. Lor le trebuie oricum un preot din afara.
Poate acum sunt mai clara.

Surioara Sophia,

la o manastire de calugari inca din inceputul Monahismului Ortodox (sec.IV) cu Sf.Antonie cel Mare si Sf.Pahomie cel Mare si Sf.Paisie cel Mare (fii atenta, Biserica i-a numit „Mari” pt viata lor Sfanta) existau preoti calugari, dar si aceia numai randuiti de catre stareti si hirotoniti de catre un episcop. In Primul rand Staretul unei Manastiri de calugari TREBUIE sa fie preot dar si duhovnic. El este NUMAI pentru calugarii din obstea pe care o indruma. Pentru ajutorul sau, Pr.Staret impreuna cu obstea randuiesc pe alti cativa calugari ca sa fie Hirotoniti preoti si dar si diaconi pt o mai buna desfasurare a cultului Divin. Nu este nevoie ca cei ce sunt si preoti sa fie si duhovnici, adica sa poate spovedi. Ci numai cei ce ajung la maturitate duhovniceasca si sporire in sfintenie pot fi hirotesiti (nu hirotonit , caci Hirotonia este TAINA - in diacon, preot si episcop - iar Hirotesia este IERURGIE - rugaciuni de Binecuvantare de consacrare a unui cleric intr-o functie administrativa in cadrul acelei manastiri sau parohii) in Duhovnic.

La manstirile de maici este si acolo nevoie de un Preot pt sfintele slujbe, deoarece femeia NU poate fi Hirotonita. De aceea Sf.Parinti prin Sf.Canoane de la Sinoadele Ecumenice au Hotarat ca la manastirile de Maici sa fie TOT CALUGARI ca si SACERDOT al Sf.Altar!!! Un preot de mir are mai multe responsabilitati in parohia sa, deoarece raspunde STRICT numai de parohia sa, de enoriasii sai. El ca mirean nu are de ce sa se amestece in cele ale unei manastiri, deoarece fiecare preot cand este Hirotonit este hirotonit cu JURISDICTIE!!! Numai de atat raspunde, numai de atat are grija!!!
De aceea preotul in manastirea de maici trebuie sa fie tot calugar ca el raspunde numai de maicile care i-au fost incredintate de catre Chiriarhul locului, care este EPISCOPUL EPARHIOT, sau Mitropolitul direct. Deci el nu are alta grija afara de Cultul Divin din Manastirea de maici si de Indrumarea lor duhovniceasca.

Daca o manastire de maici nu are preot, asta nu e vina maicilor, ci ramane treaba Chiriarhului locului sa le randuiasca un Preot (Ieromonah) duhovnic. Chiar de le randuieste un ieromonah care sa nu fie si duhovnic, le randuieste sa vina un Ieromonah duhovnic sa le spovedeasca. Aici aduc marturie un caz in care o manastire de maici nu aveau preot, dar Mitropolitul le trimitea de la Mitropolie un Ieromonah sa le savarseasca Sf.Liturghie, iar pe pr.Teofil Paraian il trimitea sa le spovedeasca. In restul saptamanii maicile NU savarseau Sf.Liturghie ca NU SE POATE FARA PREOT, ci citeau la strana numai cele 7 Sf.laude, dar peste replica preotului sareau, continuand astfel rugaciunea comuna neintrerupta de randuiala si de timpul savarsirii ei.

Deci in Manastire este preot CALUGAR (indiferent de este manastirea de maici sau calugari - aici sunt mai multi preoti) iar in parohii sunt preoti casatoriti.

Fii binecuvantata!!!

@Geo - asa cum spui si tu am vazut la manastirile de maici. Asa tineau si slujbele fara preot, cum spui tu.
La calugari nu stiu cum este.
Si in rest ai dreptate.Aveam impresia eu ca unii vor ei sa fie mai presus si sa fie si preoti si calugari in acelasi timp, dar inteleg ca decizia de a fi hirotonisiti preoti nu le apartine.

Sofia, mie nu mi-e foarte clar ce nu intelegi tu.

Cred ca este gresit sa pui problema in maniera aceasta lumeasca, a mandriei de "care urca mai deasupra". Este gresit si deoarece compari mere cu pere.

Calugarul este un mirean care a depus trei voturi (ca niste promisiuni) de castitate, de saracie si de ascultare (fata de staret). Asta il deosebeste de un mirean.
El nu are nici Harul Dumnezeiesc ce se da preotilor prin hirotonie, nu are puterea de a dezega pacatele (deci nu poate sa spovedeasca pe nimeni), nu are puterea de a savarsi nici o Sfanta Taina (nici Liturghia, nici Maslu, etc), nici nu are puterea de a face nicio ierurgie (Sfintirea Apei, etc).
Calugarul asculta de staretul manastirii. De asemenea, asculta de duhovnic la fel ca si un mirean.
Calugarul poate sa se roage aceleasi rugaciuni ca si un mirean. Poate citi psalmii, etc (posibil ce ai vazut tu ca fac maicutele). Diferenta fata de un mirean este ca se roaga mai mult si intr-o anume randuiala de rugaciune de obste precum si individuala. Iar marea diferenta este ca spre deosebire de mirean, calugarul si-a dedicat intreaga viata spre a se ruga si tine aceste voturi.

In concluzie, ca sa se mantuiasca, calugarul are nevoie de un preot care sa-i fie duhovnic, la care sa se spovedeasca si sa primeasca iertarea pacatelor precum si indrumarea necesara in viata duhovniceasca. Caci numai un preoat are puterea de a dezlega pacatele.
De asemenea, ca sa se mantuiasca, calugarul are nevoie sa sa impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului, deci iar are nevoie de un preot care sa savarseasca Litughia si Sfanta Taina a Euharistiei.
Din punct de vedere "haric" (daca o exista asa ceva) este la fel ca un mirean. In sensul ca nu are harul unui preot si cu atat mai putin al unui episcop. Si mireanul si calugarul se pot mantui numai cu ajutorul unui preot sau episcop.
Practic in toata viata sa calugarul are nevoie de preot.Cand se imbolnavesc, numai preotii pot sa le faca Maslu. numai preotii pot tine slujba inmormantarii, etc.

Biserica a randuit ca din randul lor, cei mai vrednici sa fie hirotoniti preoti, Sfanta Taina prin care primesc de la episcop Harul Lui Dumnezeu:

Preotii de mir au acelasi Har ca si ieromonahii (preotii calugari) primit prin taina hirotoniei.

Este evident ca preotul de mir are turma lui de pastorit si nu are nici macar timpul fizic sa pastoreasca doua turme. In plus, un ieromonah, fiind el insusi calugar cunoaste mult mai indeaproape exigentele si greutatile vietii monahale decat un preot de mir. De aceea, cu intelepciune, Biserica a randuit ca preotii care slujesc in manastiri sa fie ei insisi din randul calugarilor (adica preoti calugari = ieromonahi).

Deci nu inteleg intrebarea ta: "Il ridica preotia mai mult deasupra calugariei?". Chiar nu inteleg intrebarea.

Dpdv al harului, in mod cert un preot (indiferent ca e de mir sau ieromonar) are cu siguranta mai mult har decat un calugar sau un mirean (care au harul primit la botez), pentru ca preotul a primit acest har la hirotonie.
Dar harul nu este al lui, al preotului, ci al Lui Dumnezeu. Harul preotului nu este spre folosul sau personal ci spre mantuirea credinciosilor. Deci nu poti spune ca un ieromonah este "deasupra" unui calugar in sensul lumesc de mandrie personala, ci din contra, este slujitor Domnului spre folosul credinciosilor (mireni sau calugari).
Preotia implica o responsabilitate uriasa - mantuirea credinciosilor (indiferent ca sint mireni sau calugari) depinde de ei, de preoti (indiferent ca sint de mir sau ieromonahi). Deci trebuie mult curaj ca sa iti asumi o asemenea responsabilitate, asa ca nu vad de ce crezi ca ar fi dovada de mandrie. Din contra, e dovada de curaj.


Preotii calugari (ieromonahii) fac ascultare fata de staret la fel cum face orice calugar.
Calugarii fac ascultare fata de duhovnic la fel cum fac si ieromonahii.
Ieromonahii fac ascultare fata de duhovnicii lor asa cum face orice calugar. Mirenii fac ascultare fata de duhovnicii lor.
Deci nu exista nici o "sefie" a nimanui fata de nimeni. Nimeni nu e "privilegiat"

In niciun caz nu sint mai pacatosi.
Dupa cum spuneam, un ieromonah, fiind el insusi calugar cunoaste mult mai indeaproape exigentele si greutatile vietii monahale decat un preot de mir si intelege "mai pe propria-i piele" cum e sa fi calugar, cat de greu este.
Iar un preot de mir nu poate sa fie fizic in acelasi timp in doua locuri (de ex duminica sa savarseasca Liturghia si la biserica din parohia lui si in acelasi timp si la manastire).

Ok !
Daca voturile calugariei sunt cele de castitate, saracie si ascultare, atunci cum ramane cu statutul obligatoriu al Episcopului de a fi si calugar ? Ati vazut cumva Episcop sarac ? Eu, nu !

Eu da. Chiar am vazut episcop ortodox sarac. Nu numai sarac dar de o smerenie cum nu am mai intalnit.

Legamantul calugariei(voturile monahale) se face intre om si Dumnezeu si nu intre viitorul calugar si staretul sau. Cel care face tunderea in monahism a viitorului calugar nu este in mod necesar staretul manastirii, care poate sa nici nu fie preot;(tunderea in monahism fiind o ierurgie trebuie facuta de un preot)ea poate sa fie facuta de orice preot din manastirea respectiva, din alta sau char de catre un episcop.

Normal ca voturile monahale se fac intre om si Dumnezeu. Nu mi-am dat seama ca se poate intelege gresit din formularea mea. Multumesc de clarificari, ca sa nu mai existe posibilitati de interpretare gresita. Eu incercam sa subliniez faptul ca fata de un mirean care trebuie sa faca ascultare numai de duhovnicul sau (si fata de arhierei evident), calugarul in plus face ascultare si de staret.

Imi cer scuze ca te-am interpretat gresit. Superficialitatea mea e de vina.

Manastirea e locul unde omul trebuie sa ia chip ingeresc. Cei din manastire nu au plecat din lume ca sa discute despre lume, ci ca sa se roage pentru ea. Insa, fara Liturghie, adica fara un preot care sa faca posibila savarsirea Sfintei Liturghii, monahii dintr-o manastire nu ar cunoaste plansul facator de bucurie. Ei nu trebuie sa ramana doar in chilie, doar la plansul pacatelor sale, ci trebuie sa participe si la Liturghie ca sa ia de aici Trupul si Sangele Domnului. Si asa iau bucurie.

Un monah care ramane doar in chilie, este o persoana despartita de tot, dar una care participa la Liturghie, este o persoana despartita de tot si unita cu toti - iata un motiv pentru care este nevoie de un preot calugar.
[COLOR=black][/COLOR]