Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Diverse Sarbatori (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5056)
-   -   Sfintii Zilei (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=14297)

tabitha 23.12.2011 20:08:20

Sfintii Zilei
 
Astăzi, 23 Decembrie, îi sărbătorim pe Cei 10 Sfinți Mucenici din Creta.

http://www.sinaxar.ro/23-12.jpg

Am citit despre ei în Viețile Sfinților că au trăit pe vremea împăratului Deciu, în insula Creta. Și pentru că nu au vrut să aducă jertfe idolilor greci, ci și-au păstrat credința în Hristos, vreme de treizeci de zile sfinții au fost chinuiți, batjocoriți și târâți pe jos prin gunoaie, de necredincioși. După ce au fost chinuiți așa, li s-au tăiat capetele.

Numele acestor mucenici sunt: Teodul, Satornin, Evpor, Ghelasie, Evnichian, Zotic, Agatopus, Vasilide, Evarest si Pompie.

cristiboss56 26.12.2011 23:26:58

Sfantul Arhidiacon Stefan - intaiul martir al Bisericii noastre !
 
A treia zi de Crăciun, Biserica îl cinstește pe acela care va rămâne de-a pururi ca primul martir al Bisericii creștine – Sfântul Ștefan.
http://oradereligie.files.wordpress....efan.jpg?w=450
Iată ce ne spune Scriptura despre Sfântul Ștefan:
În zilele acelea, înmulțindu-se ucenicii, eleniștii (iudei) murmurau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la slujirea cea de fiecare zi. Și chemând cei doisprezece mulțimea ucenicilor, au zis: Nu este drept ca noi, lăsând de-o parte cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese. Drept aceea, fraților, căutați șapte bărbați dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfânt și de înțelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă. Iar noi vom stărui în rugăciune și în slujirea cuvântului. Și a plăcut cuvântul înaintea întregii mulțimi, și au ales pe Ștefan, bărbat plin de credință și de Duh Sfânt, și pe Filip, și pe Prohor, și pe Nicanor, și pe Timon, și pe Parmena, și pe Nicolae, prozelit din Antiohia, Pe care i-au pus înaintea apostolilor, și ei, rugându-se și-au pus mâinile peste ei. Și cuvântul lui Dumnezeu creștea, și se înmulțea foarte numărul ucenicilor în Ierusalim, încă și mulțime de preoți se supuneau credinței. Iar Ștefan, plin de har și de putere, făcea minuni și semne mari în popor. Și s-au ridicat unii din sinagoga ce se zicea a libertinilor și a cirenenilor și a alexandrinilor și a celor din Cilicia și din Asia, sfădindu-se cu Ștefan. Și nu puteau să stea împotriva înțelepciunii și a Duhului cu care el vorbea. Atunci au pus pe niște bărbați să zică: L-am auzit spunând cuvinte de hulă împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu. Și au întărâtat poporul și pe bătrâni și pe cărturari și, năvălind asupră-i, l-au răpit și l-au dus în sinedriu. Și au pus martori mincinoși, care ziceau: Acest om nu încetează a vorbi cuvinte de hulă împotriva acestui loc sfânt și a Legii. Că l-au auzit zicând că Acest Iisus Nazarineanul va strica locul acesta și va schimba datinile pe care ni le-a lăsat nouă Moise. Și ațintindu-și ochii asupra lui, toți cei ce ședeau în sinedriu au văzut fața lui ca o față de înger”
Sfântul Ștefan a fost unul dintre primii diaconi ai Bisericii. Încă din acele prime zile ale Bisericii se închega o ierarhie bisericească, o organizare a Bisericii. Cu toți însă urmau deopotrivă porunca mărturisirii credinței înaintea lumii. Ștefan s-a arătat înaintea oamenilor plin de har și de putere, făcând semne și minuni și aducând pe mulți la credință. Mai marii poporului, aceiași care Îl condamnaseră și pe Mântuitorul, l-au arestat, l-au acuzat în același mod mârșav și apoi l-au condamnat la moarte. Capitolul al șaptelea din Faptele Apostolilor ne relatează apărarea Sfântului Ștefan în fața judecății. Este o cuvântare de o mare profunzime, o adevărată incursiune prin întreaga istorie a poporului Israel – neamul ales al lui Dumnezeu. Ștefan le-a amintit acuzatorilor că toți proorocii au fost asupriți și prigoniți de popor și de același păcat s-au făcut vinovați și față de Cel ce se dovedise a fi chiar Mesia Cel mult așteptat:
„Voi cei tari în cerbice și netăiați împrejur la inimă și la urechi, voi pururea stați împotriva Duhului Sfânt, precum Și părinții voștri, așa și voi! Pe care dintre prooroci nu l-au prigonit părinții voștri? Și au ucis pe cei ce au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum, Voi, care ați primit Legea întru rânduieli de îngeri și n-ați păzit-o! Iar ei, auzind acestea, fremătau de furie în inimile lor și scrâșneau din dinți împotriva lui. Iar Ștefan, fiind plin de Duh Sfânt și privind la cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Și a zis: Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu! Iar ei, strigând cu glas mare, și-au astupat urechile și au năvălit asupra lui. Și scoțându-l afară din cetate, îl băteau cu pietre. Iar martorii și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul. Și îl băteau cu pietre pe Ștefan, care se ruga și zicea: Doamne, Iisuse, primește duhul meu! Și, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta! Și zicând acestea, a murit”
Un episod cutremurător. Cu martiriul Sfântului Ștefan avea să înceapă o perioadă cumplit de grea marcată de persecuții și nenumărate jertfe pentru Biserica lui Hristos. Sfântul Ștefan va rămâne un model de curaj și de mărturisire a credinței.

În Capitală, în Biserica Sfântul Ștefan-Călărași (Calea Călărași nr. 83 - foto jos) și în Biserica Sfântul Ștefan-Cuibul cu Barză ( Strada Știrbei vodă nr 95) se oficiază slujbe de hram.
http://www.click.ro/bbtcontent/clipp...225_0037/5.jpg




tabitha 18.01.2012 00:59:23

17 Ianuarie
 
Astăzi este ziua Sfântului Antonie cel Mare, un sfânt tare drag mie.

Din Sinaxar : Cuviosul Antonie cel Mare a fost de neam egiptean și a învățat credința creștină de la părinții și bunicii săi.
A trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian, ajungând până în zilele bine credinciosului împărat Constantin și ale fiilor lui. El a fost cel dintâi îndrumator al vieții de obște, monahale. A trăit 105 ani, iar după ce s-a mutat la Domnul, viața sa a scris-o Atanasie cel Mare, episcopul Alexandriei.

Din Acatistul Sf. Antonie cel Mare:

Condacul al 7-lea

Rămânând în munții pustiului marele Antonie, hrană de la saracini avea, apoi lucrând pământul, cu grâu și cu finice se hrănea, fiarele înfricoșându-se, iar pe credincioși îndemnându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea


Nou oraș ai arătat adâncimea pustietății, Antonie fericite, cel deopotrivă cu îngerii; căci ca un alt Ierusalim și Sinai muntele tău s-a preamărit, și ca un alt Moise și Ilie arătându-te, auzi acestea:
Bucură-te, al doilea Moise cu faptele;
Bucură-te, al doilea Ilie cu chipurile;
Bucură-te, cel ce blândeții lui David te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce cărările Botezului ai urmat;
Bucură-te, cel ce ai izvorât apa monahilor în loc însetat;
Bucură-te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce în fiecare zi ai sfătuit pe monahi;
Bucură-te, cel ce ai povățuit îndeosebi pe cei greșiți;
Bucură-te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;
Bucură-te cel ce ai îndreptat pe cei slăbănogi;
Bucură-te, cel ce ai gonit patimile cele sufletești;
Bucură-te, cel ce ai vindecat durerile cele trupești;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!

http://inlinethumb61.webshots.com/44...600x600Q85.jpg

cristiboss56 25.01.2012 22:48:50

Biserica Ortodoxă pomenește astăzi pe Sfântul Grigorie Teologul sau de Nazians, arhiepiscopul Constantinopolului, Sfântul Bretanion, episcopul Tomisului, Sfântul Cuvios Părinte Publie și pe Sfântul Părinte Maris.


Născut în jurul anilor 329-330, în familia episcopului Grigorie cel Bătrân, Sfântul Grigorie de Nazianz a dăruit Bisericii, alături de bogata moștenire materială, lucruri neprețuite: formularea clasică a învățăturii de credință despre Sfânta Treime și o capodoperă literară creștină, rodul unei sinteze între creștinism și cultura elenistică. Opera sa scrisă face din Sfântul Grigorie de Nazianz cel mai copiat autor în manuscrisele bizantine, după Sfânta Scriptură. Numărat în rândul Sfinților Capadocieni, a studiat retorica în Cezareea, Alexandria Egiptului și la Atena, în spiritul critic al teologiei. Amintind doar două nume ale celor cu care a legat rodnice prietenii, realizăm prestigiul atins de tânărul teolog Grigorie din Nazianz: Sfântul Vasile cel Mare și Fericitul Ieronim, două superlative aparținând unor lumi diferite, orientală, respectiv apuseană.
A fost hirotonit preot, apoi arhiereu, ocupând scaunul episcopal din Sasima, Nazianz, Constantinopol și Arianz. În anul 390 sau 391, trece la cele veșnice, în cetatea Arianz, lăsând toată avuția sa Bisericii. Întreaga sa viață a cunoscut o evoluție graduală, parcurgând toate etapele firești până la înalta demnitate arhierească. Asemenea și cultura: mai întâi a citit, apoi a vorbit și abia apoi a scris. În timpul studiilor a acumulat și de la amvon a împărtășit credincioșilor tainele teologiei. Odată cu "retragerea activă" la Nazianz, după anul 381, cuvintele ce răsunau mai înainte din amvon sunt așternute, în liniște, pe hârtie.



Sfântul Bretanion, episcopul Tomisului
Se pare că a fost ucenic al Sfântului Vasile cel Mare. Numit episcop al Tomisului în jurul anului 360, a condus această Biserică până aproape de anul 381. Date despre acest episcop avem de la Sozomen și Teodoret al Cirului. Astfel, Sozomen vorbește de vizita împăratului arian Valens (364-378) la Tomis, în anul 369, pe când se întorcea dintr-o expediție împotriva goților. Autorul spune în "Istoria sa bisericească" că împăratul a intrat în biserica episcopală și a cerut episcopului Bretanion să intre în comuniune cu arienii pe care îi simpatiza și să slujească împreună cu ei. Marele episcop a apărat dreapta credință și "a vorbit împăratului cu îndrăzneală despre hotărârile celor 318 Sfinți Părinți de la Sinodul I de la Niceea (325) împotriva lui Arie, pe care nu le putea călca". Sfântul Bretanion a avut un rol important în redactarea și trimiterea documentelor cu privire la transferarea sfintelor moaște ale Sfântului Sava Gotul în Capadocia, la cererea Sfântului Vasile cel Mare. Bretanion este cel care a redactat actul martiric al Sfântului Sava Gotul.

tabitha 26.01.2012 05:50:19

25 Ianuarie
 
Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 424859)
Biserica Ortodoxă pomenește astăzi pe Sfântul Grigorie Teologul sau de Nazians, arhiepiscopul Constantinopolului, Sfântul Bretanion, episcopul Tomisului, Sfântul Cuvios Părinte Publie și pe Sfântul Părinte Maris.

Am gasit si o icoana a Sfantului Bretanion, care a fost primul episcop cunoscut pe teritoriul romanesc.
Iata un episcop cu o figura foarte umila, dar care a stiut sa fie foarte ferm la nevoie.
(nu l-am gasit in Sinaxar si am inteles ca a fost adoptat dupa "Martirologiul Roman")

http://str.crestin-ortodox.ro/foto/1...tomis_w180.jpg


Cuviosul Publie a fost un sihastru originar din Zevgma, pe langa raul Eufrat. Traia retras in munti, unde isi sapase o pestera mica. Pentru ca i se dusese vestea, pe cei care veneau sa-l vada si vroiau sa traiasca ca si el, i-a indemnat sa-si faca chilii mici, pe langa a sa, si ii cerceta des pentru a le intipari in suflet virtutile. Zice in Sinaxar "caci si painea le-o cumpara cu cantarul si de gasea la unul mai multa, il numea rob al pantecelui si iubitor de satiul trupului. Iar de gasea ca vreunul deosebea faina de tarate, ii zicea ca se face partas al desfatarilor sibaritice. Si noaptea, fara de veste, mergand pe la usa fiecaruia, daca il afla facandu-si rugaciunea, se departa tacand; dar de simtea pe vreunul dormind, lovea cu mana in usa si-l mustra cu cuvantul".

Sfantul Parinte Maris fusese in lume un tanar frumos si cu darul de a canta. Insa a fugit de lume si a trait treizeci si sapte de ani intr-o chilie mica, intr-un sat numit Omir. In chilie era umezeala care venea de la muntele vecin, insa chiar daca il vatama, parintele n-a vrut sa schimbe locuinta pana la sfarsitul vietii. Iubea simplitatea si a trait nouazeci de ani, intrebuintand haina din par de capra si hranindu-se cu paine si cu putina sare. Mai scrie in Sinaxar ca "dorind de multa vreme sa vada aducandu-i-se dumnezeiasca Jertfa, un preot a intrebuintat mainile diaconilor in loc de altar si inaintea cuviosului a sfintit Jertfa cea mantuitoare; iar cuviosul umplandu-se de toata dulceata i se parea ca vede cerul insusi. Si asa bine vietuind si la ceruri luandu-si zborul, se veseleste impreuna cu toti sfintii in locasurile lui Dumnezeu."

cristiboss56 26.01.2012 21:43:00

1574 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Ioan Hrisostom la Constantinopol
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...5695402930.jpg

Biserica Ortodoxă sărbătorește mâine 1574 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur la Constantinopol, în timpul împăratului Teodosie al II-lea.

Ierarhul a trecut la Domnul, în exil, în anul 407. După 31 de ani, pe 27 ianuarie 438, împăratul aduce moaștele Sfântului Patriarh, înapoi, în Capitala Imperiului pe care o păstorise.

În perioada 2007-2011, un fragment din moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur s-a aflat la Biserica “Sfânta Ecaterina”, Paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, după cum informează TRINITAS TV.

Cinstitele moaște se află în prezent în Paraclisul „Învierea Domnului”, „Icoana Maicii Domnului – Prodromița” și „Sfântul Ioan Gură de Aur” de pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului.

cristiboss56 28.01.2012 13:57:17

Sfantul Efrem Sirul
 
http://www.basilica.ro/_upload/img/1...8279559127.jpg

Cuviosul Efrem Sirul – S-a născut în anul 306 în cetatea Nisibe din Mesopotamia, aflată sub conducere romană. Efrem a crescut într-o familie cu părinți păgâni, tatăl său fiind preot al zeiței Abizal. Învățătura creștină el o va primi prin intermediul Sfântului Iacov, binecunoscutul episcop de Nisibe, care l-a și botezat la vârsta de 18 ani. Începând cu acest moment, Efrem devine apropiatul ierarhului provinciei, pe care l-a ajutat să reînnoiască moralitatea decăzută a cetățenilor acelor locuri. Unul dintre biografii săi povestește cum, la un moment dat, el a reușit să alunge trupele persane, care staționau în Nisibe, doar cu rugăciunea sa. Un nor de muște și țânțari s-a abătut asupra trupelor lui Sapor al II-lea, regele Persiei, silindu-le să părăsească provincia. Aventuroasa campanie a împăratului bizantin Iulian Apostatul, care pentru un timp amenința Persia, s-a sfârșit, precum se știe, cu un dezastru, iar succesorul său, Jovianus, a fost fericit să scape de la masacru ceea ce mai rămăsese din măreața armată pe care predecesorul său o condusese de-a lungul Eufratului. Roma pierduse provinciile răsăritene cucerite la sfârșitul secolului al III-lea. Printre orașele retrocedate Persiei era și Nisibe. Pentru a scăpa de cruda persecuție care bântuia pe atunci Persia, mare parte din populația creștină a abandonat Nisibe. Efrem a mers, cu conaționalii săi, și s-a așezat mai întâi la Beit-Garbaya, apoi la Amid și, în final, la Edessa, unde a petrecut 10 ani de viață ca monah, cunoscut prin traiul său ascetic. Cu toate acestea, s-a arătat interesat de de cele care priveau populația Edessei. Cronicarii mai vechi spun că ar fi fost diacon, pentru că putea predica în public. Pe vremea aceea, cel puțin 10 secte activau în Edessa, iar Efrem s-a luptat cu ele, mai ales cu discipolii vestitului filosof Bardesanes. Acestei perioade îi aparțin aproape toate lucrările sale, în afară de poemele compuse la Nisibe, restul scrierilor, predici, imne, tratate exegetice datează din timpul șederii sale la Edessa. Este foarte probabil ca el să fi fost unul dintre fondatorii școlii persane de teologie, numită așa pentru că primii ei studenți și profesori erau creștini persani refugiați din 363. La moartea Sfântului Efrem, acesta a fost îngropat fără pompă, în cimitirul unde erau înhumați străinii.

Iata un cuvant de folos al Sfantului Eferem Sirul , pe care azi il praznuim , despre rugaciune . Multumesc totodata prietenei noastre Mirela , pentru frumoasa sa initiativa avuta pe acest forum ORTODOX :

"Fericit lucru, cu adevărat este a nu păcătui. Iar dacă vreunii vor păcătui, să nu deznădăjduiască, ci să plângă pentru cele întru care au păcătuit, ca prin plâns iarăși să dobândească fericirea. Bun lucru este, deci, totdeauna a ne ruga și a nu ne îngreuna, rugându-ne a nu slăbi, după cum a zis și Domnul și apoi Apostolul: „Neîncetat rugați-vă", adică și ziua, și noaptea, și în tot ceasul.
Și aceasta nu numai când intri în biserică, iar în celelalte ceasuri să fii fără de grijă.
Ci, ori de lucrezi, ori de dormi, ori de călătorești, ori de mănânci, ori de bei, ori de bolești, să nu-ți încetezi rugăciunea, că nu știi când va veni Cel ce va cere de la tine sufletul tău. Să nu aștepți duminica sau o sărbătoare, sau un anume loc, ci precum a zis prorocul David, să te rogi „în tot locul stăpânirii Lui".
Deci, ori de ești în biserică, ori în casa ta, ori la țarină, ori de paști vitele, ori de construiești clădiri, ori la ospețe te afli de rugăciune să nu te depărtezi. Atunci când poți, pleacă-ți genunchii, iar de nu poți, roagă-te cu mintea și seara, și dimineața, și la amiază. Dacă rugăciunea ta va merge înaintea muncii și atunci când te scoli din pat, mișcările tale cele dintâi se vor face prin rugăciune, atunci nici păcatul nu află intrare în sufletul tău.
Rugăciunea este păzitoare a întregii înțelepciuni, pedepsire a mâniei, umilire a îngâmfării, curățire a pomenirii de rău, surpare a invidiei, îndreptare a păgânătății. Rugăciunea este puterea trupurilor, ocârmuirea casei, buna așezare a cetății, tărie a împărăției, biruință în războaie, întemeiere a păcii. Rugăciunea este pecete a fecioriei, credință a nunții, armă a călă*torilor, păzitoarea a celor ce dorm, îndrăzneala a celor ce priveghează, bună aducere de roade a pluga*rilor, scăpare a corăbierilor.
Rugăciunea este ajutătoare a celor ce se judecă, slobozire a celor legați, inimă bună pentru cei întristați, dulceață a celor ce se bucură, mângâiere a celor ce plâng, praznic al celor ce nasc, cunună a celor căsăto*riți, îngropare a celor ce mor. Rugăciunea este vorbire cu Dumnezeu, întocmai cinstire cu îngerii, sporire a bunătăților, abatere de la răutăți, îndreptare a păcatelor."

tabitha 31.01.2012 00:23:57

sorry
 
Citat:

În prealabil postat de cristiboss56 (Post 425464)

Multumesc totodata prietenei noastre Mirela , pentru frumoasa sa initiativa avuta pe acest forum ORTODOX

Cu placere, dar sa stii ca nu-mi place periajul, si nici bruiajele.
Mai bine sa fim atenti la ceea ce scriem, si cum scriem.
Citatele nu se exclud. Adica, vreau sa zic, sa fim atenti sa nu ne dam cu firma'n cap, ca sa folosim un limbaj "de gasca".

Sfinții Trei Ierarhi, pe care ii sărbătorim astăzi, să ne lumineze și pe noi, și pe cei cărora ne adresăm. Doamne ajută!

http://www.cugetliber.ro/imagini/mar...1327864646.jpg
http://www.icoaneortodoxe.eu/icoaneo...atalog-icoane#

ioan cezar 05.02.2012 03:29:09

Domnul fie laudat!
Si multumiri tie, Mirela, pentru deschiderea acestui topic. Ceva vreme in urma intentionam sa propun un topic asemanator. Din nefericire am intarziat cu propunerea, din fericire tu ai fost mai harnica, mai prompta cu fapta. Slava lui Dumnezeu!
Descoperind abia in urma cu doua-trei luni comoara aceasta a Ortodoxiei - "Vietile Sfintilor", am simtit nevoia sa impartasesc din bucuria mea pe fiecare zi, rod al lecturii. Sa primesc si de la voi bucuria voastra, unele selectii si note, asa incat o parte din lectura "Vietilor" sa devina comuniune. Sa rodeasca prin impreuna-lucrare a membrilor comunitatii noastre de pe forum. De aici gandul catre un astfel de topic.
Intentia mea era sa extrag un pasaj din textul (adeseori bogat, de pagini intregi) pe fiecare zi si sa fac un scurt comentariu. De pilda, ce imi merge la inima sau ce cred ca e de folos pentru viata mea. Uneori, poate, vreo cerere de lamurire catre confrati pentru un cuvant sau altul.
Nu stiu daca o astfel de idee este si pe placul altor forumisti. Nadajduiesc sa fie, deoarece insufletirea noastra intru Hristos poate spori (asa cum din scantei separate poate creste un rug), prin implicarea mai multor suflete care isi marturisesc "miscarea" declansata de textul "Vietilor".

Ieri "meniul" ospatului duhovnicesc ne ofera cateva pagini despre Cuviosul Isidor Pelusiotul.
Mi-a mers la inima cuvantul: "Se cuvine a asemana cu soarele pe cei ce-si pazesc fecioria, iar cu luna pe cei ce vietuiesc in vaduvia cea neprihanita, iar cu stelele pe cei ce locuiesc in insotire cinstita." Urmind legatura cu Apostolul, care spune: "Alta este slava soarelui, alta este slava lunii si alta slava stelelor." (Slava asadar, pentru cele trei ipostaze - despre o a patra stare textul nu pomeneste - in care omul poate petrece bineplacut lui Dumnezeu.)
Apoi o zicere remarcabila, pilda pentru cei ce gusta poezia: "Iar gandul smerit a insotit curatia/ ca o pereche de boi mult ostenitori, care trageau jugul cel bun al Domnului."

Astazi pomenim doua sfinte mult patimitoare: Sfanta Mucenita Agata si Sfanta Mucenita Teodula. Cutremurator martiriul lor!
Am retinut cateva cuvinte mangaietoare si datatoare de nadejde in Domnul:
"Folositoare imi sunt chinurile acestea vremelnice"
"Sanatatea mea este Hristos"
"...bucurindu-se, Apostolul a zambit putin..." (iata, spre domolirea incruntarilor, ca Apostolul zambeste, fie si putin, ca un parinte multumit si usor amuzat de voinicia fiului...)
"... ma numesc crestina; acesta imi este numele cel cinstit si vesnic..."

Hristos in mijlocul nostru! AMIN+

cristiboss56 05.02.2012 13:51:56

Icoana Sfintei Agata +
 
http://www.basilica.ro/_lib/class/im....jpg&width=231


Ora este GMT +3. Ora este acum 13:57:13.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.