A doua duminică din Post la Mănăstirea Strehaia
 

Pe 31 martie, în Duminica a II-a din Postul Sfintelor Paşti, obştea mănăstirii Strehaia are parte de o aleasă bucurie duhovnicească.

În mijlocul soborului de ostenitoare ale sfântului lăcaş de închinare se va afla Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, aflat în vizită pastorală. Ierarhul mehedinţean va săvârşi în biserica mănăstirii Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, împreună cu un ales sobor de preoţi şi diaconi. În această duminică, a Sfântului Grigorie Palama, slujba euharistică va începe la ora 09:30, după cum ne-a mărturisit Cătălin Cernătescu, Redactor ştiri Episcopia Severinului şi Strehaiei.

Prima evanghelie ce se va citi la Sfânta Liturghie se găseşte la Sfântul Evanghelist Marcu 2, 1-12 şi aminteşte de vindecarea slăbănogului din Capernaum de către Domnul Hristos. Acest episod biblic tinde să arate atât misiunea şi puterea Fiului lui Dumnezeu de a ierta păcatul omenesc, cât şi capacitatea Sa de a pătrunde adâncul cugetelor şi de a mustra pentru necredinţă şi împietrirea inimii. O altă învăţătură desprinsă din pericopă este aceea că Dumnezeu a vindecat slăbănogul şi pentru credinţa însoţitorilor săi, astfel încât ni se oferă un exemplu al tăriei comuniunii.

Alături de evanghelia duminicală se va citi şi cea a Sfântului Grigorie Palama.

Duminica Sfântului Grigorie Palama
 

Creştinii Ortodocşi se vor afla la 31 martie 2013 în Duminica Sfântului Grigorie Palama, a doua duminică a Postului Mare. Duminica aceasta a fost instituită odată cu canonizarea oficială a Sfântului Grigorie Palama în 1368 (Tomos sinodal din 1368- PG 151, 711D- Cf. J. Meyndorff, Introduction a L’etude de Grigorie Palamas). Ca text imnografic s-a utilizat oficiul redactat de patriarhul Filotei, prieten al lui Palama şi autor al Vieţii sale (Filotei al Constantinopolului, Lauda Sf. Grigore Palama), completat de canonul unui anume Gheorghe, necunoscut altfel. Pe lângă acest oficiu liturgic tot atunci s-a adăugat Synodikon-ului Ortodoxiei proclamarea „veşnicei pomeniri” a fericitului Grigorie, arhiepiscopul Tesalonicului, care venea să completeze numeroasele adaosuri ale formulelor palamite privitoare la distincţia dintre fiinţa şi energiile lui Dumnezeu, şi condamnările lui Varlaam, Achindin şi ale celorlalţi adversari ai isihasmului.

Canonizarea Sfântului Grigorie Palama şi instituirea, sărbătorii sale în a doua duminică a Postului Mare, îndată după Duminica Ortodoxiei, consacrau deciziile celor două Sinoade isihaste de la Constantinopol, din anii 1341 şi 1351, drept însăşi expresia Ortodoxiei şi a marii tradiţii dogmatice bizantine.

Turcii permit deschiderea unei şcoli primare greceşti în Insula Imvros
 

sursa: orthodoxie.com



Autorităţile turceşti au făcut un pas spre o adevărată toleranţă şi libertate religioasă în Turcia.
Ministrul turc al Instrucţiunii Publice, Nabi Avci, a declarat că ministerul condus de el a aprobat redeschiderea Şcolii primare greceşti din Insula Imvros (Gokceada).
Şcoala fusese închisă de autorităţi în 1964, în cadrul unei ofensive turceşti de a forţa populaţia greacă ortodoxă a insulei să plece din Turcia. În această şcoală istorică, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a studiat cursurile primare.

Cleric din Nigeria cheamă pe creştini să se roage pentru ucigaşii lor
 

sursa: persecution.org



Un cleric anglican din Nigeria cheamă pe creştini să se roage pentru persecutorii lor şi să ierte pe toţi oamenii, aşa cum Hristos i-a iertat pe toţi pe Cruce.
Este vorba despre Shola Igbari, care a spus că un adevărat creştin trebuie să iubească pe toţi şi să cultive darurile iertării.
Igbari, din Abuja, a spus că postul şi Săptămâna mare sunt prilejuri pentru rugăciune, pocăinţă, reflecţie şi lucrare spirituală.
Îndemnul vine într-o ţară unde în ultmii 2 ani peste 3000 de creştini au fost omorâţi brutal de către organizaţia extremist Boko Haram, mai ales în biserici, în timpul slujbelor religioase.

Noua raclă pentru moaște sfinților ocrotitori ai Parohiei Iancu Vechi - Mătăsari
 

Noua raclă pentru moaște sfinților ocrotitori ai Parohiei Iancu Vechi - Mătăsari a fost sfințită
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a sfințit, astăzi, 30 martie 2013, în paraclisul Reședinței patriarhale cu hramul Sfântul Mucenic Gheorghe, noua raclă cu moaștele Sfinților Mucenici Eustație, Teopista, Agapie și Teopist de la Parohia Iancu Vechi - Mătăsari din București.


Racla va fi dusă, mâine, 31 martie 2013, la Biserica Iancu Vechi - Mătăsari de Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În continuare, Preasfinția Sa va oficia Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

„Preasfințitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul va duce dimineață din paraclisul Reședinței patriarhale racla cea nouă din argint în care au fost așezate moaștele celor patru sfinți. Ea va fi așezată în baldachinul din biserica noastră. După Sfânta Liturghie va fi prezentat și lansat pliantul Bisericii Iancu Vechi - Mătăsari realizat la editura Patriarhiei Române și tipărit la tipografia Patriarhiei Române”, a spus Părintele Constantin Stoica, parohul Bisericii Iancu Vechi - Mătăsari.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a sfințit, astăzi, 30 martie 2013, în paraclisul Reședinței patriarhale cu hramul Sfântul Mucenic Gheorghe, noua raclă cu moaștele Sfinților Mucenici Eustație, Teopista, Agapie și Teopist de la Parohia Iancu Vechi - Mătăsari din București.

După slujba de sfințire Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că inițiativa de punere în valoare a moaștelor aflate în Parohia Iancu Vechi - Mătăsari reprezintă o lucrare de o frumoasă grijă pastorală pentru credincioși, dar și de cinstire a sfinților care ocrotesc biserica parohiei: „Biserica actuală este o biserică complet nouă, pentru că biserica veche s-a dărâmat tocmai pe când trebuia să fie consolidată dintr-o defecțiune tehnică sau o neglijență majoră. Odată cu rezidirea bisericii s-a dorit să se refacă cinstirea și prețuirea sfintelor moaște printr-o raclă nouă și frumos împodobită. Aceasta arată că biserica scoate în evidență racla cea nouă, iar racla cea nouă scoate în evidență biserica cea nouă. Astfel, în această înnoire a biserici și a raclei care poartă moaștele sfinților mucenici Eustație și familiei sale se constată că avem o râvnă sfântă pentru a întări comuniunea cu sfinții ocrotitori, dar și pentru a intensifica demnitatea unei parohii”.

Racla va fi dusă, mâine, 31 martie 2013, la Biserica Iancu Vechi - Mătăsari de Preasfințitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În continuare, Preasfinția Sa va oficia Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

„Preasfințitul Părinte Episcop Varsanufie Prahoveanul va duce dimineață din paraclisul Reședinței patriarhale racla cea nouă din argint în care au fost așezate moaștele celor patru sfinți. Ea va fi așezată în baldachinul din biserica noastră. După Sfânta Liturghie va fi prezentat și lansat pliantul Bisericii Iancu Vechi - Mătăsari realizat la editura Patriarhiei Române și tipărit la tipografia Patriarhiei Române”, a spus Părintele Constantin Stoica, parohul Bisericii Iancu Vechi - Mătăsari.

Sărbătorile lunii Aprilie
 

Luna aprilie este una bogată în sărbători de mare importanţă pentru creştinii ortodocşi. În prima zi a acesteia, Biserica Ortodoxă a pomenit-o pe Cuvioasa Maria Egipteanca, devenită prin pocăinţa sa timp de 47 de ani în pustiul Iudeii, reperul cel mai important din hagiografia creştină pentru plângerea păcatelor, informează TRINITAS TV.

Pe 11 aprilie Biserica Ortodoxă Română îl pomeneşte pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.

Sfântul Mucenic Sava de la Buzău este pomenit pe 12 aprilie. Din anul 1996, a fost proclamat ocrotitor spiritual al meleagurilor buzoiene.

Pe 14 aprilie Biserica noastră face pomenirea Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin, episcop al Romanului între anii 1707-1714.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, este pomenit pe 23 aprilie.

Ziua de 24 aprilie va fi marcată în mod deosebit de credincioşii din Transilvania, la această dată făcându-se pomenirea Sfinţilor Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, Mitropoliţii Transilvaniei. Pentru a doua oară în Biserica noastră va fi pomenit în această zi şi Sfântul Ierarh Simion Ştefan.

Spre sfârşitul lui aprilie, în cea de-a 25-a zi a lunii, va fi pomenit un alt sfânt român: Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului.

Întreaga Ortodoxie va sărbători anul acesta Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile, duminică, pe 28 aprilie. În lăcaşurile de cult se oficiază în această zi slujbe de sfinţire a „stâlpărilor” - ramuri de salcie sau finic care sunt oferite credincioşilor prezenţi la Sfânta Liturghie

Dezlegările la peşte, vin şi untdelemn în Postul Sfintelor Paşti
 

Pentru că Postul Sfintelor Paşti este cel mai aspru post al Bisericii Ortodoxe, pentru cinstirea zilelor în care se săvârşeşte Sfânta Liturghie şi pentru slăbiciunea trupului omenesc, canoanele Bisericii au rânduit pentru credincioşii ortodocşi dezlegări la peşte, vin şi untdelemn. Astfel, în luna aprilie, în sâmbete şi în duminici şi în zilele de 11 aprilie (Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica), 12 aprilie (Sfântul Mucenic Sava de la Buzău), 14 aprilie (Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin), 23 aprilie (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe), se face dezlegare la vin şi untdelemn.

În ziua de 28 aprilie, când se sărbătoreşte Intrarea Domnului în Ierusalim, Biserica a rânduit să se facă dezlegare la peşte, la fel cum s-a procedat şi de Buna Vestire. Se mai face dezlegare la vin în Joia din săptămâna a cincea din post, când Canonul Sfântului Andrei Criteanul se citeşte integral, pentru osteneala privegherii. Vinul consumat cu măsură este un medicament pentru trupul omului aflat în neputinţă, măsura fiind indicată de Sfântul Apostol Pavel ucenicului său, Timotei: „foloseşte puţin vin, pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni“ (I Timotei 5, 23).

O Biserică a martirilor comunismului în Moscova
 

sursa: pravoslavie.ru



Există o nevoie certă de o nouă Biserică a Mănăstirii Sretensky din Moscova.
Numărul mare de credincioşi prezenţi la slujbele religioase este o permanenţă. Singura Biserică a mănăstirii care a supravieţuit distrugerii nu poate adăposti decât o mică parte dintre credincioşi.
Călugării mănăstirii au cerut binecuvântarea Patriarhului Rusiei pentru construirea unei Biserici, dedicată Neo-martirilor şi mărturisitorilor ruşi. Sfinţirea Bisericii a fost fixată pentru februarie 2017. În 3 octombrie 2012 s-a organizat un concurs pentru proiectul edificului de cult. Linia directoare a proiectului a fost că Biserica trebuie să reflecte ideea tradiţională a arhitecturii eclesiale ruseşti şi victoria neomartirilor Rusiei.
Au fost prezentate 48 de proiecte şi a câştigat proiectul lui Dimitri Smirnov, care – spune juriul – a exploatat o imagine eshatologică a victoriei Bisericii, imaginea Cetăţii celeste, a Noului Ierusalim, în centrul căruia există Mielul – Hristos Biruitor. Pe exteriorul Bisericii vor fi pictate fresce reprezentând pe Mântuitorul înconjurat de neomartiri. Biserica va putea adăposti 2000 de credincioşi.

Moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti. . .
 

Moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, în Arhiepiscopia Râmnicului



În perioada 19-22 aprilie 2013, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la solicitarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Gherasim, vor fi aduse în Arhiepiscopia Râmnicului Moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, informează Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Râmnicului. Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în ziua de 22 iunie.

Sfintele moaşte vor fi aduse la Mănăstirea Dintr-un Lemn în zilele de 19 şi 20 aprilie şi la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, în zilele de 21 şi 22 aprilie.

Pelerinajul este organizat în contextul sărbătorii Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în Patriarhia Română şi, în virtutea frumoasei conlucrări între Biserică şi Armată, în anul comemorării a 125 de ani de la naşterea Generalului Paul Teodorescu. Prin rectitorirea Mănăstirii Dintr-un Lemn de către Generalul Paul Teodorescu, Ministru al Aerului şi Marinei în anii 1938-1940, mănăstirea a devenit locaş de închinare şi de cinstire al marinarilor şi al aviatorilor români. În cinstea Eroilor Aviatori, în incinta Muzeului Naţional al Aviaţiei, din Sectorul 2 al Bucureştilor, a fost ctitorită Biserica Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, care, în felul acesta, a devenit ocrotitorul aviatorilor români.

Programul Aducerii moaştelor Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, în Arhiepiscopia Ramnicului, 19-22 aprilie:

MĂNĂSTIREA DINTR-UN LEMN

VINERI, 19 APRILIE
- Orele 19.30 - Primirea moaştelor Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul şi a Delegaţiei Arhiepiscopiei Bucureştilor condusă de Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor;
- Procesiune cu Sfintele Moaşte până la Biserică;
- Orele 20.00- Slujba Privegherii şi Taina Sfântului Maslu.

SÂMBĂTĂ, 20 APRILIE
- Orele 8.00 - Acatistul Sf. Ierarh Grigorie Dascălul; Slujba Aghiesmei Mici; Ceasurile;
- Orele 9.30 – Sfânta Liturghie Arhierească (va sluji ÎPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei în sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi);
- Orele 16.00 – Slujba Vecerniei cu Litie;

CATEDRALA ARHIEPISCOPALĂ „SFÂNTUL IERARH NICOLAE” DIN RÂMNICU VÂLCEA

DUMINICĂ, 21 APRILIE
- Orele 7.00 – Acatistul Sf. Ierarh Grigorie Dascălul;
- Orele 7.30 – Slujba Utreniei;
- Orele 8.00 - Primirea moaştelor Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul. (Sfintele moaşte vor fi aşezate spre închinare în baldachinul din faţa Catedralei)
- Orele 9.30 - Sfânta Liturghie Arhierească a Sfântului Vasile cel Mare.
- Orele 16.00 – Slujba Vecerniei, Paraclisul Maicii Domnului şi Taina Sfântului Maslu.

LUNI, 22 APRILIE
- Orele 7.00 – Slujba Utreniei, Ceasurile şi Vecernia;
- Sfintele moaşte vor pleca spre Mănăstirea Căldăruşani.

Viaţa Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti

Sfântul Grigorie s-a născut în anul 1765, în Bucureşti, purtând numele Gheorghe. La vârsta de şapte ani, este înscris la şcoala elementară de la Mănăstirea Sfântul Sava. Încă din vremea studiilor, va lega o strânsă prietenie cu monahii Gherontie şi Dorotei de la Mănăstirea Neamţ, manifestând dorinţa de a cunoaşte viaţa duhovnicească din Mănăstirea Neamţ, organizată de Sfântul Paisie de la Neamţ. În jurul anului 1790, tânărul Gheorghe va pleca la Mănăstirea Neamţ, unde va fi tuns în monahism de Sfantul Paisie Velicicovski, sub numele de Grigorie şi va fi hirotonit ierodiacon. Împreună cu ieromonahul Gherontie, traduce din limba greacă scrierile Sfinţilor Părinţi.

La cererea Mitropolitului Dositei Filitti al Ungrovlahiei, ieromonahul Gherontie şi ierodiaconul Grigorie, revin în Bucureşti, unde vor traduce şi tipări două lucrări: "Carte folositoare de suflet", un îndreptar pentru Taina Spovedaniei, în 1799 şi "Chiriacodromion la Evangheliile duminicale, al învăţatului arhiepiscop grec Nichifor Teotochis", în 1801. În acelaş timp, ierodiaconul Grigorie va fi numit şi bibliotecar al Mitropoliei din Bucureşti.

În anul 1802, cei doi calugări cărturari se vor afla din nou la Mănăstirea Neamţ, unde sub ascultarea Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, vor traduce mai multe lucrări teologice: "Taina credinţei noastre cei pravoslavnici" (1803); "Tâlcuirea la Evanghelii a Sfântului Teofilact al Bulgariei" (1805); "Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin" (1806); "Vieţile Sfinţilor. Luna septembrie" (1807) etc.

În anul 1812, fiind iubitor de linişte şi de rugăciune, la îndemnul Sfântului Paisie, tânărul Grigorie va merge în Sfântul Munte Athos, împreună cu duhovnicul Gherontie, spre a cunoaşte tainele vieţii duhovniceşti. Pe drumul de întoarcere, cuviosul Gerontie va fi ucis de tâlhari, în apropiere de Dunăre (orasul Plovdiv, Bulgaria). După înmormântarea acestuia, într-o mănăstire din apropiere, Sfântul Grigorie va merge din nou la Mănăstirea Neamţ, unde va continua activitatea de traducere a cărţilor teologice.

În anul 1820, ierodiaconul Grigorie va pleca din Mănăstirea Neamţ şi se va aşeza, pentru o vreme, în Mănăstirea Antim, din Bucureşti, iar mai apoi, în Mănăstirea Căldăruşani, a cărei obşte fusese reorganizată şi întărită duhovniceşte de către Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, între anii 1794-1806. Aici, sfântul va ajunge cunoscut multora pentru înţelepciunea, smerenia şi dragostea lui de Dumnezeu.

În anul 1823, ierodiaconul Grigorie a fost ales Mitropolitul Ţării Româneşti, fiind hirotonit la 10 ianuarie 1823, demnitate în care va sluji timp de unsprezece ani, în perioada anilor 1823-1834. Ca episcop, Sfântul Grigorie Dascălul a desfăşurat o neobosită activitate pastoral-misionară şi social-culturală, numind ierarhi în Episcopiile de Argeş, Râmnic şi Buzău, întemeind şcoli teologice în fiecare centru eparhial, hirotonind preoţi vrednici şi învăţând neîncetat la păstrarea dreptei credinţe. De asemenea, a fost un exemplu viu de iubire jertfelnică, dând fiecăruia daruri sufleteşti şi trupeşti, după trebuinţă. Numeroşi săraci, văduve şi orfani au primit de la Sfântul Grigorie mângâiere sufletească, binecuvântare şi daruri materiale (adăpost, hrană şi cărţi).

Slujirea jertfelnică şi de luminare a preoţiei şi credincioşilor a Sfântului Grigorie a fost întreruptă odată cu instaurarea administraţiei ruse în Principatele Române, după războiul dintre Rusia şi Turcia, izbucnit în anul 1828. Începând cu anul 1828, Sfântul Grigorie va fi numit locţiitor de domn, domnitorul Grigorie Ghica fiind plecat din ţară. Deoarece nu a fost de acord cu instituirea de noi taxe, mitropolitul a intrat în conflict cu noua stăpânire. Pentru aceasta, în februarie 1829, autorităţile ruse îl vor înlătura din scaun pe Sfântul Grigorie şi-l vor exila în Chişinău. Din acest moment, vreme de aproape cinci ani, Dascălul Ţării Româneşti a pribegit, mai intâi în Chişinău, iar mai apoi în Buzău şi la Mănăstirea Căldăruşani. Pornind în acest exil, Sfântul Grigorie Dascălul s-a încredinţat cu totul în mâna lui Dumnezeu, zicând şi el, asemenea Sfântului Ioan Gură de Aur: Slavă lui Dumnezeu, pentru toate!

În luna aprilie a anului 1833, Sfântul Grigorie avea să primească acceptul de a se aşeza în Mănăstirea Căldăruşani, iar din luna august a aceluiaşi an se va întoarce în Bucureşti, reluându-şi scaunul de mitropolit. În această perioadă s-a îngrijit de restaurarea Catedralei Mitropolitane din Bucureşti, iar mai apoi de retipărirea colecţiei "Vieţile Sfinţilor", în douăsprezece volume, după ediţia de la Mănăstirea Neamţ (1807-1815), pe care o considera "atât de folositoare pentru formarea duhovnicească şi luminarea sufletelor credincioşilor". Atât lucrările de restaurare, cât şi tipărirea colecţiei amintite, vor fi terminate dupa trecerea sa la cele veşnice, întâmplată la data de 22 iunie 1834. A fost înmormântat în partea de miază-noapte a Catedralei Mitropolitane, iar după şapte ani, osemintele sale au fost strămutate în gropniţa Mănăstirii Căldăruşani, iar mai apoi în privorul bisericii celei mari.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit pe data de 20 octombrie 2005, a hotărât ca mitropolitul Grigorie Dascălul al Ţării Româneşti să fie trecut în rândul sfinţilor, cu data de prăznuire la 22 iunie. Proclamarea oficială a canonizării acestuia a avut loc la 21 mai 2006, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Tomosul de canonizare precizează că: "Având în vedere viaţa pilduitoare a învăţatului ierarh Grigorie Dascălul, evlavia sa călugărească şi înţelepciunea sa sfântă în păstrarea dreptei credinţe şi în tălmăcirea cuvântului lui Dumnezeu şi a Sfinţilor Părinţi, pentru zidirea duhovnicească şi luminarea cinului călugăresc, a slujitorilor sfintelor altare şi a poporului credincios, urmând învăţătura Bisericii, rânduiala sinodală şi chemării în ajutorul nostru cu puterea lui Dumnezeu, Cel închinat şi preamărit, noi, ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, hotărâm ca de acum înainte, în veci, Ierarhul Grigorie Dascalul, Mitropolitul Ţării Româneşti, să fie numărat între sfinţii Bisericii, să fie pomenit şi cinstit cu cântări de laudă în ziua de 22 iunie."

Sfintele şi cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Dascălul se află în Mănăstirea Căldăruşani, din judeţul Ilfov. Aflată la mică distanţă de Municipiul Bucureşti, pe malul Lacului Căldăruşani, pe teritoriul comunei Gruiu, în judeţul Ilfov, mănăstirea a fost zidită între anii 1637-1638, fiind înzestrată cu multe daruri de către domnitorul Matei Basarab.

22 ani de la redeschiderea Mănăstirii Voroneț
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/5...ms19oiggta.jpg

Voronețul a sărbătorit 22 de ani de la redeschiderea ca mănăstire, după ce fusese biserică de parohie timp de mai bine de 200 de ani. Pe 1 aprilie 1991, în reînființatul așezământ monahal era oficiată Sfânta Liturghie în prezența măicuțelor și a foarte mulți credincioși, informează TRINITAS TV.

Considerata una din cele mai prețioase ctitorii ale Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, mănăstirea a fost ridicată în 1488, în doar trei luni și trei săptămâni,fiind pusă sub ocrotirea Sfântului Gheorghe.

În biserica Mănăstirii Voroneț se află mormântul Cuviosului Daniil Sihastrul, duhovnicul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

Ceea ce a făcut cunoscut numele ”Voroneț” în toată lumea sunt frescele de pe zidurile exterioare. Tabloul Judecății de Apoi care se întinde pe întreaga fațadă vestică rămâne un reper al artei feudale moldovenești.