În Duminica a 3-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci, Patriarhul Daniel a făcut un apel la întărirea în credință pentru a depăși situația cauzată de Covid-19.
„În aceste zile de grea încercare când crucea suferinței din cauza pandemiei actuale” care este prezentă în aproape toată lumea „noi trebuie să ne întărim în credință, să biruim frica prin credință și să întărim credința prin rugăciune și prin fapte bune”. „Numai iubind pe Dumnezeu mai mult în rugăciune și pe semenii noștri prin fapte bune biruim frica și să transformăm teama în curaj și speranță”, a îndemnat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Preafericirea Sa a oficiat Sfânta Liturghie în Duminica Sfintei Cruci la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din incinta Reședinței Patriarhale. În predica sa, Patriarhul a făcut trimitere și la Evanghelia duminicală care „ne vorbește despre crucea personală”, dar și despre înțelesul duhovnicesc al „crucii ca nevoință, ca luptă duhovnicească cu păcatul”. În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat cele „patru mari adevăruri” din Evanghelia Duminicii Sfintei Cruci. Lepădarea de sine este renunțarea la modul egoist de a trăi;Luarea crucii înseamnă recunoașterea și asumarea propriilor neputințe și suferințe, dar și lupta sau voința de a lupta duhovnicește pentru a le birui cu ajutorul lui Dumnezeu;Urmarea lui Hristos prin credință și iubire transformă neputința în biruință și suferința în speranță;Duminica Sfintei Cruci așezată la mijlocul Sfintelor Paști este prevestirea Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos și Învierea Domnului Iisus Hristos. |
Comunicat din partea Sfântului Sinod !
Întrucât slujbele de Florii, slujbele din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) și de Sfintele Paști vor fi săvârșite anul acesta doar de slujitorii bisericești, fără participarea credincioșilor mireni, pentru a oferi credincioșilor o anumită consolare și pentru a diminua riscul unor manifestări necontrolate, urmare consultării cu Ministerul Afacerilor Interne, parohiile și mănăstirile vor proceda după cum urmează:
Pelerinajul de Florii se suspendă anul acesta. Ramurile de salcie sau finic vor fi binecuvântate în biserică (în Sâmbăta lui Lazăr, 11 aprilie 2020, după Vecernie sau în Duminica Floriilor, 12 aprilie 2020) și vor fi distribuite, de către voluntari, credincioșilor din parohie care solicităaceasta. Voluntarii vor purta măști și mănuși de protecție.În săptămâna Sfintelor Pătimiri, nu se săvârșește slujba Sfântului Maslu de obște (comun), pentru a evita formarea unui grup mai mare de persoane.Spovedania și împărtășirea credincioșilor se pot săvârși în continuare doar la domiciliu. La intrarea în locuința credincioșilor, preotul va utiliza încălțăminte de unică folosință și mască sanitară, se va spăla pe mâini cu apă și săpun și cu dezinfectant, va folosi doar o carte de cult și epitrahil, trusa liturgică pentru împărtășirea celor bolnavi, obiecte care vor fi atât anterior, cât și ulterior dezinfectate (conform îndrumărilor din 22 martie 2020).Pâinea binecuvântată, în formă de mici prescuri, stropită cu agheasmă și vin, numită „Paști”, va fi sfințită anul acesta în Joia Mare, 16 aprilie 2020, după Sfânta Liturghie, și va fi ambalată igienic în pachete închise. În zilele de vineri și sâmbătă, „Paștile” vor fi distribuite gratuit credincioșilor, în locuri special amenajate în afara lăcașurilor de cult. Personalul deservent va purta mască și mănuși de protecție.Accesul la aceste locuri speciale din afara lăcașurilor de cult se va organiza în zilele premergătoare Sfintelor Paști (vineri și sâmbătă, înainte de noaptea Învierii), respectându-se aceleași reguli sanitare ca și în magazinele alimentare (mascăsanitară, distanță socială de 2 metri,marcată în fața locului special amenajat).Pentru credincioșii vârstnici și bolnavi, „Paștile” vor fi distribuite la domiciliu de către voluntari, vineri și sâmbătă sau în prima zi de Paști. Voluntarii vor purta mască și mănuși de protecție, precum și ecuson nominal, semnat și ștampilat de către fiecare parohie.Pentru a nu fi întreruptă tradiția începută în anul 2009, privind aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim, mai ales în această perioadă în care speranța și lumina trebuie aduse în sufletele oamenilor greu încercați de izolare sau de boală, Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă, 18 aprilie 2020, spre seară și va fi distribuită delegațiilor eparhiilor la Aeroportul Internațional Otopeni, care vor purta mască și mănuși de protecție și vor respecta distanța socială de 2 metri. Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii. Voluntarii din parohii, purtând mască, mănuși și ecuson, vor primi Sfânta Lumină și o vor distribui doar la casele credincioșilor care o solicită și care o așteaptă numai în fața locuinței, având în mână o candelă sau o lumânare.Rânduielile liturgice și tipiconale nu se modifică în această perioadă în care slujbele se săvârșesc doar de către slujitorii bisericești, fără participarea fizică a credincioșilor mireni. Astfel, în Vinerea Mare (17 aprilie 2020), seara, după slujba Prohodului Domnului, biserica va fi înconjurată o singură dată de către slujitorii bisericești prezenți, dar fără participarea credincioșilor mireni.De asemenea, slujba Învierii Domnului, la care anul acesta nu participă credincioși mireni, va începe, potrivit tipicului, în afara lăcașului de cult, la ora 00.00 din noapte, deoarece Învierea lui Hristos este temelia învierii tuturor oamenilor. În acest sens, imediat după chemarea Veniți de primiți lumină! și cântarea Învierea Ta, Hristoase, Mântuitorule, se va citi Sfânta Evanghelie, se rostește binecuvântarea „Slavă Sfintei...”, după care clericii vor cânta de trei ori troparul Hristos a înviat!, se va cădi spre cele patru puncte cardinale și se va rosti ectenia mare, apoi toți clericii vor intra în biserică, pentru continuarea Canonului Învierii și pentru săvârșirea Sfintei Liturghii.La ora 00.00 din noapte, în timp ce clopotele răsună la toate bisericile unde se săvârșește slujba Învierii, credincioșii mireni, având candelele aprinse, pot ieși la ferestre și balcoane sau în curțile caselor lor, adresându-se unul către altul, de la distanța de 2 metri, cu salutul pascal Hristos a înviat!și răspunsul Adevărat a înviat!, fără a deranja pe alți vecini care nu doresc să participe la această sărbătoare.În prima zi de Paști, începând cu ora 06.00 dimineața, voluntarii din parohii vor putea oferi credincioșilor vârstnici și bolnavi „Paștile”, precum și pachete cu daruri alimentare de Paști (ouă, cozonac, dulciuri etc.).Tot în prima zi de Paști, slujba Vecerniei sau „A doua Înviere”, se săvârșește în biserici, începând cu ora 12.00, dar fără participarea credincioșilor mireni.Prezentele Îndrumări completează recomandările Cancelariei Sfântului Sinod din 22 martie 2020 intitulate Noi măsuri privind slujbele și activitățile sociale bisericești.Orice act de indisciplină a clericilor (ierarhi, preoți și diaconi) sau a credincioșilor mireni afectează negativ imaginea Bisericii în societate, deoarece, în timpul stării de urgență, toți avem obligația de a respecta dispozițiile autorităților de stat, în caz contrar, vom suporta sancțiunile prevăzute de lege.Să ne rugăm lui Dumnezeu, Maicii Domnului și tuturor sfinților ca starea aceasta de grea încercare cauzată de pandemia actuală să înceteze cât mai curând! Cancelaria Sfântului Sinod |
Comunicat :
În urma estimărilor specialiștilor referitoare la extinderea epidemiei cu noul coronavirus în următoarea perioadă, Patriarhia Română și Ministerul Afacerilor Interne au revenit asupra acordului semnat inițial, aducând unele modificări.
ACORD Având în vedere estimările recente ale specialiștilor referitoare la extinderea pandemiei în următoarele două săptămâni, pentru a spori măsurile de prevenire a infecției cu noul coronavirus, Acordul Patriarhiei Române și Ministerului Afacerilor Interne, din data de 14 aprilie 2020, se modifică după cum urmează: Slujbele religioase din noaptea de Înviere se vor oficia cu respectarea îndrumărilor Bisericii Ortodoxe Române și prevederilor din ordonanțele militare privind reuniunile publice și distanțarea fizică, fără participarea credincioșilor în incinta, în curtea sau în apropierea lăcașurilor de cult.Pâinea binecuvântată, în formă de prescuri, stropită cu agheasmă și vin, numită Paști (sfințită joi, 16 aprilie 2020), va fi distribuită la domiciliul credincioșilor din toate parohiile de către personalul clerical și voluntarii din parohie, vineri, 17 aprilie 2020 și sâmbătă, 18 aprilie 2020, în intervalul orar 08.00 – 17.00, și în prima zi de Paști, între orele 06.00 – 12.00, la solicitarea credincioșilor.Sfânta Lumină va fi distribuită în parohii de către personalul clerical și maximum 5 voluntari, sâmbătă, 18 aprilie 2020, începând cu ora 20.00.Clericii din fiecare parohie, ajutați de un număr de maximum 5 voluntari cu echipament de protecție (mască și mănuși), în calitate de organizatori, vor asigura distribuirea Paștilor sau a Sfintei Lumini, respectând reglementările prevăzute în ordonanțele militare, având asupra lor cartea de identitate și, ca semn distinctiv, banderolă albă pe braț, precum și un ecuson cu date de identificare, ștampilat de parohie.Credincioșii vor primi Paștilesau Sfânta Lumină din pragul casei ori de la fereastră, fără a ieși în stradă, iar în zona locuințelor multifamiliale acestea vor fi înmânate unui reprezentant desemnat de Asociația de proprietari sau de chiriași, care va purta echipament de protecție (mască și mănuși).În spitalele unde nu există preot de caritate, cadrele Ministerului Afacerilor Interne aflate în misiune în noaptea de Înviere vor distribui Sfânta Luminăacestor unități, precum și centrelor sociale și centrelor de carantină. Structurile coordonate de către Ministerul Afacerilor Interne (Poliție, Poliție de frontieră, Jandarmerie, Pompieri, Poliție locală și cadrele Ministerului Apărării Naționale) vor asigura ordinea publică pe toată durata distribuirii Paștilor și a Sfintei Lumini, precum și respectarea reglementărilor prevăzute în ordonanțele militare privind eliminarea riscului de răspândire a noului coronavirus. |
În predica duminicală, Patriarhul Daniel și-a exprimat speranța că în scurt timp credincioșii vor putea participa la cultul divin public. El subliniat beneficiile acestui aspect, mai ales în această perioadă „când foarte mulți oameni suferă sufletește de anxietate, de spaimă”, precizând că slujbele Bisericii sunt „o vindecare de singurătate, de neliniște”.
„În această perioadă suferim și de faptul că iubiții noștri credincioși nu pot participa direct, fizic, la slujbele din Biserică. Avem speranța că nu peste mult timp ne vom putea reîntâlni la slujbele Bisericii, chiar dacă la început ele se vor săvârși în afara lăcașului de cult”, a spus Patriarhul Daniel la finalul slujbei oficiate în Paraclisul Sf. Gheorghe al Reședinței Patriarhale. Părintele Patriarh a precizat că prin participarea la cultul divin public dobândim întărire în credință. Slujbele ne aduc pace și bucurie prin prezența însăși a lui Hristos în Sfintele Taine și în slujbele Bisericii în general. De aceea, psalmistul spunea Gustați și vedeți că Bun este Domnul. Patriarhul Daniel a reiterat îndemnul la rugăciune, dialogul cu Dumnezeu fiind esențial în depășirea crizei sanitare actuale. „În această perioadă de pandemie, când foarte mulți oameni suferă sufletește de singurătate, de anxietate, de spaimă, de nesiguranța zilei de mâine, de teamă de îmbolnăvire, de teama de moarte să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să vină spre noi, spre sufletul nostru ca să ne ridice din suferință, din singurătate, din întristare și să ne dăruiască bucuria pe care a dăruit-o omului de la Vitezda pe care L-a vindecat”. Pe lângă rugăciune este necesar și ajutorul pe care trebuie să îl oferim aproapelui nostru, a spus Patriarhul. „Să ne ajute Bunul Dumnezeu să transforme această perioadă de însingurare și neliniște într-o perioadă de speranță, într-o perioadă de comuniune mai intensă cu Dumnezeu prin rugăciune și comuniune mai intensă cu semenii noștri prin fapte bune”. Pe lângă sprijinul duhovnicesc oferit în contextul sanitar actual, Biserica s-a implicat și în limitarea efectelor panemdiei prin sprijin material. Valoarea totală a suportului oferit de eparhii de la începutul crizei medicale Covid-19 și până în data de 4 mai 2020 se ridică la 17.149.663 lei (3.551.390 euro). |
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a anunțat că Înaltpreasfințitul Părinte Pimen va fi înmormântat la Sihăstria Putnei din Suceava.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a încetat din viață miercuri, 20 mai 2020, în jurul orei 0:50 la Institutul „Matei Balș” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord. „Biserica Ortodoxă Română a pierdut astăzi un vrednic de pomenire ierarh al ei, pe cel care a fost Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților în ultimii 29 de ani și al cărui nume, alături de ale altor înaintași ai săi, va rămâne mereu legat de ocrotirea splendidelor mănăstiri bucovinene”, a declarat Vasile Bănescu. Purtătorul de cuvânt a reamintit un cuvânt pe care Arhiepiscopul Pimen în rostea mereu: „Pentru asta am devenit preot. Să învăț a muri în fiecare zi. Ne pregătim în fiecare zi de marea întâlnire cu El”. Detaliile privind înmormântarea ierarhului vor fi stabilite de Arhiepiscopia Sucevei împreună cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei. „Conform legislației în vigoare pentru cazurile persoanelor decedate diagnosticate cu Covid, după punerea în sicriul sigilat, acesta va fi preluat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, care, împreună cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, va decide data și detaliile înmormântării”. Mormântul ierarhului se află la mănăstirea Sihăstria Putnei din județul Suceava. |
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales în ședința de lucru din data de 21 iulie pe noul Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.
Postul de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților a rămas vacant ca urmare a trecerii în veșnicie a Arhiepiscopului Pimen. Arhiepiscopul ales prin vot secret pentru această slujire este Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, actualul Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Pentru același post a candidat și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. PS Calinic Botoșăneanul s-a născut în Iași, în data de 18 noiembrie 1957. În luna martie a anului 1980 s-a închinoviat la Mănăstirea Putna, iar în anul 1984 a fost tuns în monahism cu numele de Calinic. În perioada 1985-1989 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Andrei Șaguna’ din Sibiu. În 14 mai 1986 a fost hirotonit diacon în Catedrala mitropolitană din Iași de vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, iar la 15 august, în același an, a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Putna. În 1990 a fost numit de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, stareț al Mănăstirii Râșca. În data de 25 martie 1991, PS Calinic Botoșăneanul a fost hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană din Iași, în demnitatea de Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. |
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a oficiat sâmbătă, la Dorohoi, slujba de înmormântare a Părintelui Constantin Muha, Directorul Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Iacob” din localitate. Ierarhul a afirmat că părintele rămâne viu și prezent, iar cea mai bună odihnă pe care i-o pot oferi cei care l-au iubit este să-și facă fiecare datoria acolo unde se găsește.
„Părintele Constantin este viu, mai viu decât suntem noi, unii în fața altora. Noi suntem pe cale, el a ajuns la liman. Noi, urmăriți de logica omenească, nu prea înțelegem ce se întâmplă întru totul. Intuim, nădăjduim, nu ne pierdem cumpătul. Părintele Constantin știe deja totul. El pipăie veșnicia, o gustă, o trăiește”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Teofan. „Deși plecat, părintele Constantin este prezent. Este prezent și solicită bunei soții și fetelor sale dragi să nu-și piardă cumpătul, să nu deznădăjduiască. El insistă și le roagă să fie puternice, așa cum puternic a fost el; să fie adevărate, așa cum autentic a fost el; să aibă credință în Dumnezeu, în ajutorul Maicii Domnului, în rugăciunile Sfântului Ioan Iacob, așa cum tare în credință a fost el”, a adăugat mitropolitul. „Tinzând spre aceasta, străduindu-se întru aceasta, cele patru ființe dragi sufletului său îi vor oferi părintelui Constantin odihnă, tihnă și pace. Ajuns acolo sus și privind spre cele de jos, părintele Constantin așteaptă ca lucrurile să meargă bine la seminar, credincioșii parohiei să rămână fideli Bisericii, profesorii de religie să țină candela aprinsă în școli”, a continuat ierarhul. „Și mai presus de toate, părintele Constantin așteaptă ca scumpa sa soție și neprețuitele sale fiice să meargă înainte, să fie ajutate de cei care pot să o facă, să fie ceea ce s-a străduit el să fie: om de familie, dascăl bun, creștin adevărat”, a încheiat el. Părintele iconom stavrofor Constantin Muha, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi și inspector de religie ortodoxă la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, s-a născut în 29 august 1968 la Botoșani și a absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. Studiile teologice le-a făcut la facultățile de Teologie Ortodoxă din Iași și București. A fost preot II la Parohia „Sfântul Dumitru” Dorohoi. La Seminarului Teologic din Dorohoi a predat discipline teologice de specialitate, muzică psaltică și liniară. Sub conducerea sa, seminarul a fost renovat și dotat cu toate cele necesare, iar cei din jur și-l amintesc mai ales ca un om exemplar prin bunătatea și vredincia lui. Împreună cu preoteasa Mariana, are trei copii: Ecaterina, Alexandra și Ștefania. |
În ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, care a avut loc la Deva, s-a decis ca cinci schituri transilvănene să fie ridicate la rangul de mănăstire, iar la Șmig să fie înființat un așezământ monahal.
Astfel: Schitul Hristos Pantocrator Alba Iulia devine „Mănăstirea Ortodoxă Hristos Pantocrator Alba Iulia”. Este situată pe hotarul de vest al municipiului Alba Iulia, într-o frumoasă zonă rezidențială, aflată la liziera pădurii de la poalele unei coline a Munților Metaliferi. Istoria așezământului este legată de numele celui de-al doilea episcop al Armatei, Ioan Stroia, din inițiativa căruia, în anul 1937, a fost înființat Schitul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Odată cu instaurarea regimului comunist și desființarea Episcopiei Armatei, în anul 1948, aici au viețuit episcopii Policarp Morușcă al Americii și Veniamin Nistor al Caransebeșului. Ansamblul monahal este construit în formă de cetate semideschisă, având în mijloc două frumoase locașuri de rugăciune: biserica mică „Sfântul Lazăr” și biserica mare „Sfântul Mare Mucenic Mina”. La inițiativa Părintelui Arhiepiscop Irineu, în urma unor ample lucrări, aici au s-a construit: Cripta Ierarhilor, Căminul bisericesc Peregrinus și Centrul cultural-misionar. Schitul Sfântul Ioan Botezătorul Livezile devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul Livezile”. Situată la 10 km de municipiul Aiud, a fost înființată după anul 1990, ca urmare a dorinței și a credinței jertfelnice manifestate de către binecredinciosul Petru Irimie din localitatea Livezile. Biserica acestui așezământ a fost ridicată din lemn, piatra de temelie fiind așezată în anul 1996. Locașul de închinare a primit haina picturii între anii 1998-1999, lucrarea fiind realizată în tehnica tempera de către pictorul George Dăscălescu. Biserica a fost târnosită la data de 13 august 2000, în prezența a numeroși credincioși din împrejurimi. Schitul Sfânta Cuvioasă Parascheva Sub Piatră devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva Subpiatră”. Pe vatra unui vechi așezământ mănăstiresc, în anul 1991 avea să fie reînființat Schitul Sub Piatră. Cătunul Sub Piatră sau Ocnășești e posibil să aibă aceeași vechime ca și satul Sălciua de Jos, adică aproximativ șase sute de ani. Biserica de lemn a schitului, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Acest lucru se poate constata din inscripția cu cifre chirilice și românești care sunt încrustate deasupra ușii de la intrare. Potrivit tradiției orale, biserica de lemn actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul Maicii Domnului. Viața monahală a început să se recontureze în acest loc după 1991. S-a început construirea unei noi biserici și construirea de chilii. Schitul Înălțarea Sfintei Cruci Aiud devine „Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci Aiud”. La Aiud, loc de întemnițare și exterminare, comuniștii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor”, elita rezistenței românești. Puținii supraviețuitori ai închisorilor comuniste au luat decizia în 1992 de a ridica în acest loc (denumit în „47-”64 „Râpa robilor”) un monument, ca simbol al biruinței lui Hristos și a credintei creștin-ortodoxe. Construcția s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000 Înaltpreasfințitul Bartolomeu Anania (trecut și el prin temnița Aiudului) a sfințit Sfânta Masă din interiorul monumentului. În anul 2001, revine în Aiud la „Râpa robilor“, pentru prima dată de la eliberarea din 1964, părintele Iustin Pârvu, starețul mănăstirii Petru Vodă. În septembrie 2004, Înaltpreasfințitul Andrei, episcopul Alba Iuliei, dă binecuvântare părintelui Iustin să înființeze un schit cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci“, în care să fie pomeniți toți martirii neamului românesc. Schitul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Sf. Maxim Mărturisitorul din Ohaba devine Mănăstirea „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Sf. Maxim Mărturisitorul” din Ohaba.A fost înființată Mănăstirea „Sf. Gherasim” în localitatea Șmig, jud. Sibiu. Potrivit Art. 75, alineatul 1, din Statutul pentru Organizarea și Funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, „Înființarea, desființarea și transformarea mănăstirilor de călugări în mănăstiri de călugărițe sau a mănăstirilor de călugărițe în mănăstiri de călugări, precum și ridicarea schiturilor la rang de mănăstiri se aprobă de către Sinodul Mitropolitan la propunerea motivată a chiriarhilor eparhiilor sufragane, după o atentă și riguroasă evaluare a motivelor, a existenței bazei materiale și a personalului monahal necesar, precum și a condițiilor misionare locale”. Tot în aceeași ședință, a fost hotărâtă reactivarea publicației „Mitropolia Ardealului”, ca revistă oficială a Mitropoliei ardelene. |
A trecut la cele veșnice, la Spitalul din Oravița, după o îndelungată suferință, protosinghelul Melchisedec Dobre, fostul stareț al Mănăstirii „Înălțarea Domnului” - Cota 1000 din comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Timp de 24 de ani, protosinghelul Melchisedec a slujit ca stareț al mănăstirii din județul Dâmbovița. Părintele s-a născut la 30 iunie 1968, în comuna Jurilovca, județul Tulcea.
În anul 1995 a fost tuns în monahism, pe seama Mănăstirii Stelea din Târgoviște. În anul 1997, îi este încredințată ascultarea de stareț al Mănăstirii „Înălțarea Domnului” - Cota 1000, aflată la vremea aceea în construcție. A depus eforturi considerabile pentru zidirea bisericii și a corpului de chilii. A slujit cu râvnă în ogorul Sfintei Biserici, dedicându-și în totalitate viața slujirii monahale și propășirii credinței străbune, pe culmile binecuvântate ale Bucegilor, ne-a transmis Biroul de presă al Arhiepiscopiei Târgoviștei. |
Ajutor pentru Ucraina
Parohia Iancu Vechi-Mătăsari din Protoieria Sector 2 Capitală organizează în această perioadă campania eumanitară „Ajutor pentru Ucraina”, cu scopul ajutorării refugiaților ucraineni din orașul Isaccea, județul Tulcea, precum și a familiilor aflate în dificultate în orașul ucrainean Ismail și regiunea Odesa, potrivit unui comunicat transmis de parohie.
Produsele colectate vor fi transportate de Federația Asociațiilor Vânătorești din România la Isaccea, unde vor fi depozitate într-o hală pusă la dispoziție de autoritățile locale, cu sprijinul Prefecturii Județului Tulcea. De aici, ajutoarele vor fi oferite refugiaților găzduiți în zonă de un grup de voluntari, inclusiv din parohiile ortodoxe din Isaccea. Surplusul de produse va fi transportat de Asociația Vânătorilor Ucraineni din Delta Dunării și oferit familiilor în dificultate din Ismail și regiunea Odesa. Puteți susține campania umanitară aducând la Biserica Iancu Vechi-Mătăsari zilnic, între orele 8:30-20:00, următoarele: produse alimentare neperisabile;produse pentru bebeluși;produse de igienă personală;pături și saci de dormit noi;medicamente;genți frigorifice;catetere intravenoase și alte medicamente necesare pentru truse medicale de prim ajutor. Campania se desfășoară în parteneriat cu Federația Asociațiilor Vânătorești din România, fiind susținută de Fundația NORDIS, de un lanț farmaceutic din București, precum și de Episcopia Tulcii. |
Mitropolitul Pavlos Menevissoglu al Amasiei (1935‑2022) a fost înmormântat joi, 3 martie 2022, în Capela „Învierea Domnului” a Cimitirului Skogskyrkogården din Stockholm, Suedia. Potrivit dorinței testamentare a ierarhului defunct, slujba Înmormântării a fost săvârșită doar de un singur preot, de părintele paroh Teodor Doroftei de la Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Stockholm.
La slujbă au asistat Înaltpreasfințitul Părinte Cleopas, Mitropolitul ortodox grec al Scandinaviei, împreună cu mai mulți preoți din parohiile ortodoxe din Regatul Suediei, în prezența numeroșilor greci și a altor dreptmăritori creștini veniți pentru a aduce omagiu vrednicului de pomenire ierarh care a păstorit aproape 50 de ani în Scandinavia. Născut în 1935 în vechea cetate a Constantinopolului, a fost hirotonit în 1956 diacon, în 1970 preot, iar în 1974 a fost ridicat la treapta arhieriei, fiind instalat mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Grecești a Scandinaviei la 14 iulie 1974, ostenind pentru Hristos în apostolatul de pe tărâmurile nordice până în 2014, când a fost pensionat cu titulatura onorifică de Mitropolit al Amasiei. Format la cunoscuta Școală Teologică a Patriarhiei Ecumenice de la Halki, a fost vechi coleg și prieten al actualului Patriarh Ecumenic Bartolomeu, iar în tinerețe a lucrat împreună cu Patriarhul Atenagoras, căruia i‑a fost secretar (arhigramateas), fiind și cancelarul Sinodului Patriarhiei Ecumenice. A devenit doctor în teologie al Universității Aristotel din Tesalonic cu o teză despre „Sfântul și Marele Mir”, precum și un reputat specialist în Dreptul Canonic, alcătuind un compendiu amplu de legislație bisericească. Experiența sa vastă, spiritul viu și erudiția impresionantă l‑au impus, înaintea ierarhilor din diaspora europeană, ca un adevărat*primus inter pares. Un primat al onoarei și nobleței sufletești de care ierarhul grec s‑a achitat cu cinste și sensibilitate. În ultima vreme, venerabilul Mitropolit a trăit ca pensionar solitar la Stockholm, fiind uitat de mulți care i‑au fost alături odinioară. Însinguratul vlădică se bucura ca un copil de fiecare dată când îl cercetam în apartamentul său burdușit de cărți. De ziua mea de naștere, obișnuiam să‑l vizitez, împărțind cu el tortul aniversar, pentru a‑i mai îndulci din amar și pentru a ne împărtăși unul altuia gândurile, poverile, bucuriile, necazurile. Traiul să simplu, auster și retras, din ultimii ani de viață s‑a reflectat și în dorințele sale transmise cu privire la modul în care să fie înmormântat. A lăsat în Testament (asemenea Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna al Transilvaniei) ca slujba Prohodirii să fie simplă, săvârșită de un singur preot, de bunul său prieten, părintele paroh Teodor Doroftei al Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din capitala Regatului Suediei, iar biblioteca sa impunătoare a donat‑o Schitului „Sfânta Ana” din Muntele Athos. În comuniune cu ceilalți dreptmăritori ai diasporei scandinave, mă rog Atotmilostivului Dumnezeu să‑l primească în cerul sfinților pe vrednicul de pomenire Părinte Mitropolit Pavlos. Veșnica sa pomenire din neam în neam! |
În prima săptămână a Postului Mare, 7-13 martie 2022, la Catedrala Patriarhală din București vor fi săvârșite slujbe speciale, specifice perioadei Triodului.
În primele patru zile ale postului (de luni până joi) va fi săvârșită, de la ora 16:00, slujba Pavecerniței Mari, în cadrul căreia va fi citit Canonul cel Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul, denumit și „Canonul de pocăință”. În zilele de miercuri și vineri, de la ora 7:00, vor fi oficiate Miezonoptica, Utrenia și Ceasurile, iar în continuare se va săvârși Liturghia Darurilor înainte sfințite. Sâmbătă va fi săvârșită Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar duminică, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Canonul ce Mare este un lung imn liturgic, alcătuit din 250 de tropare, grupate în nouă cântări, fiind una dintre cele mai impresionante creații ale imnografiei creștine. Este citit în patru părți în primele patru zile din săptămâna întâi a Postului Mare și integral în miercurea săptămânii a 5-a a Postului. Liturghia Darurilor înainte sfințite este alcătuită de Sfântul Grigorie Dialogul, Episcopul Romei. Această liturghie se oficiază numai în postul ce ne pregătește pentru sărbătoarea pascală. |
Purtătorul de cuvânt al BOR, despre Patriarhul Kiril al Rusiei: ”Un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral”
Purtătorul de cuvânt al BOR, despre Patriarhul Kiril al Rusiei: ”Un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral” Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a postat pe pagina sa de Instagram un mesaj prin care îl acuză pe patriarhul ortodox rus, Kiril, că îl susține pe Vladimir Putin, ”omul antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul”. Vasile Bănescu nu pomenește numele lui Kiril sau al lui Putin, dar mesajul său este însoțit de o fotografie în care apar cei doi ruși. ”Datoria lucidității ne obligă să discernem inclusiv între un autentic și demn Întâistătător al Bisericii lui Hristos și un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin și prin asocierea la cele mai hidoase lucruri pe care omul antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul, este capabil să le comită cu atrocitate: războiul cumplit și nejustificat împotriva altora, bulversarea vieții unui popor liber, îngrozirea, torturarea în varii feluri și uciderea în masă a unor oameni pe care Hristos ne-a poruncit blând să-i iubim ca pe noi înșine, nu să-i strivim sub cizma grea și invadatoare a morții. Chiar când diavolul ne truchează în față realitatea, avem mereu datoria de a discerne și de a mărturisi adevărul”, a scris purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. |
Un protocol de ajutor umanitar a fost încheiat între Mitropolia Ardealului, Protopopiatul Brașov, Parohia Tocile II din Brașov, păstorită de părintele Aurelian Reit, și autoritățile laice și religioase din Cernăuți, astfel încât românii și ucrainenii de la nordul României să primească sprijin în această perioadă.
Protocolul prevede ca tiruri acreditate din Ucraina să poată ajunge la Brașov pentru a transporta în Cernăuți ajutoare umanitare. Acestea vor merge la Mitropolia Cernăuțiului, Protopopiatul Storojineț, Parohia Ortodoxă „Sfântul Gheorghe” - Centrul Cultural Român „Buna Vestire”, unde sute de refugiați (femei și copii) se adăpostesc pentru câteva zile, în drumul lor spre vama Siret. Părintele Dănuț Gheorghe Benga, protopopul Brașovului, este cel care a inițiat și coordonat la nivel de protopopiat această acțiune filantropică. Parohiile din Protopopiatul Brașov s-au mobilizat și au adus ajutoarele strânse de la credincioși la Centrul social „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei”, de la Parohia Ortodoxă Ghimbav II. Tot aici au venit ajutoare de la Protopopiatul Făgăraș și de la parohiile din Codlea și Dumbrăvița. La Centrul social, pus la dispoziție de părintele paroh Călin Constantin Comșa, s-au strâns 25 de europaleți, constând în haine, alimente și produse de igienă. La Centrul umanitar din Brașov, înființat și coordonat de părintele paroh Aurelian Reit de la Parohia Ortodoxă „Sfânta Treime”-Tocile II Brașov, s-au strâns ajutoare pentru Ucraina (132 de europaleți), constând în medicamente, aparatură medicală, paturi, saltele, saci de dormit, pături, pilote, perne, corturi, haine și încălțăminte pentru copii și adulți, alimente etc. |
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, a transmis, luni, un nou apel pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina, dar și pentru rugăciune pentru pace. El a mulțumit tuturor celor care –au implicat și au dat o mână de ajutor celor care fug din calea războiului.
”Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanșat de Rusia împotriva unui stat suveran și independent. De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune și solidaritate pentru sprijinirea și ajutorarea cetățenilor ucraineni refugiați în România din cauza războiului, a transmis, luni, PF Daniel. Acesta afirmă că în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acțiuni de ajutorare a refugiaților din Ucraina. ”În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în țara noastră, fugind din calea războiului. Aceștia au fost întâmpinați încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie și solidaritate de reprezentați ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul. Drept urmare, Patriarhia Română mulțumește tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frățească și contribuie în continuare la ajutorarea refugiaților ucraineni. În mod deosebit, mulțumim eparhiilor aflate la granița cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Episcopia Maramureșului și Sătmarului, și Episcopia Tulcii”, a mai transmis patriarhul BOR. Potrivit acestuia, în contextul actual, ”marcat de violență și multă suferință în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaților ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme”. ”Totodată, suntem chemați să înmulțim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul și să fie pace, pentru ca refugiații să poată reveni în patria lor. Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paști, când rugăciunea stăruitoare susține pocăința sinceră pentru păcate și face postul roditor de smerenie, pace și bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre și să ne rugăm pentru pacea între popoare”, mai arată înaltul prelat. Potrivit acestuia, ”violența militară din război nu trebuie imitată prin violență verbală, prin atac la persoană sau denigrare”. ”Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea „Pace tuturor”, este necesar ca această pace să o facem prezentă și roditoare în Biserică, în familie, în societate și în relațiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi și binele omenirii”, a mai transmis PF Daniel |
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit luni, 7 martie 2022, în prima zi a Postului Mare, slujba Pavecerniței Mari la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, în cadrul căreia a citit prima parte a Canonului cel Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul. La final, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură. Numit și „Canonul de pocăință”, Canonul cel Mare este una dintre cele mai impresionante creații ale imnografiei creștine și se citește în patru părți în primele patru zile din întâia săptămână a Postului Sfintelor Paști și integral în miercurea săptămânii a 5‑a a Postului.
În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că prima săptămâna din Postul Mare este luminată de Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, evidențiind, totodată, că acest canon este o școală a pocăinței: „Această rânduială este deosebit de bogată și de semnificativă. Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul este o școală de pocăință. A fost alcătuit în mod special pentru pocăința nu doar a persoanei, ci și a comunității aflate în rugăciune și în stare de pocăință. Acest canon conține 250 de stihiri, grupate în nouă cântări bogate. Fiecare cântare începe cu un irmos dătător de ton și sfârșește printr‑o doxologie adresată Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și printr‑o cântare adresată Maicii Domnului. Această rânduială numită Canonul Sfântului Andrei Criteanul conține, din punct de vedere teologic și duhovnicesc, o meditație, un dialog al omului păcătos care se pocăiește cu propria sa conștiință, pornind de la texte din Sfânta Scriptură în care sunt arătați oameni păcătoși care s‑au pocăit și care nu s‑au pocăit. Ne arată oameni păcătoși și oameni drepți și ne îndeamnă să urmăm pocăința celor care au fost păcătoși, dar au regretat păcatele lor și au cerut iertare lui Dumnezeu, și să urmăm pilda drepților din Sfânta Scriptură, mai ales din Vechiul Testament. Către sfârșit sunt dați ca exemplu și Sfinții Apostoli, iar mai târziu a fost adăugată și o cântare în cinstea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, care în mod deosebit este pomenită în a 5‑a săptămână din Postul Mare”. În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a tâlcuit rugăciunea „Doamne și Stăpânul vieții mele” a Sfântului Efrem Sirul, specifică Postului Sfintelor Paști. „Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul conține patru cereri prin care se cere lui Dumnezeu să nu‑l stăpânească pe om duhul patimilor: «Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi‑l da mie». Acest duh este, de fapt, manifestarea a patru patimi egoiste care îl stăpânesc pe om: trândăvia sau grija prea mare pentru lucrurile limitate și trecătoare, a treia patimă este iubirea de stăpânire - să stăpânească peste alții sau multe lucruri materiale, a patra patimă sau duh rău este cel al grăirii în deșert, al vorbirii fără folos duhovnicesc. Acest duh care exprimă patru patimi, exprimă pe omul împătimit, stricat la suflet, omul bolnav din cauza păcatului. De aceea, urmează o cerere în care se cer patru virtuți care să înlocuiască patimile și să înnoiască pe omul vechi ca să devină un om nou, un om înviat duhovnicește în Hristos: «Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește‑l mie, robului Tău». Avem aici un fel de cerere de schimbare a omului. În prima parte s‑a arătat că cel care se roagă este un om căzut, dar care dorește să se ridice, să înnoiască modul de a gândi și de a trăi. Se încheie această rugăciune «Așa Doamne, Împărate, dăruiește‑mi ca să‑mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin». Această concluzie arată că în timpul postului fiecare trebuie să privească mai întâi păcatele sale, nu să judece pe alții. El trebuie să‑și vadă propria viață, cum arată ea în fața lui Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa. |
Luni, 7 martie, în jurul orei 9:30, maica stavroforă Irina Pântescu de la Mănăstirea Voroneț a plecat din lumea aceasta. I-au fost aproape, până în ultima clipă, maicile din obște, de care atât de mult s-a îngrijit mereu. „Îi datorăm formarea noastră, creșterea noastră duhovnicească. Ne-a învățat că toate se încep cu rugăciune și cu blagoslovenie și că și prin necazuri se trece tot cu rugăciune. Dumneaei s-a rugat foarte, foarte mult toată viața. I-a plăcut să citească la Psaltire în mod special, iar în ultimii ani, nopțile și le petrecea mai mult în rugăciune”, a spus maica Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț.
Măicuța, cum era cunoscută de toți cei care au cunoscut-o și au apreciat-o, a fost*prima stareță*de după reluarea vieții monahale la Voroneț, la 1 aprilie 1991, la propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, aprobată prin Hotărârea Sfântului Sinod. Fost așeză*-mânt de călugări, Voronețul a fost reînființat ca mănăstire de maici după o perioadă de pustiire de 206 ani. În cei 30 de ani de stăreție, maica Irina Pântescu a fost cea care a închegat obștea mănăstirii, a restaurat și consolidat biserica, astăzi monument înscris în lista reprezentativă UNESCO. Stavrofora Irina Pântescu s-a născut la 28 septembrie 1932, la Goruni-Tomești, în județul Iași. A plecat în veșnicie la vârsta de 89 de ani, după 70 de ani petre*cuți în mănăstire - mai întâi la Moldovița, apoi la Voroneț. |
În a noua zi a lunii martie, sub streașina Mănăstirii Voroneț, una dintre cele mai cunoscute ctitorii ale voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost condusă pe ultimul drum pământesc stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a așezământului monahal.
Slujba înmormântării stareței a cărei contribuție a fost incontestabilă în ceea ce înseamnă Voronețul astăzi a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în paraclisul mănăstirii, ce are hramul „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul”. În continuare, ierarhul a oficiat slujba specifică înmormântării monahilor, alături de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, arhim. Valerian Radu, mare eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava - Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, precum și pr. Filaret Ruscan, consilier eparhial în cadrul Sectorului Misiune și Actualitate creștină. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale din Suceava - Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”. Stavrofora Irina Pântescu, proinstareța Mănăstirii Voroneț, a fost distinsă post-mortem cu Ordinul „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincție oferită de Patriarhia Română, pentru activitatea sa îndelungată, rodnică și folositoare Bisericii și societății, gramata patriarhală fiind citită de către arhim. Melchisedec Velnic. Distincția va fi expusă în Muzeul Mănăstirii Voroneț, inaugurat în toamna anului trecut, la 503 ani de la ridicarea așezământului monahal și la 30 de ani de la redeschidere. Apoi, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a dat citire cuvântului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de obștea îndoliată a mănăstirii, la eveniment au fost prezenți credincioși, monahi și monahii, starețe ale mănăstirilor bucovinene, precum și apropiați ai maicii starețe și membri ai Administrației eparhiale. Momentul liturgic a continuat cu înconjurarea bisericii, cortegiul funerar oprindu-se în cimitirul Mănăstirii Voroneț. Mormântul în care stavrofora Irina Pântescu a fost așezată a fost pecetluit de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul și a fost binecuvântat cu untdelemn și vin. În dimineața primei zile a Postului Mare, stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Sfintei Mănăstiri Voroneț, a plecat la Domnul, lăsând îndurerată întreaga obște. |
În Duminica Ortodoxiei, 13 martie 2022, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program transmis de Eparhii prin intermediul Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Litughie la Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Iași, împreună cu Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșãneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Sibiu . Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Vâlcele, Protopopiatul Cluj I. Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău, Republica Moldova. Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji la Parohia „Sfânta Treime” din Düsseldorf, Germania. Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji *la Catedrala „Sfinții Împărați”, Chicago, SUA. Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște. Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța. Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava. Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Parohia Șugag, Protopopiatul Sebeș. Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Mănăstirea Bistrița, județul Vâlcea. Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală „Înălțarea Domnului” din municipiul Buzău. Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Galați. Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime” din Arad. Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși. Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Catedrala Episcopală din Caransebeș. Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Oradea. Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, va sluji împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare. Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin. Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, va sluji la Biserica „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din Volovița, raionul Soroca, Republica Moldova. Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, va sluji la Paraclisul „Sf. Mare Mucenic Pantelimon” din orașul Cahul, Republica Moldova. Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Slobozia, județul Ialomița. Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc. Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, va sluji la Mănăstirea Pantocrator, Drăgănești Vlașca, județul Teleorman. Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae” din Tulcea. Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la Paraclisul „Sfântul Evanghelist Luca” de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului. Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji la Catedrala Episcopală din Deva. Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji la Așezământul Monahal Românesc „Sf. Ioan Botezătorul” din Budapesta, Ungaria. Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji la Paraclisul „Schimbarea la Față” al Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului de la Roma, Italia. Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, va sluji la Catedrala Episcopală „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Madrid, Spania. Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia românească „Nașterea Maicii Domnului și Cinstirea Icoanei Maicii Domnului Arătătoarea Căii” din Copenhaga, Danemarca. Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Melbourne, Australia. Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji la Catedrala „Sf. Gheorghe”, Saint-Hubert, Québec, Canada. Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, va sluji la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpia Turzii. Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va sluji în Parohia Timișoara Mehala din Protopopiatul Timișoara I. Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji împreună cu ierarhii membri ai Conferinței Episcopilor Ortodocși din Germania la Biserica „Sf. Sava” a Parohiei ortodoxe sârbe din Düsseldorf, Germania. Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji în Parohia „Sf. Gheorghe” din Laura- Vicov. Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji la Catedrala istorică a Aradului. Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, va sluji la Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial, Roma, Italia. Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia românească „Sfântul Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta” din Brunete, Spania. |
Patriarhia Română, prin purtătorul de cuvânt al instituției, domnul Vasile Bănescu, reînnoiește apelul de solidarizare cu creștinii români ortodocși din Ucraina, precum și cu toate victimele acestui război.
„Ultimele zile de escaladare a războiului atât de nedrept purtat de Rusia împotriva Ucrainei și, prin inevitabile consecințe, împotriva valorilor democrației statelor europene, au creat tragicele condiții ale unei catastrofe umanitare în care au ajuns sute de mii de oameni nevinovați, preponderent mame și copii”. „În acest context saturat de suferință, Patriarhia Română reînnoiește mesajul recent al Părintelui Patriarh Daniel de firească solidarizare cu creștinii români ortodocși din Ucraina, dar și cu toate victimele inocente ale acestui război purtat atât de aproape de România, și îi îndeamnă pe toți clericii și mirenii să se mobilizeze în această perioadă critică și să se implice în acte caritabile de donație, menite să aducă un sprijin real și o mângâiere celor striviți acum de teamă și neputință”, a transmis domnul Vasile Bănescu. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a mai subliniat că „situațiile limită prin care trecem sunt și cele care indică gradul nostru real de încreștinare”. „Există situații în care nu cuvintele, discursurile, ci gesturile tăcute, faptele credinței și ale milei, ale respectului pentru alteritate, ale empatiei cu suferința celuilalt (re)compun pe loc umanitatea / omenia noastră adâncă din care (ne) vorbește Hristos”. „Claritatea morală, atenția binevoitoare orientată concret spre celălalt, adecvarea judecății noastre oneste la realitate sunt datorii de natură spirituală. Să încercăm să ni le achităm cât mai onorabil posibil !”, a precizat domnul Vasile Bănescu. |
Părintele Patriarh Daniel recomandă o serie de cereri speciale și rugăciuni pentru pace care pot fi incluse la slujbele bisericești și în rugăciunea particulară.
Textul acestora a fost propus de Departamentul Carte de cult al Editurilor Patriarhiei Române și urmează a fi înaintat spre aprobare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La Ectenia mare, se pot adăuga și aceste cereri speciale: Pentru ca să dezrădăcineze ura, învrăjbirea și dorința de stăpânire din inimile celor ce asupresc pe cei nevinovați, să aducă între ei dragostea nefățarnică, înțelegerea și împreună-viețuirea pașnică, și să înceteze războiul, tulburarea și suferințele oamenilor, Domnului să ne rugăm. Pentru ca să-i izbăvească de strâmtorare pe cei asupriți de năvălirea oștirilor, iar pe asupritori să-i întoarcă de la rău și să-i îndrepteze spre pace și dragoste, încât nimeni să nu piară, iar pacea să o sălășluiască pe pământ, spre bucuria Bisericii și a poporului Său, Domnului să ne rugăm. La Ectenia întreită, se pot adăuga și aceste cereri speciale: Plângere cu vărsare de lacrimi, jale și mâhnire adâncă ne-a cuprins pe noi, Doamne, din pricina suferințelor aduse de război semenilor noștri. Pentru aceea, către Tine, Dumnezeu nostru, cu inimă smerită strigăm: Contenește, ca un milostiv, suferința aceasta, iar frica ce ne-a cuprins să ne fie spre pocăință, și degrab izbăvește pe toți de orice nedreptate, asuprire și prigoană, ca în pace să viețuim după voia Ta. Ne rugăm Ție, Celui grabnic spre ajutor și tare în apărare, auzi-ne și ne miluiește. Caută din înălțimea sfântului Tău lăcaș, Doamne, Dumnezeul nostru, și, ca un bun și iubitor de oameni, vezi primejdia morții care amenință pe poporul Tău și vino degrab și-l scoate din toată asuprirea și umilirea. Oprește războiul nimicitor de vieți și de case, dăruiește pocăință asupritorilor, mângâie pe cei cuprinși de durere, călăuzește pe cei pribegi și sădește pacea și binecuvântarea în inimile robilor Tăi. Ne rugăm Ție, auzi-ne și ne miluiește. Rugăciune Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești Izvorul vieții și al păcii în cer și pe pământ, revarsă harul păcii Tale în lumea tulburată de război și de ură. Stinge neînțelegerile și învrăjbirea dintre oameni și revarsă în inimile tuturor smerenia, pacea și bunătatea. Liniștește pe cei războinici și dăruiește-le înțelepciune. Dăruiește ajutor celor suferinzi, ocrotire celor refugiați sau pribegi și mângâiere celor înstrăinați și întristați, iar nouă tuturor dăruiește-ne voința și puterea de a ajuta cu toată inima pe semenii noștri care suferă din pricina războiului. Cel ce ai spus:*Fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema!,*învață-ne să căutăm dobândirea păcii inimii și a păcii între oameni și între popoare, deoarece în inima în care se află pacea, nu mai este vrajbă, iubire de stăpânire sau frică, ci mângâierea Duhului Sfânt, iubire de Dumnezeu și de semeni. Pentru aceasta, cu smerenie ne rugăm Ție, Hristoase Dumnezeule, pentru pacea dintre oameni în fiecare țară, pentru pacea dintre popoare și pentru buna așezare a întregii lumi, ca să viețuim în bună înțelegere și să putem lucra fără împiedicare faptele plăcute Ție, slăvind iubirea de oameni a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin |
Pe străzile Capitalei s-a desfășurat sâmbătă, 26 martie 2022, cea de-a 12-a ediție națională a „Marșului pentru viață”, care anul acesta a fost intitulat „Egalitate, echitate și sprijin - din prima secundă și întreaga viață”. La finalul evenimentului pro-viață, în Parcul Tineretului a avut loc concertul caritabil „Live for life” - 2022, în cadrul căruia au fost strânse donații care vor fi direcționate către organizațiile implicate direct în acțiunile umanitare de ajutorare a refugiaților din Ucraina.
Tineri voluntari, studenți și părinți împreună cu copiii lor au mărșăluit sâmbătă cu baloane colorate în mâini și pancarte cu mesaje pro-viață pe traseul Parcul Unirii - Parcul Tineretului din București. În aceeași zi, „Marșului pentru viață” din Capitală s-au alăturat și alte 150 de orașe din țară, dar și din Republica Moldova. Tema din acest an a evenimentului, „Egalitate, echitate și sprijin - din prima secundă și întreaga viață”, este inspirată din tema „Marșului pentru viață” 2022 de la Washington, aflat în acest an la cea de-a 49-a ediție, și a urmărit conștientizarea „nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște copiii”, se arată pe marsulpentruviata.ro. „La București au participat foarte mulți tineri, femei însărcinate, părinți cu copii și ne bucurăm foarte mult de acest mesaj pro-viață pe care l-au transmis. Este foarte important să se organizeze acest eveniment, dar și alte activități pro-viață, pentru că transmit un astfel de mesaj către cei din jur, dar și un mesaj de solidaritate către femeile aflate în criză de sarcină. Am mers pe partea centrală a orașului și au fost mulți oameni, atât în trafic, cât și pe stradă, care au văzut mesajele noastre de încurajare. Poate printre ei a fost o femeie în criză de sarcină care avea nevoie de ajutor”, ne-a spus Alexandra Nadane, președintele Asociației „România pentru viață”. În Parcul Tineretului din Capitală, punctul de final al marșului, s-a desfășurat apoi concertul caritabil „Live for life” - 2022, în cadrul căruia studenții voluntari au strâns donații care vor fi direcționate către organizațiile implicate direct în acțiunile umanitare de ajutorare a refugiaților din Ucraina. În deschiderea concertului prezentat de Cristina Teleanu, realizator TRINITAS TV, voluntarii „Studenți pentru viață” din cadrul Asociației Studenților Teologi Ortodocși (ASTO) și Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) au intonat imnul „Marșului pentru viață”- 2022, intitulat „Egalitate, echitate și sprijin - din prima secundă și întreaga viață”. În continuare, Valentina Doliș, președintele Asociației „Studenți pentru viață” din București, a rostit un discurs, în care a vorbit despre egalitatea de șanse a femeilor însărcinate aflate în diferite situații dificile. Pe scenă au urcat apoi Corul de copii „Meloritm”, condus de Elena Maria Nicolai, persoane care le-au împărtășit celor prezenți mărturii personale despre criza de sarcină, și Alexandra Nadane, care a mulțumit participanților, spunând că „fiecare poate deveni o lumină salvatoare pentru multe conștiințe și pentru multe vieți”. Participanții la „Marșul pentru viață” - 2022 i-au putut asculta și pe artiștii Raluca Angel și Vlad Miriță, care au încheiat Concertul caritabil „Live for life”. „Fondurile strânse în cadrul concertului caritabil vor merge către organizații care sprijină refugiații din Ucraina. În acest mod vrem să ne arătăm solidaritatea cu femeile însărcinate, cu mamele, copiii și cu toți cei care fug din calea războiului. Viața trebuie susținută atât în vremuri de pace, cât și în vreme de război”, a mai precizat Alexandra Nadane. „Marșul pentru viață” se organizează anual și reprezintă punctul culminant al Lunii pentru viață (1-31 martie), perioadă în care s-au desfășurat o serie de manifestări și activități pro-viață. Anul acesta, pentru o comunicare mai clară a mesajului cauzei pe care o susțin, organizatorii au construit „o identitate vizuală unitară la nivel național”, se arată pe marsulpentruviata.ro. |
Pelerinajul Tinerilor pe Jos de la Iclod la Mănăstirea Nicula va avea loc sâmbătă, 9 aprilie. Ediția a XI-a a pelerinajului este organizată de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) - Cluj, Asociația Tinerilor Creștin- Ortodocși Români (ATCOR) - Cluj, Liga Studenților, la care se adaugă Asociația Prietenii Bisericii Studenților din Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie și Asociația Elevilor - Cluj. De la Gherla se vor adăuga pelerinajului ATCOR Gherla și Liga Tinerilor de la Dej.
„Îi invităm pe preoți să participe la pelerinaj împreună cu adolescenții și tinerii din parohia lor, având toată binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolitul Andrei și a Preasfințitului Benedict. Preoții sunt rugați să vină în pelerinaj cu un epitrahil roșu sau albastru”, anunță organizatorii. Pelerinajul Tinerilor pe Jos este o acțiune dedicată Maicii Domnului și constă în parcurgerea pe jos a aproximativ 18 kilometri, de la Iclod până la Mănăstirea Nicula. Manifestarea din acest an începe la ora 10:30 cu o rugăciune și binecuvântarea Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. De la ora 11:00 are loc plecarea cu autocarele, din Piața Avram Iancu nr. 18, spre Iclod. La ora 11:40 pelerinii coboară la Biserica Ortodoxă din Iclod, de unde începe pelerinajul pe jos, cu cântări religioase, conversații, rugăciune personală, traversarea prin sate, cu ripide și toaca. La ora 14:30 se face o oprire la una dintre bisericile de pe drum cu pauză de o oră. De la ora 15:45 începe parcurgerea ultimei porțiuni de drum, sosirea la Mănăstirea Nicula fiind preconizată în jurul orei 18:00. Aici pelerinii se vor închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, participă la Vecernia cu litie, apoi sunt așteptați la cina oferită de Mănăstirea Nicula. De la ora 20:00 are loc întoarcerea cu autocarele spre Cluj-Napoca. |
Aproape un milion de români care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe nu își vor mai serba anul acesta onomastica în ziua de 23 aprilie, ci în 25 aprilie, care coincide cu a doua zi de Sfintele Paști 2022.
Motivul pentru care are loc această schimbare este acela că ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, iar Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști. „Normele canonice ale Ortodoxiei prevăd mutarea pomenirii sfinților (cf. canonul 51 al Sinodului din Laodiceea, sec. IV) cu prăznuire care cad în zilele de rând ale Postului Mare, cu atât mai mult a sfinților care cad în Săptămâna Pătimirilor Domnului”. „Anul acesta, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, zi în care credincioșii ortodocși de pretutindeni sunt chemați să-și îndrepte atenția spre lucrarea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos săvârșită în această zi, în care a stat cu trupul în mormânt, dar cu sufletul S-a coborât în iad și a eliberat de acolo sufletele drepților ținute până atunci în întuneric, apoi a deschis raiul, făcându-l accesibil tuturor celor ce vor crede în El”, a explicat pentru Basilica.ro Arhim. Chiril Lovin, coordonatorul Departamentului Carte de cult al Patriarhiei Române, și slujitor la Mănăstirea Antim din Capitală. Despre Sfânta și Marea Sâmbătă, el a mai menționat că este „ziua în care începe biruința lui Hristos asupra iadului și, prin aceasta, ne pregătim sufletește, prin ajunare, pentru praznicul Învierii Domnului”. „Este singura sâmbătă din an în care se ajunează (după recomandările din tipic, nu se mănâncă nimic până seara, când se servește puțină hrană de post fără ulei). Astfel, semnificația soteriologică a acestei zile liturgice exclude prăznuirea vreunui sfânt. De aceea, indicațiile tipiconale din cărțile de cult impun ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști, adică luni în Săptămâna Luminată (Triodul, Editura IBMO, București, 2010, p. 815)”. Însemnarea cu cruce roșie în calendarul Bisericii Ortodoxe Române marchează o zi de sărbătoare în care nu se lucrează, ci se oficiază slujbă și Liturghie în toate bisericile pentru sărbătoarea respectivă. „De aceea, în calendarul pe anul 2022, pomenirea Sfântului Gheorghe a fost mutată integral pe data de 25 aprilie, deoarece atunci se va săvârși slujba (Vecernia și Utrenia), precum și Sfânta Liturghie (cu lecturile adecvate) pentru pomenirea Marelui Mucenic. În această zi de bucurie pascală își vor serba onomastica cei care-i poartă numele”, a precizat Arhim. Chiril Lovin. |
În Vinerea Săptămânii Luminate, 29 aprilie 2022, creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, praznic închinat Maicii Domnului, care amin tește de darurile revărsate de Născătoarea de Dumnezeu asupra poporului binecredincios.
La Catedrala Patriarhală din București, Sfânta Liturghie va fi oficiată la Altarul mare de vară. În fața Altarului vor fi așezate recipiente speciale a câte 500 de litri fiecare, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române. La finalul slujbei de Sfințire a apei (Agheasma mică), diaconii, paracliserii și voluntarii Catedralei Patriarhale vor ajuta la umplerea cu agheasmă a sticlelor personale ale credincioșilor și la distribuirea acestora, din care vor gusta spre vindecare și întărire sufletească și trupească. Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii amintește de mi*nunea descoperirii izvorului cu ape vindecătoare împăratului bizantin Leon cel Mare (457-474) de către Născătoarea de Dumnezeu, izvor care dăinuie până astăzi în Istanbul, la mănăstirea ortodoxă din cartierul Balikli |
Catedrala Patriarhală din București, închinată Sfinților Împărați Constantin și Elena, își serbează sâmbătă, 21 mai 2022, hramul istoric. Sărbătoarea va culmina cu Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul Mare de vară de pe Colina Bucuriei de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, la final având loc și proclamarea canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române.
Credincioșii bucureșteni și pelerinii din țară sunt invitați să participe sâmbătă, 21 mai, la slujbele bisericești care vor fi săvârșite la Altarul Mare de vară din vecinătatea Catedralei Patriarhale. Astfel, în ziua hramului, de la ora 7:00, raclele cu cinstitele moaște ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, vor fi așezate spre închinare credincioșilor și pelerinilor în „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei. Începând cu ora 9:30, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârși Sfânta Liturghie de hram, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse; Înaltpreasfințitul Părinte Daniil, Mitropolit de Vidin, precum și alți ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Cuvântul de învățătură va fi rostit de Întâi*stătătorul Bisericii Ortodoxe Române. La momentul îndătinat, credincioșii care s-au pregătit vor primi Sfânta Împărtășanie în interiorul Catedralei Patriarhale. La finalul Sfintei Liturghii va avea loc proclamarea oficială a canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, prilej cu care va fi intonat pentru prima dată troparul sfintei și va fi prezentată icoana pe care este zugrăvit chipul cuvioasei. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va adresa un cuvânt de bun venit celor doi ierarhi invitați din Biserica Ortodoxă Bulgară. În continuare va avea loc și festivitatea de premiere a câștigătorilor Concursului național „Icoana ortodoxă - lumina credinței”, ediția a 11-a, și a celor ai Concursului național catehetic „Rugăciunea în viața mea”, dedicat Anului omagial și comemorativ 2022. |
La Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Urziceni a ajuns joi racla cu un fragment din moaștele Sf. Proroc Ioan Botezătorul, de la Mănăstirea Plumbuita.
Racla a fost dusă la Urziceni de o delegație condusă de Părintele stareț Protos. Justin Buliman. Încă de la sosire, ora 15:30, racla a fost purtată în procesiune din centrul vechi al Urziceniului spre Catedrala „Sfinții Împărați”. Pe podiumul din proximitatea lăcașului de cult a fost oficiată o slujbă de Te Deum, după care Protos. Justin Buliman a vorbit despre „Rolul sfinților și puterea lor de a mijloci pentru noi”. Evenimentul a fost organizat de hramul bisericii parohiale și de împlinirea a 20 de ani de la momentul sfințirii acesteia. Racla cu moaștele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul va rămâne pentru închinarea credincioșilor la Catedrala „Sfinții Împărați” din Municipiul Urziceni până duminică, 22 martie 2022, ora 17:00. |
Catedrala Patriarhală din București și‑a serbat astăzi, 21 mai 2022, hramul istoric închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei, împreună cu un sobor de ierarhi. La final, a avut loc proclamarea oficială a canonizării Sfintei Cuvioase Teofana Basarab. Totodată, Patriarhul României a premiat câștigătorii Concursului național de creație „Icoana ortodoxă - lumina credinței” și ai Concursului național catehetic „Rugăciunea în viața mea”.
În ziua de cinstire a Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, credincioși din Capitală și pelerini veniți din mai multe zone ale țării și‑au îndreptat pașii pe Colina Bucuriei pentru a‑i cinsti pe primii ocrotitori ai Catedralei Patriarhale, lăcaș de rugăciune istoric de o mare valoare spirituală și culturală, reprezentativ pentru Cetatea Bucureștilor. Începând cu orele dimineții, au fost purtate în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, care au fost așezate spre cinstire în „Baldachinul Sfinților”. La Sfânta Liturghie săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse; Înaltpreasfințitul Părinte Daniil, Mitropolit de Vidin; Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Așa cum este tradiția, la Sfânta Liturghie săvârșită în ziua hramului istoric au participat și tineri îmbrăcați în costume tradiționale românești și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre, care s‑au evidențiat în cadrul a două concursuri naționale organizate de Patriarhia Română. În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că troparul sărbătorii îl compară pe Sfântul Constantin cel Mare cu Sfântul Apostolul Pavel: „Sfântul Apostol Pavel a fost direct chemat de Hristos ca să se convertească și din prigonitor să devină Apostol, propovăduitor al Evangheliei Sale și mărturisitor al Lui între toate popoarele lumii. Prin asemănare, Sfântul Constantin produce o transformare radicală în Imperiul Roman. Împărații dinaintea lui erau prigonitori ai creștinilor. El, după ce l-a biruit în anul 312 pe adversarul său Maxențiu, în anul următor, prin Edictul de la Milano, a dat libertate tuturor cetățenilor din imperiu să creadă după cum dorește fiecare. Acest edict de toleranță a însemnat pentru creștini încetarea persecuțiilor. Sfântul Constantin nu doar a dat libertate religioasă tuturor cetățenilor, ci, în mod deosebit, i‑a cinstit, prețuit și ajutat pe creștini, fiind îndemnat de mama sa, Elena, care era creștină. Sfântul Constantin devine apostol între împărați”. Convocarea Sinodului I Ecumenic la Niceea Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat apoi că Sfântul Constantin cel Mare a avut o preocupare pentru unitatea Bisericii. „După ce l-a învins în anul 324 pe adversarul său Liciniu, care încă îi mai prigonea pe creștini, și a devenit singurul împărat în întreg Imperiul Roman, în anul următor a convocat Sinodul Ecumenic la Niceea și a statornicit dreapta credință în fața ereziei preotului Arie din Alexandria. La Niceea, Biserica, prin cei 318 episcopi chemați și găzduiți de către Împăratul Constantin cel Mare, a formulat primele 7 articole din Crezul care se va numi Crezul niceo‑constantinopolitan, după ce în anul 381 a mai fost completat cu 5 articole despre Duhul Sfânt și despre Biserică. De la Constantin cel Mare avem și această preocupare pentru unitatea Bisericii, pentru mărturisirea dreptei credințe”, a spus Preafericirea Sa. „Mărturisitori ai iubirii Lui jertfelnice și ai biruinței prin Cruce și Înviere” În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că este semnificativ faptul că Sfântul Constantin a văzut Crucea Mântuitorului Iisus Hristos pe cer, în amiaza mare, iar mama sa, Împărăteasa Elena, a descoperit Crucea lui Hristos în pământ: „Întotdeauna, icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena plasează Sfânta Cruce între cei doi împărați, pentru că Sfântul Constantin a văzut în amiaza mare, în data de 28 octombrie 312, înainte de confruntarea cu împăratul Maxențiu, crucea pe cer, iar mama sa, Elena, a descoperit crucea în pământ la Ierusalim. Crucea leagă cerul cu pământul și binecuvântează întreg universul prin iubirea lui Hristos Cel răstignit și înviat. |
Pe fondul gravei crize umanitare provocate de războiul din Ucraina, Biserica Ortodoxă Română a continuat acțiunile sale social-filantropice.
În perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, pe platforma online ajutăcubucurie.ro a Patriarhiei Române, în colaborare cu Federația Filantropia, a fost donată suma deb16.888 de lei. La nivelul Patriarhiei Române, în perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, s-au adăugat ca participante la acțiuni caritabile 880 de persoane din rândul preoților și al voluntarilor. Sprijinul umanitar acordat în perioada menționată mai sus a însumat 1.374.868 de lei, acesta constând în bani și produse (hrană caldă, alimente, hrană pentru bebeluși, produse igienico-sanitare, medicamente, pături, articole de îmbrăcăminte, jucării etc.). La acest sprijin se adaugă servicii sociale în derulare (de traducere 2.104 beneficiari, de consiliere și orientare 2.686 beneficiari, medicale 139 beneficiari și educaționale 891 beneficiari, precum și sprijin logistic, constând în spații de adăpost - cort/containere și transport). În ceea ce privește cazarea refugiaților, locurile pentru aceștia se ridică actualmente la 4.954, dintre care 3.610 cu servicii de masă incluse. În legătură cu organizarea de transporturi umanitare, în această perioadă au fost realizate încăn160 de transporturi în România, 12 transporturi în Ucraina și 2 transporturi în Republica Moldova. Valoarea acestor noi transporturi este de 551.807 lei. Campania Patriarhiei Române „Donează sânge pentru Ucraina” a continuat și în ultima perioadă, la ea participând 198 de noi persoane donatoare. În perioada 15 aprilie - 15 mai 2022, ajutorul umanitar oferit de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române și Federația Filantropia este în valoare de 2.750.820 de lei. Astfel, ajutorul total oferit de Biserica Ortodoxă Română de la declanșarea războiului din Ucraina până în acest moment este de 35.130.186 de lei. |
La hramul Catedralei Patriarhale, sâmbătă, 21 mai 2022, a avut loc evenimentul istoric prin care s-a proclamat sfințenia Cuvioasei Teofana Basarab, prima monahie din istorie cunoscută ca fiind de origine română și fiica Domnitorului Basarab I al Țării Românești.
Evenimentul a avut loc în „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” în Patriarhia Română. „În cinstea acestor sfinți isihaști, trecem în calendarul Bisericii noastre și pe această femeie sfântă, rugătoare, isihastă din secolul al paisprezecelea”, a spus Patriarhul Daniel înainte de citirea Tomosului sinodal. Sfânta Teofana a fost contemporană cu Sf. Ier. Grigorie Palama și ucenică a Sf. Cuv. Teodosie Isihastul. Alături de ierarhii români, la eveniment au fost martori doi mitropoliți din Bulgaria, țara în care a trăit sfânta de origine română: Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Naum de Ruse și Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Daniil de Vidin. „Hotărâm ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită în cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 28 octombrie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”, se precizează în Tomosul sinodal citit la evenimentul solemn de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul. Canonizarea Cuvioasei Teofana a fost decisă în februarie de Sfântul Sinod. Ziua de cinstire va fi 28 octombrie, când o serbează românii din Timocul bulgăresc și sârbesc. |
Arhiepiscopia Iașilor a anunțat demararea unui proiect de restaurare și conservare a picturii Catedralei Mitropolitane, realizată de Gheorghe Tattarescu la sfârșitul secolului al 19-lea.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Fundația de Promovare și Valorizarea Identității Turismului din România, este finanțat în cadrul programului „Timbrul Monumentelor istorice”, subprogramul „Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice”. Valoarea totală a fondurilor accesate este de 139.579 lei, având termen de implementare până la 15 decembrie 2022. De asemenea, proiectul prevede realizarea documentației specifice, întocmită de specialiști atestați în restaurare de Ministerul Culturii. Pictura din interiorul Catedralei Mitropolitane din Iași, semnată de pictorul Gheorghe Tattarescu, a fost realizată în conformitate cu Erminia Picturii Bizantine și sub influențele artistice ale picturii bisericești din secolul al 19-lea. |
In ziua de joi, 2 iunie 2022, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe din Patriarhia Română vor fi trase în semn de veșnică pomenire, de prețuire și recunoștință pentru eroii care s-au jertfit pentru popor, credință și țară.
Pomenirea eroilor români la praznicul Înălțării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920 și consfințită ulterior prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 și 2001, când această zi a fost proclamată Sărbătoare Națională Bisericească. Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Domnului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională a poporului român. Reamintim că la fiecare Sfântă Liturghie săvârșită în bisericile ortodoxe sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea și demnitatea poporului român. Prin credința, curajul și jertfa lor, eroii români au contribuit la consolidarea conștiinței și demnității naționale, afirmate concret prin dobândirea independenței, realizarea unității statului și apărarea constantă a libertății în istoria poporului nostru. Din acest motiv, Catedrala Națională din București este dedicată memoriei tuturor eroilor români, primul ei hram fiind Înălțarea Domnului - Ziua Eroilor, iar al doilea hram Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. |
La slăvitul Praznic al Înălțării Domnului, care anul acesta a coincis cu sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (2 iunie), mănăstirea care îi adăpostește sfintele moaște încă din secolul al XVI-lea și-a cinstit cu multă bucurie și evlavie ocrotitorul. Liturghia arhierească a fost urmată de un moment festiv în care au fost răsplătiți cei care în ultimul timp s-au ostenit în slujba Neamului Românesc și a Bisericii.
Sărbătorii din acest an a Sfântului Ioan cel Nou, eveniment inclus în seria aniversară „Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie”, i-au fost dedicate trei zile în care, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava se desfășoară numeroase manifestări religioase, culturale și artistice. Activitățile dedicate hramului Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” au început în dimineața zilei de 1 iunie, cu scoaterea în procesiune din Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a raclei în care sunt păstrate moaștele Sfântului Mare Mucenic și așezarea acesteia pentru închinarea pelerinilor într-un baldachin special pregătit și împodobit, sub teii din curtea așezământului monahal. Astăzi, în ziua prăznuirii Sfântului, credincioșii prezenți s-au bucurat și de Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită pe un podium special amenajat în incinta ansamblului monastic de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, alături de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou”, dirijată de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu. La momentul rânduit, protos. Irineu Lichi, inspector în cadrul Sectorului construcții și arhitectură bisericească, a fost hirotesit arhimandrit pe seama Catedralei Arhiepiscopale. La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită slujba Parastasului pentru eroii din toate timpurile și din toate locurile, cei care s-au jertfit pentru țară, neam și credință, potrivit hotărârii Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1920, când s-a stabilit ca în ziua Praznicului Împărătesc al Înălțării Domnului să fie comemorați eroii neamului românesc. Slujba hramului a fost cu totul deosebită pentru comunitatea surzilor din Suceava, coordonată de doamna Mihaela Nistor. Sfânta Liturghie a fost tradusă în limbaj mimico-gestual de către pr. Mirel Ilie, slujitor al Comunității surzilor „Sfântul Ierarh Meletie - Arhiepiscop al Antiohiei” din Arhiepiscopia Bucureștilor. Liviu Marian Ioniță a tradus răspunsurile de la strană. La eveniment au fost prezente persoane cu deficiențe de auz și din Municipiul București și din județele Botoșani, Dâmbovița, Ialomița, Călărași și Teleorman. La final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia au fost surprinse aspecte legate de fiecare prilej de bucurie al acestei zile, Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor, prăznuirea liturgică a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și nu în ultimul rând întâlnirea cu tinerii olimpici, cu tinerii campioni, cu dascălii și cu maeștrii lor, dar și cu diferite personalități ale județului propuse pentru evidențiere de consilierii eparhiei. Înaltpreasfinția Sa a mulțumit soborului slujitor, clericilor eparhiei, autorităților centrale, județene și locale, tinerilor și dascălilor, precum și credincioșilor și tuturor celor care s-au implicat în buna organizare sau au participat la sărbătoarea hramului. Distincții de vrednicie Ierarhul a oferit binefăcătorilor și susținătorilor lucrării Bisericii distincții de vrednicie, semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești. Exarhii de zonă ai eparhiei, arhim. Mihail Balan, stareț al Mănăstirii Sihăstria Râșcăi, și arhim. Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei, au primit din partea Înaltpreasfinției Sale Ordinul Crucea Bucovinei, „pentru remarcabila activitate dedicată Bisericii și Comunității”. Ordinul „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost dăruit celor care au urmat exemplul oferit de „tânărul înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”. Printre cei care au fost premiați se numără și membri ai Lotului Olimpic al Federației Române de Canotaj, precum doamna Elisabeta Lipă, multiplă campioană olimpică și președinte al federației. Pentru râvna, osteneala și dragostea de care au dat dovadă au fost răsplătiți și Ciprian Olinici, consilier patriarhal, director TRINITAS TV, precum și dascălii și elevii merituoși implicați în desfășurarea Olimpiadei Naționale de Religie, precum și alți sprijinitori ai eparhiei. |
Anul 2022 este an electoral în Biserica Ortodoxă Română. Procesul electoral a demarat deja la finele anului trecut la nivelul parohiilor, când s-au actualizat listele Adunărilor parohiale. În luna ianuarie 2022 (fie în ziua de 16, fie în 23), în fiecare parohie din cuprinsul Patriarhiei Române s-a constituit noua Adunare parohială pentru mandatul 2022-2026. În ședința de constituire, fiecare Adunare parohială și-a ales organismele executive, anume Consiliul parohial și Comitetul parohial, cu ajutorul cărora va administra parohia în următorii patru ani. În luna mai (fie în ziua de 5, fie în 12) s-a desfășurat cea de-a doua etapă a procesului electoral în care s-au înnoit Adunările eparhiale din fiecare eparhie a Patriarhiei Române, în cadrul colegiilor electorale preoțești și mirenești.
În fiecare eparhie, cele zece colegii preoțești au ales câte un membru cleric și cele zece colegii mirenești au ales câte doi membri mireni care să reprezinte circumscripția respectivă în următorii patru ani. Astfel, indiferent de rangul eparhiei, arhiepiscopie sau episcopie, și de mărimea ei, Adunarea eparhială este compusă din 30 de membri aleși pentru un mandat de patru ani, o treime clerici și două treimi mireni. Acestora li se adaugă episcopul-vicar sau arhiereul-vicar ca membru de drept și chiriarhul ca președinte. Următoarea etapă a procesului electoral se desfășoară în luna iunie, în cadrul ședințelor de constituire a noilor Adunări eparhiale. Fiecare Adunare eparhială trebuie să-și înnoiască Consiliul eparhial prin desemnarea, din sânul ei, a nouă membri (trei clerici și șase mireni), pentru a se alătura, pentru un mandat de patru ani, membrilor permanenți ai Consiliului eparhial. Totodată, fiecare Adunare eparhială va de semna, tot din sânul ei, câte trei reprezentanți (un cleric și doi mireni) care să reprezinte eparhia în Adunarea Națională Bisericească. Potrivit calendarului stabilit, procesul electoral se va încheia în luna iulie 2022, prin convocarea de către Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de constituire, a noii Adunări Naționale Bisericești. Ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor „Adunarea eparhială este organism deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patri moniale ale eparhiei” (art. 90 din*Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, în continuare*Statut). La început de mandat, ședințele de constituire ale Adunărilor eparhiale „vor avea loc, în tot cuprinsul Patriarhiei Române, în curs de 30 zile de la data alegerii, la reședința Episcopiilor și Arhiepiscopiilor respective” (art. 96 din Regulamentul pentru alegerea, funcționarea și dizolvarea organelor deliberative și executive în parohiile, protopopiatele și eparhiile din Patriarhia Română, în continuare ROD). Convocarea Adunării eparhiale și ordinea de zi În Arhiepiscopia Bucureștilor, ședința de constituire a noii Adunări eparhiale a fost convocată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în calitatea sa de Arhiepiscop al Bucureștilor și totodată președinte al tuturor organismelor din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, pentru ziua de joi, 9 iunie 2022. Convocarea s-a făcut prin adresa nr. 5.100/26.05.2022, adică „cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data fixată pentru ședință” și „cu precizarea ordinii de zi” (art. 93 al. 2 din Statut), fiind trimisă „oficial fiecărui membru ales” (art. 95 din ROD). Orice lucrare în Biserică se începe cu rugăciune Potrivit ordinii de zi comunicate, înainte de ședința propriu-zisă, începând cu ora 9:00, în Catedrala Patriarhală se săvârșește Sfânta Liturghie „la care vor participa toți membrii Adunării” (art. 97 din ROD). Apoi, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, se săvârșește slujba de Te Deum, la care vor participa și membrii Permanenței Consiliului eparhial, protopopii și exarhii din Arhiepiscopia Bucureștilor. Deschiderea ședinței și organizarea biroului Ședința de constituire a Adunării eparhiale se va desfășura în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, președintele de drept al Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, va rosti cuvântul de deschidere, după care se va trece la lucrările propriu-zise ale ședinței: „Președintele va desemna provizoriu, cu consimțământul Adunării, doi secretari (un cleric și un mirean); secretarul cleric va face apelul nominal, iar membrii vor depune pe rând mandatele la birou” (art. 98 al. 2 din ROD). |
Validarea mandatelor celor 30 de membri aleși ai Adunării eparhiale
Va urma o procedură de verificare a mandatelor celor de 30 de membri aleși. Adunarea eparhială se împarte în două secțiuni, prima fiind compusă din cei 15 membri aleși în circumscripțiile electorale I-V, iar cea de-a doua din cei 15 membri aleși în circumscripțiile electorale VI-X. Membrii celor două secțiuni - fiecare lucrând „sub președinția de drept a celui mai în vârstă membru cleric din sânul său, alegând și un raportor” (art. 101 din ROD) - își verifică reciproc mandatele. După această verificare pe secțiuni, redeschizându-se ședința Adunării eparhiale în plen, „raportorii propun întâi validarea alegerilor făcute în ordine și cu contestațiuni nemotivate”; dacă există și alegeri care au fost contestate și în urma acestei verificări făcute pe secțiuni contestațiile sunt apreciate a fi motivate, actele respectivelor alegeri se „depun pe masa biroului, spre a fi predate pentru examinare comisiunii speciale de organizare și validare, ce se va alege mai apoi de către Adunare” (art. 102 al. 1 din ROD). Dacă în urma propunerilor făcute după verificarea pe secțiuni se constată că au fost validate cel puțin „două treimi” din totalul celor 30 de mandate, „președintele declară Adunarea legal constituită și capabilă a aduce hotărâri valabile” (art. 93 al. 3 din Statut și art. 102 al. 2 din ROD). Alegeri, desemnări și delegări După aceea se trece la operațiunile de alegere, desemnare și delegare pe care plenul Adunării eparhiale le face pentru o perioadă de patru ani (potrivit Statutului, mandatul de patru ani constituie regula în Biserica Ortodoxă Română). Aceste operațiuni pot fi grupate în două categorii: 1. Cele privind propria funcționare a Adunării eparhiale; 2. Cele privind funcționarea altor organisme bisericești, de la nivel eparhial, de la nivel mitropolitan și de la nivel național. Alegeri și desemnări privind propria funcționare a Adunării eparhiale Prima operațiune este alcătuirea în mod definitiv a biroului Adunării, „alegându-se 3 secretari - un cleric și doi mireni”; secretarul cleric fiind desemnat secretar general (art. 103 din ROD). Apoi se trece la stabilirea componenței celor cinci comisii permanente de lucru ale Adunării, pentru întreaga perioadă a mandatului de patru ani: 1. Comisia administrativ-bisericească; 2. Comisia culturală și educațională; 3. Comisia economică, bugetară și patrimonială; 4. Comisia social-filantropică; 5. Comisia organizatorică, juridică și de validare (art. 94 din Statut). „Fiecare din aceste comisiuni este compusă din doi clerici și patru mireni” (art. 104 al. 2 din ROD). Comisiile „vor avea câte un președinte și un raportor din mijlocul lor, desemnați de plen, la propunerea președintelui” Adunării eparhiale (art. 94 din Statut). Delegări, alegeri și desemnări privind funcționarea altor organisme bisericești Tot în ședința de constituire, Adunarea eparhială va delega trei dintre membrii săi, un cleric și doi mireni, „ca reprezentanți eparhiali în Adunarea Națională Bisericească” (art. 92 al. 4 din Statut; art. 107 lit. a din ROD). După aceea îi va alege pe cei nouă membri ai Consiliului eparhial, trei clerici și șase mireni, „la propunerea chiriarhului” (art. 92 al. 5 din Statut; art. 107 lit. b din ROD). Apoi îi va alege pe cei trei membri titulari ai Consistoriului eparhial și pe cei doi supleanți, tot „la propunerea chiriarhului” (art. 92 al. 6 din Statut; art. 107 lit. c din ROD). Și tot la propunerea chiriarhului va desemna „unu sau doi clerici, după caz, pentru a fi aprobați de Sinodul mitropolitan ca membri ai Consistoriului mitropolitan” (art. 92 al. 7 din Statut). „Toate alegerile de persoane se fac cu vot nominal, la propunerea președintelui Adunării eparhiale” (art. 108 din*ROD). Închiderea ședinței de constituire a Adunării eparhiale Procesul-verbal al ședinței de constituire, la fel ca toate celelalte procese-verbale ale lucrărilor Adunării eparhiale, „este semnat de președinte și de secretarii Adunării eparhiale” (art. 93 al. 4 din Statut) și „se va trimite Consiliului eparhial spre executare și păstrare” (art. 111 din ROD), păstrându-se „la secretariatul eparhiei” (art. 93 al. 4 din Statut). La finalul ședinței de constituire, cuvântul de închidere va fi rostit de președintele Adunării eparhiale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel |
Comunicat de presă din partea B.O.R
Referitor la articolul platformei „Să fie lumină”, intitulat: BOR este obligată să se supună Legii nr. 544, precizăm următoarele:
Obiectul acțiunii în instanță a fost reprezentat de obligarea Patriarhiei Române să comunice cuantumul total și proveniența finanțărilor și sponsorizărilor publice pentru două proiecte ale Patriarhiei Române care au beneficiat și de sprijin din fonduri publice. Patriarhia Română, în apărările formulate, a arătat că unitățile de cult ale cultelor religioase nu intră sub incidența prevederilor Legii nr. 544/2001. Cultele nu sunt nici autorități și nici instituții publice, iar sintagma „organizațiile non‑guvernamentale cu statut de utilitate publică” nu cuprinde și cultele religioase. Acestea sunt organizate în baza unei legii proprii - Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, iar nu în baza OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Potrivit art. 1 alin.(3) din OG nr. 26/2000, „Partidele politice, sindicatele și cultele religioase nu intră sub incidența prezentei ordonanțe”. Când legiuitorul a dorit ca între destinatarii unei norme, pe lângă asociații și fundații, să se regăsească și cultele religioase, a făcut mențiune expresă în acest sens în respectiva normă (de exemplu art. 464 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, unde la alin. lit. d) face vorbire de culte și asociații religioase, iar la alin. 2 lit. f), de asociații și fundații). Patriarhia Română consideră că interesul public, acela ca finanțările publice să fie transparente, este suficient asigurat prin faptul că instituțiile finanțatoare au obligația să le facă public cunoscute, nefiind necesar ca și beneficiarul să transmită tautologic aceleași informații. Guvernul României, prin instituția sa centrală de specialitate, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, postează pe pagina acesteia de internet toate finanțările acordate (beneficiar și sumă), iar alocările de către autorități se fac prin hotărâri ale consiliilor locale, ale căror dezbateri și hotărâri sunt, la rândul lor, publice. În plus, la finalul oricărei lucrări care a beneficiat de sprijin din fonduri publice sau de la sponsori privați, unitățile de cult mulțumesc public sprijinitorilor proiectului respectiv, acolo unde sunt contribuții relevante, numele instituțiilor sau al sponsorilor fiind trecute pe „Însemnări ctitoricești” aflate la loc vizibil. Patriarhia Română așteaptă comunicarea hotărârii Curții de apel București pentru a vedea motivarea și modul în care a interpretat această instanță aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 în cazul de față. În funcție de motivarea Curții de apel București asupra excepțiilor ridicate și a fondului acțiunii, Patriarhia Română își rezervă dreptul de a exercita și alte căi de atac față de hotărârea Curții de apel București. |
Ierarhii din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului s-au întâlnit în ședință de lucru la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, luni, 20 iunie.
Alături de Mitropolitul Andrei al Clujului, care a prezidat ședința, au mai participat Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Ierarhii au analizat aspecte legate de proiectele de texte liturgice întocmite în vederea canonizării părintelui profesor Liviu Galaction Munteanu, mărturisitor și pătimitor al închisorilor comuniste pentru cauza catehizării tineretului. În ședința de lucru din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români persecutați sau martirizați de regimul comunist. Aceștia vor fi canonizați în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925). |
Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 24 iunie. Sfantul Ioan Botezatorul vine la existenta ca raspuns al lui Dumnezeu la rugaciunile parintilor lui, Zaharia si Elisabeta. In Evanghelia dupa Luca ni se descopera ca "erau amandoi drepti inaintea lui Dumnezeu, umbland fara prihana in toate poruncile si randuielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpa si amandoi erau inaintati in zilele lor" (Luca 1, 6-7).
Nasterea sa a fost vestita de ingerul Gavriil (Luca 1, 13-17). Pentru ca Zaharia nu da crezare celor vestite de inger, a ramas mut pana la punerea numelui fiului sau. Potrivit traditiei, pruncul trebuia sa ia numele tatalui, insa Elisabeta ii anunta ca numele copilului va fi Ioan. Pentru ca nici rudele acestora nu purtau acest nume, i s-a cerut parerea lui Zaharia. Aceasta a scris pe o tablita: "Ioan este numele lui" (Luca 1, 63). |
Citat:
Ioan a fost proorocit parintilor sai, pe cand parintii sai, Zaharia si Elisabeta(e drept, deosebit de vrednici), n-au fost proorociti bunicilor lui Ioan. Intregul articol al lui Iulian predescu: https://www.crestinortodox.ro/sarbat...ul-158538.html |
Citat:
Doamne ajută ! |
Ora este GMT +3. Ora este acum 04:59:57. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.