Practicant inseamna ca stai de vorba cu Dumnezeu alaturi de ceilalti, ca te impartasesti cu Trupul si Sangele Domnului impreuna cu ceilalti, ca nu mai faci nimic singur.

Practicant inseamna ca esti prezent si in Biserica. Dar sa nu ne amagim. Nu e de ajuns sa afirmi ca ai fost si la Biserica, atat timp cat modul tau de vietuire este acelasi. Pentru mine practicant este cel care iese in lume cu chip nou, dupa plecarea sa din Biserica, si aduce doar bucurie.

Sa vietuim cum se cuvine si vom vedea ca multe se vor schimba in bine atat in noi, cat si in jurul nostru.

Mi-e teama sa judec oamenii pe criteriul asta pentru ca eu nu am de unde sa stiu ce e in sufletul fiecaruia dar stiu ca Dumnezeu stie, El care ne cerceteaza inimile si sufletele stie mai bine. Poate ca unii care nu se duc regulat la biserica sunt mult mai sfinti decat altii care se duc. Eu cunosc cazuri. Am o colega pe care o respect si o admir din toata inima, are patru copii, toti mari, (au terminat facultati) si este pentru mine un exemplu, un model de bunatate si grija materna fata de toata lumea din jur. Ea practic face cam totul pe acolo, niciodata nu se plange, explica tuturor noilor veniti cu o rabdare demna de toata lauda, specificul muncii noastre (si nu e usor deloc). Este ortodoxa si din cate stiu nu prea tine post din motive de sanatate si nici nu prea merge la biserica. Dar are dragoste... multa dragoste pentru aproape, revarsa peste toti dragoste si bunatate... Oare face parte din categoria mentionata de tine Andrei? Fiecare are motivatiile lui personale pentru care se duce mai rar sau mai des la biserica. In conditiile societatii actuale este chiar o "osteneala" sa fii ortodox practicant tinand cont ca suntem sclavi pe plantatie (unii dintre noi nici macar nu realizeaza cat de putina libertate avem, traim doar cu iluzia libertatii... pentru ca monstrul civilizatiei si al tehnologiei ne-a prins total in capcanele lui). Ar fi bine ca macar sa reusim sa ne pastram libertatea de a ne ruga; rugaciunea este inaltarea sufletului nostru la mana intinsa catre noi de Dumnezeu. Dumnezeu stie care sunt neputintele noastre si stie si unde ne sunt inimile noastre, daca platim tribut stapanitorului acestei lumi si ce anume tribut platim.
Parintele Paisie din cate imi amintesc, cand a fost intrebat cum vor fi monahii in zilele din urma, a raspuns: in acele vremuri monahii vor fi ca mirenii si mirenii vor fi ca dracii!
Sa ne ajute Dumnezeu sa nu pierdem calea cea dreapta indiferent de greutatile care vin peste noi.

Multumim Ionela, foarte elocvent spus,
te mai aseptam pe aici

Da-mi voie draga Marius sa iti spun ca lucrurile nu stau chiar asa.... bisericile de cartier sunt fff neincapatoare, nu poti arunca un ac (in special la liturghiile de duminica)prin comparatie cu unele biserici din "buricul" targului, unde credinciosii stau "rasfirati" prin biserica

Ai dreptate, ma gandeam si eu mai acum vreo doua zile - daca toti cei declarati ar veni la slujba, n-ar incapea nici 1% din ei in bisericile actuale.

Ionela ,noi trebuie sa lucram atata timp cat si Tatal nostru din ceruri lucreaza.
Mersul la biserica ne ajuta sa ne pastram curati de pacate si sa ne intarim in timpul saptaminii ce urmeaza.Ca vor veni vremuri cand va fi sete duhovniceasca ,nu vom mai avea slujbe.
Participarea la Sfanta Liturghie ca si la celelalte taine ale bisericii sunt o problema personala ,fiecare isi lucreaza mantuirea cum crede.
Nu trebuie sa judecam pe nimeni ,dar nici asa cum se pune problema aici ,sa dam sfaturi cum ca nu e nici o nenorocire daca nu mergem la slujbe.
Aceste pareri sa le pastram pentru noi ,sa nu mai smintim pe altii.
Era o poveste in Pateric unde se vorbea de un calugar care cara apa cu o galeata sparta.El era o pilda pentru cei care au fapte bune dar din cauza pacatelor pe care le faceau ,aceste fapte bune se pierdeau.
Eu nu contest ,or fi oameni cu mare iubire si rezerve de iubire in ei ,dar cati mai sunt din acestia care sa se pastreze curati fara a merge la sf.Liturghie si celelalte ?
In sfintele Evangheii vedem ce zice Manutitorul de post ,rugaciune ,spovedanie ,Sf.Impartasanie.
Ce comori le sunt pregatite acelora care le indeplinesc.

Nu am sfatuit pe nimeni draga mea Ana sa nu mearga la Sfanta Liturghie, imi pare nespus de rau daca asa s-a inteles. Am spus doar ca eu nu judec oamenii pe criteriul asta, ca merg sau nu, nu imi dau cu parerea ca daca nu merg nu se mantuiesc. Am dat un contraexemplu in acest sens, special ca sa-mi argumentez afirmatia. Si eu personal merg cand pot, nu in fiecare duminica, dar cand merg acolo sunt fericita, simt ca "mi-am luat doza" pe o saptamana. Este ca aerul pe care il respir si astept sa-l trag iarasi in piept. Din nefericire nu reusesc sa fac din asta o practica constanta... Dar sa stii ca simt cum imi slabeste legatura cu Dumnezeu cand nu trec multa vreme pe la biserica. Se mai intampla si alt lucru, daca nu merg doua-trei duminici la rand ma cuprinde o delasare, o moleseala, apar tot felul de probleme care trebuiesc rezolvate fix in ziua aia si chiar trebuie sa fac un mare efort de vointa sa le las balta pe toate si sa ma duc acolo. Cand ajung ma simt ca inecatul care a reusit sa iasa de sub apa cand nici nu mai avea vlaga sa incerce sa iasa la suprafata. Simt cum ma traverseaza curenti prin tot corpul si mi se intareste legatura cu Dumnezeu, ii simt iubirea, sufletul meu se bucura acolo si ii multumesc Domnului ca m-a ajutat sa trag de mine sa merg in Sfanta Biserica, ca a pus El puterea si voia Lui peste neputinta si reaua mea vointa. Asadar nu sfatuiesc pe nimeni sa nu mearga, dimpotriva, acolo unde se strang mai multi in numele Domnului, este si El prezent si lucreaza in fiecare. Chiar am citit undeva ca unii merg si spun ca nu simt nimic, este adevarat, mi s-a intamplat si mie asta demult cand era doar o formalitate si o traditie mersul la biserica. Intre timp am invatat ca mergand acolo trebuie sa ai inima deschisa si sa asculti cu ea, nu cu urechile, sa lasi sa patrunda in tine taina Liturghiei si asta se poate prin rugaciune, prin rugaciuni scurte precum "Doamne Iisuse..." sau "Nascatoare de Dumnezeu..." sau "Cuvine-se cu adevarat..." Sufletul trebuie tinut in "priza", conectat la aparate (la Dumnezeu) pentru ca orice comunicare fie ea chiar si cu Dumnezeu este bilaterala, degeaba e prezent Dumnezeu daca omul este absent. Dialogul necesita participare activa, empatie, deschidere. Doamne ajuta!

Ortodox autentic care nu prea merge la biserica? Din care stiu biserica ii afuriseste pe cei care lipsesc 3-4 saptamani la rand de la Liturghie. Cu toata dragostea lor revarsata in jur... Oare ma insel?

Ma uit la cei din familia mea care merg rar la biserica pentru ca nu pot sa mai mearga des din cauza batranetelor sau a operatiilor suferite. N-am ce sa le fac...

Exista conceptia tinerilor c-or sa mearga la slujbe cand vor iesi la pensie. Se pare ca atunci e prea tarziu pentru a mai putea sta in capul oaselor sau in picioare pret de cateva ore.

Si daca cineva merge in fiecare duminica si ii uraste pe cei din jurul sau, sau ii barfeste sau este invidios... crezi ca se pozitioneaza mai bine, este mai aproape de biserica? Femeia de care spun eu are virtuti, cred ca le are pe toate, eu nu am vazut la ea strop de rautate, de invidie sau de ura. Este milostiva si iubitoare, astea sunt virtuti crestine. Apostolul Pavel spunea parca ".... pot avea orice dar daca nu am dragoste nu sunt nimic".

Evident ca acesta e un ortodox de fatada, "de ocazie" cum spune titlul. Nu-l putem cataloga pe un asa om ca fiind crestin.
Sa n-o judecam pe colega ta, insa nici sa nu-i smintim pe cei care citesc pe forum. Ortodocsii trebuie sa tina aproape de Sfintele Taine si de Liturghie, cat de des pot.