Evanghelia zilei- 15.01.2010
 

Si a inceput sa le vorbeasca in pilde: Un om a sadit o vie, a imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea teasc, a cladit turn si a dat-o lucratorilor, iar el s-a dus departe.
Si la vreme, a trimis la lucratori o sluga, ca sa ia de la ei din roadele viei.
Dar ei, punand mana pe ea, au batut-o si i-au dat drumul fara nimic.
Si a trimis la ei, iarasi, alta sluga, dar si pe aceea, lovind-o cu pietre, i-au spart capul si au ocarat-o.
Si a trimis alta. Dar si pe aceea au ucis-o; si pe multe altele: pe unele batandu-le, iar pe altele ucigandu-le.
Mai avea si un fiu iubit al sau si in cele din urma l-a trimis la lucratori, zicand: Se vor rusina de fiul meu.
Dar acei lucratori au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; veniti sa-l omoram si mostenirea va fi a noastra.
Si prinzandu-l l-au omorat si l-au aruncat afara din vie.
Ce va face acum stapanul viei? Va veni si va pierde pe lucratori, iar via o va da altora.
Oare nici Scriptura aceasta n-ati citit-o: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului?
De la Domnul s-a facut aceasta si este lucru minunat in ochii nostri".
Si cautau sa-L prinda, dar se temeau de popor. Caci intelesesera ca impotriva lor zisese pilda aceasta. Si lasandu-L, s-au dus.

Sfanta Evanghelie dupa Marcu 12 (1-12)

"Dar acei lucratori au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; veniti sa-l omoram si mostenirea va fi a noastra."
Cat de mult au fost orbiti lucratorii viei,incat sa creada ca Stapanul nu va venii apoi ca sa ii spulbere?
Au crezut ca daca El,Stapanul,a intarziat atata timp sa apara,si le-a lasat lor via,nici nu va mai aparea? Cum credeau ca omorandu-i fiul,stapanul nu ii va nimici,si via va ramanea lor?
Sau se multumeau cu putinul timp ce le ramane iluzia stapanirii viei,pina va veni adevaratul Stapan?

asa e viata noastra
 

Asta ni se potriveste noua ,aceasta este viata noastra .Dupa parerea mea ,slugile sunt apostolii,iar fiul Domnul Nostru Isus Hristos.trebuie sa fim pregatiti ,sa nu facem ceea ce au facut lucratorii viei ,sa-l cinstim pe Dumnezeu prin fapte care sa ne aduca Binecuvantare si nu osanda .

Vechiul si Noul Testament
 

E parabola pentru ilustrarea Noului si Vechiului Testament despre cum au venit proorocii, cum au fost ucisi, cum a venit Fiul Omului, cum a fost ucis, si Judecata de Apoi.

Prin reactia fata de slugile trimise, inteleg manifestarea pacatului luciferic prin lacomie, avaritie...etc.

Intr-un scenariu posibil, daca stapanul isi vedea slugile omorite, putea trimite ostasi, nu pe fiu.

In schimb, a apelat la rusine. E de fapt primul impuls al cunoasterii - rusinea:
- te face constient de ceea ce gandesti
si
- te face sa intelegi care sunt actiunile ce rezulta din gandurile tale.

Apeland la rusinea pe care o puteau simti lucratorii, stapanul a cautat sa le trezeasca mintea acestora intr-atat incat ei sa realizeze ce fac si sa reactioneze prin regret, cainta.

Cand stii ce gandesti si intelegi ce faci ca urmare a gandurilor tale, poti judeca daca rezultatele actiunilor tale sunt bune sau rele, prin raportare la ceea ce esti: "Gandesc, deci exist".

Daca ceea ce faci e bine, reactia fireasca e lauda catre ceea ce a determinat in cea mai mare masura rezultatul pozitiv - lauda adusa Dumnezeirii: "Fara Mine nu puteti face nimic".

Daca ceea ce faci e rau, reactia fireasca e cainta, regretul, pentru ca ajungi sa fii constient de ceea ce inseamna pierdere - deci, pierderea Dumnezeirii, iar o pierdere ca aceasta e insuportabila, pentru ca te situeaza in afara nucleului din care si catre care tinzi, fapt ce te determina sa iti para rau de faptele tale si sa te rogi pentru iertare.

Iertarea e speranta ca te poti intoarce la Dumnezeire, iar Mantuirea e rasplata eforturilor tale prin care ti-ai demonstrat cainta.

Cand si fiul i-a fost ucis, i s-a dezvaluit lipsa caintei, a regretului - deci pierderea lucratorilor.