Programul de acces în Catedrala Națională va fi prelungit până duminică spre seară, în funcție de prezența celor care doresc să intre în noul lăcaș de cult”, a declarat Vasile Bănescu, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Prelungirea programului anunțat, vine ca urmare a interesului miilor de persoane care stau încă la rând pentru a putea intra în biserică.
Joi seară, după ora 20:00, accesul credincioșilor în lăcașul de cult va fi restricționat, pentru a putea fi realizate pregătirile pentru slujba oficiată de primul hram al Catedralei Naționale.
Sfânta Liturghie va fi oficiată de Patriarhul Teofil al Ierusalimului împreună cu Patriarhul Daniel și alți peste treizeci de ierarhi.
La finalul slujbei, după ora 13:00, accesul în catedrală va fi permis din nou.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic al Argeșului și Muscelului a îndemnat credincioșii prezenți luni, 3 decembrie 2018, la Mănăstirea Cernica să nu se teamă de porunci deoarece acestea sunt o binecuvântare.
Slujirea ierarhului Calinic la Mănăstirea Cernica a avut loc cu ocazia unuia dintre hramuri: sărbătoarea Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani.
În omilia sa, ierarhul a vorbit despre anumite aspecte din viața Sfântului Cuvios Gheorghe precum faptul că a fost frate de cruce cu domnitorul Nicolae Mavrogheni și a avut ca ucenic pe Sfântul Ierarh Calinic.
Un alt subiect abordat de Înaltpreasfinția Sa a fost înțelepciunea acestor sfinți:
„Starețul Gheorghe, Sfântul Calinic și toți Sfinții au cerut de la Dumnezeu înțelepciune și pricepere așa cum și dumneavoastră ați venit astăzi aici să cereți lui Dumnezeu”.
Ierarhul a amintit că „Sfântul Cuvios Gheorghe îndemna oamenii să se roage lui Dumnezeu să pună în ei frica fericitelor Sale porunci”.
Arhiepiscopul Argeșului a îndemnat credincioșii să fie „luminoși și foarte veseli, căci Hristos după ce a înviat le-a zis femeilor mironosițe: Bucurați-vă!
Vă rog să împlinim porunca lui Iisus: să ne bucurăm că Hristos a venit să ne mântuiască.
La finalul, predicii ierarhul a îndemnat pe cei prezenți să fie voioși și să arate că au scăpat de păcat pentru că atunci când omul este vesel toată starea lui se schimbă.
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica a trăit între anii 1730-1806.
De numele său se leagă organizarea, la Cernica, a unei mănăstiri după tipicul Muntelui Athos şi al obştilor paisiene din Moldova.
Cuviosul Gheorghe a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în octombrie 2005.

Elevi cu vârste cuprinse între 6-12 ani de la unitățile de învățământ bucureștene au susținut miercuri seară, începând cu ora 17:00 la Palatul Patriarhiei, Spectacolul „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”.
La eveniment a participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa le-a oferit daruri copiilor care au interpretat colinde pe scena din Aula Magna „Teoctist Patriarhul” de la Palatul Patriarhiei. Pe scenă au urcat:
Corul Melos al Școlii Gimnaziale „Copil Dorit”;Ceata de colindători „Vestitorii Bucuriei”;Corul Colegiului Național „Mihai Viteazul”;Corul Colegiului Național „Matei Basarab”;Corul Liceului Teoretic „Sfinții Trei Ierarhi”;Corul „Sfânta Elisabeta” al Liceului Pedagogic „Anastasia Popescu”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit celor prezenți miercuri seară la Palatul Patriarhiei despre valorile dărniciei și ale viețuirii sfinte, oferind exemplul Sfântului ierarh Nicolae.
Preafericirea Sa le-a mulțumit copiilor, dar și părinților, profesorilor, preoților parohi și organizatorilor evenimentului. Cuvântul integral poate fi consultat aici.
Spectacolul „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”, ajuns la a zecea ediție, este organizat de Sectorul Învăţământ şi activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
La final, participanții la spectacol au avut ocazia de a vizita o expoziție de icoane în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei.

Preotul Constantin Necula îndeamnă într-o scrisoare adresată copiilor români, apărută recent în volumul „Lăsaţi Copiii să râdă – 100 de scriitori români pentru Copilărie”, să nu se teamă că vor crește, să viseze și să lupte.
„Copilăria nu se termină niciodată. Vârstele merg cu noi mereu, toată viaţa. Frumuseţea vieţii este tocmai asta. Că poartă cu ea, deodată, toate vârstele prin care ai trecut, uneori sclipind în viaţă cele care vor urma”, notează părintele Constantin Necula în scrisoarea către copii.
„Copilăria nu există fără tine, fratele meu mai mic, Domnia Ta, Copil român. Mă tem că oamenii mari au început să uite că poţi fi vesel şi trist deopotrivă, cuminte şi zbanghiu- acum zâmbesc tare când scriu asta- cu inima mare cât un măr văratec şi neiertător ca o coasă în iarba verii. Starea ta este copilăria în toate vibraţiile sale de bine şi lumină. Joci fotbal şi te rogi cu aceeaşi seriozitate. Îţi plac fructele pentru că miros frumos şi sunt luminoase, ştiu. Tragi cu ochii la toate rafturile cu ciocolată ori prăjituri”.
În aceeaşi scrisoare părintele profesor la Facultatea de Teologie din Sibiu critică modul în care părinţii îşi trimit copiii la meditaţii, chiar înainte de a începe şcoala.
„Cred că ţie-ţi lipseşte un anotimp din programul vieţii: vara. Eşti prea la şcoală. Uneori nici nu începi şcoala şi deja eşti la vreun curs, alergi la un antrenament ori, vai, la o meditaţie. Te pun prea devreme să înveţi limbi străine şi îţi strică jocul învăţării limbii păsăretului ori florilor, merilor şi perilor”, menționează autorul scrisorii.
Preotul sibian îi îndeamnă pe copii să îşi asculte şi să îşi respecte părinţii şi să nu se teamă să îşi facă prieteni.
„Nu ştiu ce să-ţi spun că m-a făcut mai fericit în copilăria mea decât…copilăria. Azi mă uit la tine cu drag pentru că mi-am văzut copiii crescând şi mi-am dat seama, dar asta este secret, numai între noi, că te iubesc pentru că semeni cu mine, semeni cu ei, copiii mei. Să nu te temi să creşti, să visezi şi să lupţi. Te rog joacă-te, nu te lăsa. Citeşte. E important să-ţi faci prieteni. Nu te teme să fii om, e fain tare. E minunat. Să înţelegi, cred că nu există mai mare dar decât să fii prietenul cuiva. Dacă poţi, fă-te prieten cu Iisus Hristos, Puştiul ce se naşte la Betleem, care este Dumnezeul nostru. Fă-te prieten şi frate cu El, merită. Cum merită să te faci frate cu acei din jur care te respectă şi te apără”.
„Cu cât creşti ai să descoperi că poţi iubi şi urî, ierta ori certa, scrie, vorbi ori tăcea. Nu suntem chiar aşa diferiţi cum ne credem şi nici aşa de deştepţi. Să te ştii aproape de cele frumoase, să nu minţi şi să nu te minţi. Vorbeşte mereu cu părinţii tăi, sărută-i să le aduci aminte că sunt părinţii tăi. Nu, nu că ar uita. Dar le place, chiar dacă nu recunosc”, spune părintele Necula.
La finalul scrisorii, părintele le doreşte copiilor români o copilărie liniştită, „în ciuda neliniştii noastre”.
„Eu ţi-am scris ţie, copil român, câteva gânduri. Tu eşti copilăria. Aşa cum eu am fost copilăria. Şi încă mai sunt. Te îmbrăţişez şi-l rog pe Dumnezeu, Prietenul nostru, să ai mereu parte de o copilărie luminoasă, frumoasă şi liniştită. În ciuda neliniştii noastre, a celor mari şi foarte neatenţi la tine. Cu mare drag, Constantin Necula. Preot şi tătic, copil părinţilor săi”,
Scrisoarea a fost publicată în volumul „Lăsaţi copiii să râdă – 100 de scriitori români pentru Copilărie”, Editura Libris, la iniţiativa Fundaţiei Salvaţi Copiii România

În urmă cu 35 ani trecea la Domnul unul dintre cei mai mari teologi din Occident, Pr. Alexander Schmemann.
După Revoluţia din 1917, multe familii ruseşti şi-au părăsit patria, luând calea pribegiei. În Estonia anului 1921, într-una dintre aceste familii de emigranţi, s-a născut Alexander Schmemann, unul dintre cei mai remarcabili reprezentanţi ai teologiei ortodoxe în Occident, notează Ziarul Lumina.
Pr. Alexander Schmemann
Părintele Alexander Schmemann a urmat studiile universitare în Franța.
Din 1946 până în 1951, a predat Istoria Bisericii la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie” din Paris, apoi la Seminarul „Sfântul Vladimir” (pe atunci în New York City).
În 1962, când seminarul s-a mutat în locaţia actuală din Crestwood, New York, Părintele Alexander şi-a asumat funcţia de decan, pe care a deţinut-o până la moarte.
A predat ca profesor adjunct la Universitatea Columbia, Universitatea New York, Seminarul Teologic Uniune şi la Seminarul Teologic General din New York.
Părintele Schmemann fost observator ortodox la Conciliul Vatican II al Bisericii Romano-Catolice din 1962 până în 1965.
În 1970, a participat activ la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe din America.
Predicile sale au fost transmise la Radio Liberty în limba rusă timp de 30 de ani. El a câştigat un mare număr de ascultători în întreaga Uniune Sovietică, inclusiv Alexander Solzhenitsyn, care a devenit prietenul său după emigrarea în Occident.
Părintele Alexander a publicat multe cărţi şi articole.
„Pentru viaţa lumii”, un volum popular despre credinţa creştină aşa cum este reflectată în liturghie, a fost tradusă în unsprezece limbi.
„Euharistia”, pregătită iniţial ca un ghid de studiu pentru „Federaţia Naţională a Creştinilor Studenţi” în 1963, a fost terminată chiar înainte de moartea sa. Aceasta şi câteva culegeri de scrieri ale sale au fost publicate postum.
În toate prelegerile sale, profesorul Schmemann a căutat să adâncească înţelegerea Ortodoxiei, pe care a văzut-o drept calea firească o omului spre Dumnezeu.
Aflat mereu printre studenţi, majoritatea din ei de origine americană, neancoraţi într-un mediu religios autentic, părintele Schmemann i-a îndrumat în aprofundarea învăţăturii dogmatice a Bisericii, pe care fiecare credincios este dator să o trăiască fără crispare.

Fondurile obţinute în timpul celei de a 8-a ediţie a Concertului „După datini colindăm” vor fi redirecţionate către Institutul Clinic Fundeni, secția Oncologie-Pediatrie, pentru achiziționarea unui aparat de încălzit sânge și dezghețat plasmă.
Evenimentul a avut loc miercuri seară în Biblioteca Naţională a României, iar corurile participante la concertul caritativ au fost Corul bărbătesc Cantus Domini şi Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române.
La concertul de colinde susţinut de cele două coruri renumite au fost prezenţi clerici, reprezentanți ai autorităților locale și centrale.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Studenţilor Teologi Ortodocşi (ASTO) din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti.
Invitației tinerilor au dat curs sute de persoane care au ascultat colinde și au oferit donații.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a oficiat luni, 17 decembrie 2018, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara o slujbă de pomenire a eroilor Revoluției din Decembrie 1989, care au luptat în urmă cu 29 de ani pentru demnitatea și libertatea poporului român.
La finalul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt în care a evidențiat jertfa, dragostea de țară și credința eroilor din decembrie 89.
Evenimentul s-a desfășurat în prezența oficialităților locale și județene, a numeroși revoluționari, membri ai familiilor celor ucişi în Revoluţie, asociații care își dedică activitatea memoriei eroilor din decembrie 1989.
După slujba Parastasului au fost depuse coroane la Monumentul Crucificării din fața catedralei mitropolitane.
Conform Hotărârii Consiliului Local, la Timișoara, oraș-martir, data de 17 decembrie este declarată zi de doliu, întrucât în această zi și-au pierdut viața primii eroi ai Revoluției, informează Mitropolia Banatului.

„Iisus Hristos este Dumnezeu-Omul Care mântuieşte omenirea de păcate şi de moarte, dăruindu-i iertare, înviere şi viaţă veşnică”, a spus duminică Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„Iisus Hristos este Dumnezeu şi Om. În El se unesc dumnezeirea necreată şi umanitatea creată; se unesc cerul şi pământul, veşnicia şi timpul, pentru ca oamenilor pământeni vieţuitori în timp Hristos să le dăruiască viaţa cerească veşnică”, potrivit Preafericirii Sale.
În cuvântul rostit la Paraclisul Sfântul Grigorie Luminătorul din Reşedinţa Patriarhală, Patriarhul a explicat că textul biblic aferent Duminicii dinaintea Naşterii Domnului prezintă Genealogia Mântuitorului sau Cartea neamurilor lui Iisus.
„Evanghelia cuprinde o rânduială şi o înţelepciune divină care împreună exprimă aşteptarea cu speranţă a Mântuitorului Iisus Hristos de-a lungul generaţiilor şi pregătirea în credinţă a oamenilor pentru venirea lui Iisus”, a spus Preafericirea Sa.
Patriarhul României a menţionat că Sfântul Evanghelist Matei, în prezentarea Genealogiei Mântuitorului, a utilizat „o împărţire în trei etape sau perioade de pregătire: de la Avraam până la David, de la David până la strămutarea în Babilon şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos”.
„Genealogia pe care ne-o prezintă Evanghelia de astăzi ne arată istoria mântuirii ca fiind etapizată în perioade de pregătire şi de aşteptare a omenirii întru credinţă şi speranţă pentru venirea lui Mesia – Hristos”.
Mai departe, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a precizat că fiecare perioadă de pregătire este marcată prin succesiunea a „paisprezece neamuri sau generaţii”.
Cele 42 de generaţii au fost pregătite în mod treptat pentru venirea şi primirea Mântuitorului Hristos în lume, întrucât „Prorocii Vechiului Testament au prevăzut şi au prezis pe Cel ce urma să Se întrupeze sau să Se facă Om” cu sute de ani înainte de Naşterea Sa.
Pastorala de Crăciun 2018: Îngerii și păstorii vestesc bucuria Nașterii Domnului
În predica sa, Patriarhul a mai făcut referire la faptul că printre generaţiile enumerate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei se află nu doar bărbaţi, ci şi patru femei, deşi la evrei genealogia era înregistrată pe linie bărbătească.
Ele ne surprind şi prin faptul că nu sunt evreice, şi sunt de neam străin. Astfel, Tamar şi Rahab sunt cananeence, Rut este moabiteancă, iar Batşeeba este hitită.
„Prin aceasta, Sfânta Evanghelie ne spune că nu numai poporul evreu este chemat la mântuire, ci şi popoarele de altă etnie. De asemenea, prezenţa femeilor în genealogia Mântuitorului ne arată că nu numai bărbaţii au valoare în faţa lui Dumnezeu şi în lucrarea Lui mântuitoare, ci şi femeile”, a explicat Patriarhul Daniel.
Ultima parte a Evangheliei a pus în lumină naşterea supranaturală a Pruncului Iisus, întrucât, a spus Patriarhul, „naşterea Sa după trup nu este una obişnuită, adică nu este o naştere rezultată din iniţiativa bărbătească, nici din poftă trupească, ci este una care se realizează direct din iniţiativa lui Dumnezeu”.
Potrivit Preafericirii Sale, întruparea lui Iisus Hristos „a fost împlinirea unui plan al lui Dumnezeu pregătit din veşnicie”, întruparea fiind „scopul pentru care El a creat lumea”.

Naşterea Domnului a fost sărbătorită marţi în Maaloula, un orăşel din apropierea Damascului care se remarcă prin faptul că locuitorii încă vorbesc limba aramaică, utilizată în timpul Mântuitorului Iisus Hristos.
Maaloula este situat într-o zonă montană din apropierea capitalei siriene, unde se află două mănăstiri creştine antice.
Zona a avut de suferit în urma unor lupte de acum câţiva ani, iar avariile de pe siturile creştine, cum ar fi cruci şi fresce deteriorate, pot fi observate şi astăzi, informează Russia Today.
Odată cu pacea care s-a instaurat în zonă, locuitorii au revenit, împreună cu familiile lor, şi au sărbătorit Crăciunul în lăcaşurile de cult antice.

2019 a fost proclamat marți, 1 ianuarie, An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română.
Proclamarea a avut loc la finalul Sfintei Liturghii, după oficierea slujbei de Te Deum de către Episcopul vicar Timotei Prahoveanul.
După slujbă, Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, Secretarul Sf. Sinod a citit Actul de proclamare a Anului omagial și comemorativ 2019. Actul cuprinde principalele manifestări din programul cadru teologic, educațional, cultural și mediatic al acestui an.
Tematicile omagiale și comemorative pentru 2019 au fost stabilite în ședințele de lucru ale Sf. Sinod din 4-5 iulie 2017 și 25 octombrie 2018.
În continuare, Părintele Patriarh a vorbit despre importanța omagierii satului românesc și a comemorării Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și a traducătorilor de cărți bisericești.
Satul românesc
„Omagierea satului românesc și a contribuției sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate și o demnitate”, a subliniat Patriarhul Daniel.
De asemenea, Patriarhul s-a referit și la aspecte pragmatice prin care Biserica Ortodoxă Română susține dezvoltarea satului la nivel social, cultural și bisericesc. Preafericirea Sa a amintit Proiectul Sănătate pentru Sate de care au beneficiat până în prezent 8.000 români.
„Este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane și cele rurale și mai multă cooperare cu autoritățile locale, regionale şi centrale, pentru a susţine şi ameliora viaţa satelor”, a atras atenția Patriarhul României.
Traducătorii de cărți bisericești
Comemorarea traducătorilor de cărți bisericești este un omagiu adus pentru „personalitățile-reper ale culturii teologice românești, care, prin ostenelile lor cărturărești, au contribuit la luminarea credincioșilor prin cultură și la trezirea conștiinței românești”.
Între aceștia Patriarhia Română îi omagiază în 2019 pe Patriarhii Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu.
Patriarhul Nicodim a păstorit Biserica Ortodoxă Română în vremuri tulburi şi grele, cu mare responsabilitate, mult curaj şi jertfelnicie. Vrednicul de pomenire a tradus şi tipărit Sfânta Scriptură şi o mulţime de cărţi duhovniceşti.
Patriarhul Iustin a dăruit culturii teologice lucrări fundamentale, precum şi o nouă ediție sinodală a textului scripturistic (Noul Testament din 1979 şi Biblia sinodală din 1982), cărți de cult diortosite, traduceri patristice valoroase, noi manuale pentru învățământul teologic și a iniţiat colecțiile „Părinți și Scriitori Bisericești” şi „Arta creștină în România”.
În continuare, Părintele Patriarh a prezentat icoana cu Cina de la Emaus și a explicat de ce a fost aleasă ca reprezentativă pentru Anul omagial al satului românesc: „pentru că într-un sat, Emaus, la 12 km depărtare de Ierusalim (60 stadii) Mântuitorul Iisus Hristos s-a descoperit ucenicilor Luca și Cleopa că este El, Cel răstignit și înviat din morți”.
La final, grupul psaltic Tronos a intonat o colindă, realizată de Părintele Cristian Alexandru, dedicată satului românesc.

Inginerul Eugeniu Iordăchescu, cel care a salvat prin translare 12 biserici care urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceaușescu în anii ‘80, a trecut la cele veșnice vineri, 4 ianuarie 2019, la vârsta de 89 ani.
Eugeniu Iordăchescu a salvat Schitul Maicilor, biserica Olari, biserica Sfântul Ilie, biserica Mihai Vodă, clopotniţa bisericii Mihai Vodă, Palatul Sinodal, Mănăstirea Antim, biserica Petru Iacob din Reşiţa, biserica Sfântul Ioan, biserica Sfântul Gheorghe, biserica Sfântul Ştefan „Cuibul cu barză”, ansamblul statuar de la biserica Domniţa Bălaşa, biserica Mănăstirii Râmeţ.
Mărturii despre aceste lăcaşuri sunt redate în documentarul „Salvatorul bisericilor condamnate” realizat de Trinitas TV.
Eugeniu Iordăchescu s-a născut la Brăila, în anul 1929, şi a absolvit Institutul de Construcţii din Bucureşti. A ocupat mai multe funcţii în institute de proiectare, a fost cadru didactic. Este autor a trei brevete de invenţie. A fost căsătorit şi a avut doi copii, care l-au urmat profesional.
În anul 2016, Eugeniu Iordăchescu a primit distincția „Crucea patriarhală pentru mireni”.

Duminică, 6 ianuarie 2019, la sărbătoarea Botezului Domnului, după Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia Sfinţirea cea Mare a apei (Slujba Aghesmei Mari) în faţa Reşedinţei patriarhale (după ora 11.30).
În curtea Catedralei patriarhale vor fi amplasate 24 de vase mari, cu o capacitate de 500 de litri de apă fiecare de la izvorul din Parcul «Grădina Maicii Domnului» al Reședinței Patriarhale.
De asemenea, în faţa Catedralei patriarhale, va fi înălţată o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc.
Accesul presei cu maşina este permis până la Clopotniţa Catedralei (între statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi barieră).
În vederea facilitării mediatizării evenimentului, în faţa Catedralei a fost rezervat un spaţiu special amenajat pentru jurnalişti.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În ziua praznicului Botezului Domnului, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor sluji după următorul program, transmis de Radio Trinitas:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia slujba Sfintei Liturghii în Catedrala Patriarhală, împreună cu Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul și Ieronim Sinaitul.

Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Craiova.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Timișoara.
Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, va sluji în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.
Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Nürnberg, Germania.
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în Parohia „Înălțarea Sfintei Cruci”, Upland, SUA.
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște.
Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Constanța.
Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji în Biserica „Înălțarea Domnului” – Catedrala Mare din Târgu Mureș.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.
Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, va sluji în Catedrala Arhiepiscopală din Roman.
Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji în noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș.
Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji în Catedrala „Nașterea Domnului” din Brăila.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji în Catedrala
Arhiepiscopală din Arad.
Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, va sluji în Catedrala Episcopală din Huși.
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji în Catedrala Episcopală din Caransebeș.
Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji în Catedrala Episcopală din Oradea.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcop Maramureşului şi Sătmarului, va sluji în Catedrala Episcopală din Baia Mare.
Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji în Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin.
Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji în Parohia Volna din Călărași.
Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, va sluji în Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.
Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în parohia „Sfinții Împărați” din Zimnicea.
Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji în Catedrala Episcopală din Giurgiu.
Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, va sluji în Catedrala Episcopală din Slatina.
Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji în Catedrala Episcopală din Tulcea.
Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji în Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Zalău.
Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji în Catedrala Episcopală din Deva.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, va sluji în Catedrala Episcopală din Gyula, Ungaria.
Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” de la Sediul Eparhial din Roma, Italia, împreună cu Preasfinţitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Parohia Ortodoxă Română din Göteborg, Suedia.
Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei, va sluji în Catedrala „Sf. Gheorghe”, Saint-Hubert, Quebec, Canada.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, va sluji la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală.
Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji în parohia Lazaret IV din Sibiu.
Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, va sluji la Mănăstirea Cebza din județul Timiș.
Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, va sluji în parohia românească „Acoperământul Maicii Domnului” din Chartres, Franţa.
Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (AHK) din München, Germania.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, va sluji la Mănăstirea „Sihăstria Putnei” din județul Suceava.
Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Aradului, va sluji în Catedrala Veche din Arad.
Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, va sluji la Mănăstirea Scărișoara din județul Satu Mare.

Are aproape 85 de ani și de la vârsta de 8 ani a îmbrățișat viața monahală. Joi, 10 ianuarie 2019, maica stareță Teofana Scântei a primit Crucea Patriarhală, în contextul aniversării a 50 ani de când păstorește obștea Mănăstirii botoșănene Vorona.
Originară din satul botoșănean Chișcăreni, Fevronia (numele primit la naștere) a ajuns la Mănăstirea Agafton la vârsta de 8 ani și nu a mai dorit să plece.
Părinții i-au acceptat dorința și au lăsat-o sub oblăduirea maicii Mitrodora Savel, monahie care s-a ocupat de educația ei, noteazăDoxologia.
La 15 ani a plecat la Mănăstirea Râşca. A suferit de pe urma decretului comunist de lichidare a mănăstirilor, fiind alungată de la Râșca în ‘59 împreună cu mai multe maici. A lucrat la Filatura de in şi cânepă din Fălticeni timp de 9 ani.
În 10 ianuarie 1969 Maica Teofana a fost numită stareță la Mănăstirea Vorona, redeschisă prin stăruinţa vrednicului de pomenire Patriarh Iustin Moisescu.
În cei nouă ani de calvar, întregul ansamblu mănăstiresc de la Vorona fusese degradat și abandonat, fiind transformat într-o anexă a CAP-ului. În chilii trăiau animalele, iar Biserica Adormirii Maicii Domnului devenise depozit pentru cereale.
În 50 de ani, în timpul stăreției vrednicei maici, Mănăstirea Vorona a cunoscut o perioadă de înflorire prin restaurarea celor trei biserici, prin construirea a trei case monahale şi amenajarea unei noi gospodării anexe, dar și prin sporirea vieții duhovnicești și prin organizarea a numeroase acţiuni filantropice.
Nu mai puțin semnificativ este momentul hramului Mănăstirii Vorona din 7-8 septembrie 2005, când a avut loc Proclamarea canonizării Sfântului Onufrie de la Vorona.
Pentru toate eforturile depuse în slujba Bisericii, Maica Teofana a primit recunoașterea Patriarhului României care i-a acordat cea mai înaltă distincție bisericească.
Crucea Patriarhală i-a fost oferită de Mitropolitul Teofan în cadrul unei ceremonii oficiate joi după Sfânta Liturghie:
De asemenea, maica stareță a primită flori și diplome aniversare din partea Prefecturii Botoșani, a Consiliului Județean Botoșani și a Primăriei Vorona.

Pr. Prof. Dr. Ioan Moldoveanu este noul decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din Bucureşti (FTOUB), urmare a deciziei luate în luna decembrie 2018 de Senatul Universităţii Bucureşti.
Noul decan a fost învestit în funcţie la 1 ianuarie 2019 şi va continua mandatul 2016-2020, deţinut până în luna septembrie a anului trecut de Pr. Prof. Dr. Ştefan Buchiu.
Părintele Ioan Moldoveanu este profesor titular la Disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă Bucureşti încă din 1 octombrie 2013, iar din 1 octombrie 2016 conducător de doctorat la Școala doctorală Dumitru Stăniloae.
În vârstă de 51 de ani, Părintele Profesor Ioan Moldoveanu este doctor în teologie din anul 1999 şi a urmat studiile pentru obţinerea acestui titlu ştiinţific atât la Bucureşti (1989 – 1993), cât şi la Atena şi Tesalonic (1993 – 1999), fiind încununate cu succes de teza Relaţii între Ţările române şi Muntele Athos (1650-1863), elaborată sub îndrumarea Prof. Athanasios Karathanasis şi susținută la Universitatea Aristotel din Tesalonic.
Părintele Decan vorbeşte mai multe limbi de circulaţie internaţională şi este autorul a diverse volume şi studii în limbile română, greacă şi engleză.
Din anul 2003 este preot la Paraclisul Ambasadei Greciei la Bucureşti.
La început de mandat, noul decan le-a transmis studenţilor un mesaj pe site-ul oficial al FTOUB în care a subliniat că instituţia „își propune să fie una a misiunii creștine moderne, folosind mijloacele de comunicare modernă, înspre a oferi lumii de azi oameni pregătiți să răspândească mesajul Evangheliei lui Hristos într-o lume ce pare din ce în ce mai înstrăinată de valorile credinței în El, Cel Care a Înviat pentru noi și pentru a noastră mântuire”.
Anul viitor vor fi organizate noi alegeri, pentru ocuparea funcţiei de decan, aferente perioadei 2020 – 2024.

Joi, 24 ianuarie 2019, se împlinesc 160 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), moment deosebit din istoria poporului român, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Electivă a Munteniei, care a ales ca domnitor al Ţării Româneşti pe Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.
De aceea, la Sfânta Liturghie oficiată joi, 24 ianuarie 2019, de la ora 8.15, în Catedrala Patriarhală, vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.
După Sfânta Liturghie, începând cu ora 10.00, va fi oficiată slujba de Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.
De la ora 10.25 va avea loc depunerea unor coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
De la ora 11.00, în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, se va desfășura Sesiunea de comunicări științifice intitulată„Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, și lansarea unor lucrări apărute la Editura Basilica.
Sesiunea de comunicări științifice este organizată de Academia Română în colaborare cu Patriarhia Română. La această întrunire academică participă persoane invitate de Patriarhia Română.
Totodată, în ziua de 24 ianuarie 2019, Sărbătoare naţională,ierarhii şi preoţii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română, în memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor, iar la sfârșitul slujbei, la toate bisericile, vor fi trase clopotele timp de un minut.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

În fiecare an la 30 ianuarie îi sărbătorim pe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Această sărbătoare datează din timpul domniei împăratului bizantin Alexios I Comnenul (1081-1118) în urma unui vis avut de Episcopul Ioan al Evhaitelor şi s-a stabilit în data de 30 ianuarie ca o cinstire comună a celor trei mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, în urma mai multor ani de dispute între diferite comunităţi creştine pe tema care dintre cei trei este mai mare.
Pentru a recunoaşte importanţa operei celor trei mari ierarhi pentru teologia ortodoxă la Congresul Facultăţilor de Teologie din Atena din anul 1936 s-a hotărât ca ei să devină patronii spirituali ai instituţiilor de învăţământ teologic din întreaga lume. Aceste câteva repere ne arată cât de importanţi sunt pentru creştinii ortodocşi aceşti trei corifei ai primului mileniu creştin patristic.
Sfinţii Trei Ierarhi sunt „mari luminători ai Ortodoxiei, rugători împreună pentru unitatea Bisericii, apărători ai demnităţii umane, ambasadori ai săracilor și bolnavilor”, după cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, rostit la sărbătoarea lor în urmă cu trei ani.
În afară de sărbătoarea din data de 30 ianuarie, pe parcursul lunii ianuarie îi avem sărbătoriţi separat, în data de 1 ianuarie pe Sfântul Vasile cel Mare, în data de 25 ianuarie pe Sfântul Grigorie Teologul şi în data de 27 ianuarie pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Putem spune că în luna ianuarie, pe lângă marii părinţi duhovniceşti ai Egiptului, îi avem în prim-plan şi pe părinţii fundamentali pentru teologia ortodoxă, şi anume Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Ioan Gură de Aur, la care se adaugă şi prezenţa în 21 ianuarie a Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul. Într-un cuvânt, este o lună a binecuvântărilor pentru viaţa Bisericii şi a oamenilor Bisericii care au marcat cel mai mult existenţa duhovnicească şi teologică a Ortodoxiei noastre.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a îndemnat în omilia duminicală să ne schimbăm viața în bine din propria iniţiativă, „nu aşteptând să fim pedepsiţi, nici certaţi cu boală, cu suferinţă ori cu mustrări”.
Oferindu-l exemplu pe Zaheu Vameşul, Preafericirea Sa a precizat că schimbarea trebuie să intervină prin cugetarea la „multa bunătate a lui Dumnezeu şi la dorinţa Lui de a intra în casa sufletului nostru cu iubirea lui milostivă pentru a ne ajuta să fim şi noi buni şi milostivi”.
Când şi cum ne putem schimba în bine?
În omilia rostită duminică la Paraclisul Sf. Grigorie Luminătorul din cadrul Reşedinţei Patriarhale, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat că ne putem schimba în bine în orice moment al vieţii noastre prin diferite modalităţi şi a oferit câteva exemple în acest sens.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a insistat pe ideea schimbării a modului de a gândi şi a atitudinii faţă de aproapele care generează o schimbare în toată fiinţa noastră.
„Când vedem un om mai credincios decât noi, să nu-l invidiem”, a spus Preafericirea Sa, ci să ne hotărâm să avem şi noi credinţă mai puternică; când vedem un om mai harnic şi mai darnic decât noi, să ne hotărâm să fim şi noi mai harnici şi mai darnici; când vedem că un om are o viaţă mai curată decât noi şi trăieşte în sfinţenie, să ne hotărâm să ne curăţim de păcate şi să căutăm sfinţenia”.
Ca răsplată pentru schimbare, Patriarhul României a spus că vom auzi şi noi „cum răsună tainic în sufletele noastre cuvintele lui Hristos Domnul” adresate lui Zaheu: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, pentru că şi acesta este fiul credinţei!
Bunătatea milostivă a lui Dumnezeu schimbă pe oameni
În continuare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat un aspect discutat foarte mult în societatea actuală, şi anume de ce unii oameni, deşi sunt răi sau lacomi, au parte de multe binefaceri pe pământ.
Preafericirea Sa a spus că răspunsul poate fi acesta:
„Mântuitorul Iisus Hristos aşteaptă ca bunătatea, milostivirea şi dărnicia Lui să-i determine într-o zi pe cei mai păcătoşi să-şi schimbe viaţa, să se convertească, nu din teamă de pedeapsă, ci urmând bunătăţii lui Dumnezeu, Care iubeşte pe tot omul şi doreşte ca nimeni să nu piară, ci să se mântuiască, adică să vină la El, în mod liber, cu dorinţa de mântuire, de viaţă veşnică fericită, în iubirea Preasfintei Treimi”.
Bunătatea lui Dumnezeu este un îndemn tainic la pocăinţă
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că evanghelia citită la Sfânta Liturghie este „un motiv de nădejde şi încurajare pentru noi toţi” şi ne arată „cum convertirea unui om păcătos s-a produs pentru că i s-au arătat acestuia o bunătate şi o cinste pe care nu le merita”.
„Evanghelia ne ajută să înţelegem că multa blândeţe, multa răbdare şi multa bunătate ale lui Dumnezeu sunt un îndemn tainic la pocăinţă pentru păcate, la schimbare a vieţii prin săvârşirea faptelor bune”, a spus Preafericirea Sa.
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române şi-a încheiat cuvântul printr-un îndemn la rugăciune:
„Să ne rugăm Domnului Iisus Hristos să ne ajute să devenim buni şi să săvârşim fapte bune ca roade ale bunătăţii Lui lucrătoare în noi, spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire!”

Odată cu primul număr din anul 2019, Revista Chemarea Credințeişi-a schimbat grafica şi au fost adăugate rubrici noi dedicate anului omagial în curs.
„Revista are în acest an o grafică dedicată cu precădere Anului Omagial al satului românesc”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica Ani-Eliza Busuioc, Secretar de redacție.
Ani-Eliza a semnalat şi introducerea unor rubrici noi dedicate satului românesc.
„Paginile 4 – 5 sunt dedicate în acest număr regiunii Bucovina, ilustrând cele mai semnificative elemente specifice acestei zone. Fuiorul cu povești, o altă rubrică nouă în acest an, evocă amintiri din copilărie, momente încărcate de duioșie și nostalgie, dorul de bunici, emoții trăite de mulți tineri care au crescut în satul românesc”, a spus Ana-Eliza Busuioc.
În cadrul revistei există şi o rubrică intitulată An comemorativ, „rubrică dedicată anul acesta patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române.
„Acest număr creionează portretul întâiului patriarh al României Mari, Miron Cristea, fiind prezentat în paginile 34-35”, a preciat secretarul de redacţie al revistei.
Revista Chemarea Credinţei a fost înfiinţată în anul 2009, fiind dedicată copiilor şi familiei creştine.

Vrednicul de pomenire părinte arhimandrit Justin Pârvu a fost ieri pomenit la împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa (10 februarie 1919). La Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ a fost oficiată slujba Parastasului pentru marele duhovnic, la care au participat câteva mii de credincioşi din întreaga ţară. Slujba de pomenire, precum şi Sfânta Liturghie care a precedat-o au fost oficiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Tot ieri, în localitatea Petru Vodă, a fost sfinţită o troiţă înălţată pentru comemorarea a 100 de ani de la sacrificiul celor ce s-au jertfit în aceste locuri pentru înfăptuirea României Mari.
Mulţime de credincioşi au fost prezenţi ieri, 10 februarie 2019 la Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ. În această zi, s-a împlinit 100 de ani de la naşterea marelui duhovnic român, arhimandritul Justin Pârvu. Părintele a fost unul dintre cei mai remarcabili pătimitori ai închisorilor din perioada comunistă, suferind 17 ani de temniţă. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Au slujit alături de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei numeroşi preoţi de mir, precum şi stareţi de la mănăstirile din zona Moldovei.
După citirea Evangheliei, Înaltpreasfinţia Sa a adresat un bogat cuvânt de învăţătură, în care a conturat chipul părintelui Justin Pârvu, un chip al creştinului desăvârşit: „Oare a fost ceva mai de preţ pentru părintele Justin decât apartenenţa sa la Biserica lui Hristos? A fost ceva mai scump, având un cer pentru care să lupte cu mai multă ardoare decât propovăduirea învăţăturii Bisericii, anume conştiinţa că el aparţine acesteia, că este mădular al ei, că este ramură binecuvântată altoită pe trupul Bisericii lui Hristos? Dacă apartenenţa părintelui Justin la Biserica lui Hristos este prima sa convingere în legătură cu ţelul vieţii acesteia pe pământ întru dobândirea Împărăţiei cerurilor, apartenenţa sa la poporul lui Dumnezeu şi la România este, de asemenea, o constantă permanentă, de o valoare foarte adâncă şi cuprinzătoare. Părintele Justin a afirmat de nenumărate ori că acest popor român, în ciuda multor slăbiciuni şi păcate, este poporul lui Dumnezeu, este grădina Maicii Domnului şi în interiorul acestui popor el îşi găseşte apartenenţa, identitatea şi, cum o numeşte el, «profesiunea de român»”.
A urmat slujba de pomenire, desfăşurată în biserică, dar şi la mormântul părintelui Justin. În cadrul slujbei de pomenire, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea arhimandritului Justin Pârvu, mesaj din care vă prezentăm un fragment: „Comemorarea Părintelui Justin, la împlinirea unui centenar de la naşterea sa pământească, este o datorie şi o binecuvântare în acelaşi timp. Datoria este să ne amintim de înaintaşii noştri, cum spune Sfântul Apostol Pavel: «Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa» (Evrei 13, 7). Iar binecuvântarea vine din întâlnirea cu cel pomenit în şi prin rugăciune, dar şi prin evocările care se fac cu acest prilej, spre a întări şi încuraja pe cei care au nevoie de sfat şi povăţuire duhovnicească. Aşadar, ne amintim în acest moment de părintele arhimandrit Justin Pârvu ca de un adevărat luptător pentru credinţă, pentru dreptate, dar şi un adevărat monah, a cărui preocupare principală a fost rugăciunea, la care s-au adăugat lucrul mâinilor, postul şi ascultarea duhovnicească. Felicităm pe organizatorii acestui eveniment duhovnicesc, în primul rând pe părintele Stareţ Hariton Negrea, care astăzi împlineşte 20 de ani de la primirea hirotoniei întru ieromonah, pe toţi vieţuitorii din obştea Mănăstirii Petru Vodă, precum şi pe toţi credincioşii pelerini care vin cu evlavie la această mănăstire, ctitorie a părintelui Justin Pârvu! Cu sentimente de preţuire şi recunoştinţă pentru lucrarea rodnică şi îndelungată a părintelui Justin Pârvu în ogorul Bisericii, ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să aşeze sufletul său împreună cu sfinţii, iar obştii monahale şi tuturor ucenicilor lui să le dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani!”.
Tot ieri, în localitatea Petru Vodă din judeţul Neamţ a fost sfinţită o troiţă înălţată pentru comemorarea a 100 de ani de la sacrificiul celor ce s-au jertfit în aceste locuri pentru înfăptuirea României Mari. Slujba a fost oficiată de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care la final le-a vorbit celor prezenţi despre semnificaţia şi importanţa Sfintei Cruci.

Trinitas TV a lansat recent emisiunea „Pagini despre satul românesc”.
Noua producţie media a Televiziunii Patriarhiei Române este realizată de Alex Ştefănescu care doreşte să demonstreze cât de valoroasă şi emoţionantă este literatura română dedicată satului.
Ediţia de duminică, 17 februarie, îl are ca subiect central pe Lucian Blaga care spunea că „Veşnicia s-a născut la sat” şi va fi difuzată la ora 20:55.
„Am început în mod simbolic cu Eminescu, iar singura poezie a lui Eminescu în care apare un sat este «Sara pe deal». În multe alte poezii ale sale vedem păduri, râuri, acea natură cu care ţăranii sunt familiarizaţi încă din copilărie, dar nu vedem satul propriu zis”, a declarat realizatorul emisiunii.
„Pentru Mihai Eminescu satul era imaginea siguranţei. Chiar şi în poezie se vede asta. De pe deal se vede satul. Cu activitatea lui aceeaşi de sute de ani, cu oameni care au un rost, cu activităţi care au o rânduială. Este un sat din imaginaţia lui şi un sat din amintirile lui pentru că Eminescu a copilărit într-un sat, satul Ipoteşti”, a adăugat Alex Ştefănescu.
Emisiunea se doreşte a fi un manifest prin care telespectatorii sunt încurajaţi să citească poezie şi să înveţe să se bucure de natură.

La Centrul de Cercetare Ecumenică din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu au început joi, 14 februarie, conferințele Andrei Scrima din acest an.
Prima conferință a fost susținută de Ana-Maria Răducan și a fost intitulată „A fi sau a nu fi…filosof. Configurarea identității unei elite în secolul al XI-lea”, informeayă Mitropolia Ardealului.
Conferințele Andrei Scrima de la Sibiu sunt evenimente academice anuale care aduc în fața publicului sibian bursieri ai programului de cercetare științifică pus sub același nume, în cadrul Centrului de Cercetare Ecumenică din municipiu.
În acest an vor fi șase conferințe susținute de bursierii actuali pe teme diverse de cercetare teologică și ecumenică.
Prima întâlnire a avut loc în sala de conferințe din cadrul Centrului de Cercetare Ecumenică, în prezența celor doi co-directori ai instituției, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel și prof. univ. dr. Stefan Tobler, a coordonatoarei programului de burse Andrei Scrima, Antoaneta Sabău, a cercetătorilor și bursierilor din cadrul Centrului, precum și a altor cadre didactice și teologi.
Următoarea conferință din cadrul programului Andrei Scrima va avea loc joi, 21 februarie, de la ora. 14.00, în aceeași sală și va fi susținută de Daniel Cergan, cu tema „Comunicarea religioasă și societatea modernă. Identitatea religioasă în lumea modei”.
Seria de conferințe va continua pe 28 februarie cu prelegerea intitulată „Despre libertate și datorie: sărbătoarea Bunei Vestiri” și susținută de Ileana Suciu.
Pe 21 martie, Paul Siladi va susține o conferință intitulată „The <<Ecumenism>> of the Desert Fathers. The Relation to the Other in the Apophtegmata Patrum”.
Răzvan Perșa va susține conferința „Heresy/Heretics, Schismatics/Schism, Illicit Assemblies. Naming the Non-Orthodox Communities in the First Millenium” pe 29 martie.
Ultima conferință va avea loc pe 8 mai și va fi susținută de Alexandru Briciu. Tema conferinței este „The WCC, an Arbitrator ex Aequo et Bono in the Eastern Bloc. The Romanian Systematization Issue”.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei a finanțat recent achiziționarea buteliilor cu protoxid de azot, gaz utilizat pentru facilitarea nașterii naturale fără dureri la Maternitatea „Elena Doamna” din Iași.
Maternitatea ieșeană a fost prima unitate sanitară de stat care a introdus acest produs medical, în 2014, însă nașterea sub efectul protoxidului de azot a fost întreruptă din lipsa fondurilor.
„Doresc să mulţumesc Înaltpresfinţitului Teofan în mod special din partea pacientelor pentru că această sponsorizare a fost făcută la dorinţa expresă a dumnealui. Vom continua să achiziţionăm şi pe viitor”, a precizat dr. Gabriel Martinescu, managerul Maternităţii „Elena Doamna”, potrivit Ziarul de Iași.
Protoxidul de azot, numit și Entonox, sau gaz ilariant are un efect analgezic, de relaxare, şi reduce senzaţia de durere.
Pacienta îşi administrează singură doza necesară atunci când simte dureri, gazul fiind într-o butelie cu un furtun prin care femeia inspiră. Efectul este unul pe termen scurt şi nu afectează capacitatea pacientei de a se mişca.
Arhiepiscopia Iașilor este una dintre cele mai active în ceea ce privește activitățile pentru viață. Prin Departamentul Pro Vita, Sectorul de Misiune al Eparhiei se concentrează pe informarea și consilierea tinerilor, ajutorarea femeilor însărcinate aflate în dificultate, salvarea copiilor de la avort și sprijinirea familiilor cu mulți copiii

Membrii Consiliului Național Bisericesc s-au întrunit în ședință anuală la Reședința PatriarhalăPublicat de Sorin Ioniţe 19.02.2019
Membrii Consiliului Național Bisericesc s-au întrunit marți, 19 februarie 2019, la Reședința Patriarhală în ședință anuală sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Ședința a început în jurul orei 10:00. A fost evaluată activitatea Bisericii din anul trecut și s-au formulat propuneri pentru anul în curs.
Evaluarea a fost făcută la nivel național, pe sectoare de activitate.
114 milioane lei în filantropie
Potrivit raportului citit de Patriarhul României, peste 114 milioane lei au fost cheltuite în Patriarhia Română pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2018.
În ceea ce privește activitatea pastoral-liturgică și administrativă au fost evidențiate sfințirea Altarului Catedralei Naționale și oficierea primei slujbe de pomenire pentru Eroii Neamului în lăcașul de cult reprezentativ al spiritualității românești.
Au mai fost amintite: proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul, canonizarea Episcopului Dionisie Erhan al Cetății Albe-Ismail, înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Matrona de la Moscova, a cinstirii Sfintei icoane a Maicii Domnului – Siriaca, de la Mănăstirea Ghighiu.
În același raport, Părintele Patriarh Daniel a subliniat principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern. Acestea au vizat, pe de o parte, legăturile tradiționale ale Bisericii noastre cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităților ortodoxe române din străinătate.
Formele în care se poate manifesta dragostea față de semeni
„Analizând datele existente, observăm că Biserica Ortodoxă Română a urmărit cu fidelitate responsabilitatea sa majoră privind viața spirituală, educația religioasă a tinerilor şi misiunea social-filantropică”, a spus Patriarhul României la ședința anuală a Consiliului Național Bisericesc.
Preafericirea Sa a insistat asupra „iubirii milostive” care poate fi arătată „în multe și diferite forme”:
Milostenia materială poate fi hrană pentru cel flămând, haine pentru cei lipsiți de ele, medicamente pentru cei bolnavi, ajutor material pentru cei săraci și altele asemenea.
Referitor la filantropie, Părintele Patriarh a recomandat ca „în mâna întinsă a omului aflat în nevoie sau dificultate trebuie să vedem mereu mâna întinsă a lui Hristos către noi”.
În chip tainic și duhovnicesc, mâna săracului care ne cere ajutor se întâlneşte cu mâna lui Hristos din noi care oferă acest ajutor celor aflați în nevoie.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și-a exprimat aprecierea față de „eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române”.
Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!
Evaluările și rapoartele făcute în aceste zile vor fi prezentate membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se vor reuni joi în ședință de lucru.

Reflectând asupra pildei Întoarcerii Fiului Risipitor, Patriarhul Daniel a semnalat un aspect important în omilia duminicală, şi anume că Dumnezeu aşteaptă ca noi, prin pocăinţă, să facem câţiva paşi înspre El şi imediat ne iese în întâmpinare să ne ofere ajutorul Său.
„Văzând de la distanţă mare această dorinţă a tânărului de a se pocăi”, a spus Patriarhul Daniel, „din departe Tatăl fiului risipitor a ieşit în întâmpinarea lui. Nu l-a aşteptat să bată la uşă, ci când a văzut că fiul risipitor face primii paşi spre El ca să ceară iertare, Tatăl a ieşit în întâmpinarea lui”.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat celor prezenţi în Catedrala Patriarhală „că atunci când Dumnezeu Tatăl vede că un păcătos vrea să se întoarcă, iese în întâmpinarea lui şi îl primeşte cu iubire părintească milostivă şi iertătoare”.
Iubirea mai mare decât dreptatea
Pilda Fiului Risipitor evidenţiază iubirea părintească nemărginită şi necondiţionată a lui Dumnezeu faţă de păcătosul care cere iertare pentru păcatele sale şi se pocăieşte.
Iubirea aceasta, a spus Patriarhul Daniel, este mai mare decât dreptatea.
„După dreptate fiul trebuia pedepsit, dar după iubirea părintească mai presus de orice calcul material e primit cu multă bucurie”, a afirmat Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române: .
„Tatăl nu i-a cerut un inventar al bunurilor risipite, al averilor cheltuite, ci mai presus de orice calcul de ordin material Tatăl s-a bucurat pentru că persoana este mai important decât toate averile materiale”.
„Sufletul unui păcătos care se întoarce la Dumnezeu are o valoare infinită, de aceea nu au mai fost calculate pagubele materiale produse de viaţa dezordonată, egoistă şi pătimaşă a fiului rispitor”, a precizat Părintele Patriarh.
Pocăinţa înviază sufletul din moarte spirituală
Pocăinţa a fost subiectul central al omiliei pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit-o în Catedrala Patriarhală cu prilejul Duminicii întoarcerii fiului risipitor.
El a remarcat că pocăinţa reprezintă „schimbarea modului de a gândi şi de a trăi” şi a explicat că prin acest proces „sufletul înviază din moartea spirituală”.
Părintele Patriarh l-a oferit ca exemplu pe fiul risipitor.
Aflat în „drama libertăţii ca înstrăinare de Dumnezeu” departe de Tatăl său, „într-un moment de conştientizare a stării sale decăzute”, fiul risipitor „şi-a venit în sine”, a spus Patriarhul Daniel explicând că aceasta este prima treaptă a pocăinţei.
„Atunci el începe să se ridice din starea nefirească a îndepărtării omului de Dumnezeu, la starea firească, la starea de comuniune şi de împăcare cu Dumnezeu, de comunicare cu Dumnezeu prin rugăciune de pocăinţă”, a spus părintele Patriarh Daniel.
Reprimirea în iubirea lui Dumnezeu
În acest sens, Preafericirea Sa a explicat că atunci când oamenii se pocăiesc şi doresc să îşi schimbe viaţa, îşi mărturisesc păcatele prin Taina Spovedaniei, „înviază din moartea spirituală pricinuită de păcat” şi devin „oameni primiţi în iubirea lui Dumnezeu Tatăl”.
Părintele Patriarh a făcut referire la cele patru simboluri din evanghelie care evidenţiază primirea omului în iubirea lui Dumnezeu Tatăl.
Haina cea dintâi – primită ca urmare a pocăinţei şi a regretului pentru viaţa păcatoasă, această haină arată simbolic „legătura dintre Taina Botezului şi Taina Pocăinţei, numită adesea Botezul Lacrimilor.Inelul cel de aur simbolizează reprimirea omului care se pocăieşte în „iubirea deplină, neîntreruptă, nediminuată şi neschimbătoare a lui Dumnezeu”;Încălţimintea nouă primită după pocăinţă semnifică „harul sau ajutorul lui Dumnezeu ca omul să calce peste spinii ispitelor când merge pe calea mântuirii”Viţelul îngrăşat este Sfânta Euharistie primită de cei care se pocăiesc, fiind arvuna vieţii veşnice.Dumnezeu respectă libertatea omului
Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat că „Dumnezeu respectă libertatea omului chiar şi atunci când libertatea aceasta poate deveni potrivnică voii lui Dumnezeu”, însă a precizat că Tatăl Ceresc intervine atunci când omul se îndreaptă spre pierzare.
„Când constată că libertatea omului a devenit iraţională şi autodistructivă şi îl duce pe om la pierzare, atunci Dumnezeu intervine adesea în mod neaşteptat, nu direct, ci prin împrejurări materiale exterioare care determină pe omul păcătos la o schimbare spirituală interioară”, a spus Părintele Patriarh.
În finalul omiliei, Părintele Patriarh Daniel a spus că „Pilda fiului risipitor este dată ca un model de pocăinţă, dar şi ca o chemare la pocăinţă ca o pregătire a noastră pentru a intra în Postul Sfintelor Paşti, care este o perioadă de rugăciune smerită, de pocăinţă sinceră, de milostenie generoasă pentru a putea să primim bucuria cea mare a Învierii Domnului”.
În duminica a doua din perioada Triodului, alături de Patriarhul României au slujit episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul.

Lasata secului de carne pentru Postul Sfintelor Pasti are loc in duminica numita a "Infricosatei Judecati" (3 martie 2019). Dupa aceasta duminica, intram in "saptamana branzei", in care consumul de origine animala este oprit pana la Sfintele Pasti.
Zilele de miercuri si de vineri din "saptamana branzei" au dezlegare la produsele lactate si la peste.
De regula, cuvantul sec, din sintagma "lasata secului", este inteles ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post. Insa, la Sfintii Parinti, accentul nu cade numai pe mancare. Secul pe care il cere postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea impatimita. Omul cel vechi, omul pacatos trebuie sa dispara treptat. Primul pas pe aceasta cale este sentimentul unei nespuse cainte. "De unde voi incepe a plange faptele mele ticaloase?" Aceste cuvinte ce deschid "Canonul Pocaintei" al lui Andrei Criteanul, caracterizeaza aceasta stare spirituala. "Desfatandu-ma in adancurile pacatului, strig catre milostivirea Ta cea fara de margini... da-mi lacrimi, Hristoase, spre curatirea inimii de patimi... usile pocaintei (metanoia), deschide mie, Datatorule de Viata." Aceasta idee continua, cu intensitate mereu crescanda, in cantarile Bisericii si in rugaciunile liturgice, in special in perioada Postului Mare.
Insa, ceea ce se cere nu este doar plangerea rautatilor personale, ci "o lupta nevazuta" impotriva gandurilor rele si pacatoase.
Sfintii Parinti au atras atentia ca postul inteles doar ca efort alimentar, nu are nici o valoare: "De mancare postind, suflete al meu, dar de pofte necuratindu-te, in desert te lauzi cu nemancarea... Ca un mincinos vei fi urat de Dumnezeu si demonilor celor rai te vei asemana, caci nici ei nu mananca pururea...".
De multe ori ne este dat sa auzim ca nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Insa, nu este asa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfintii Parinti au randuit sa ne infranam de la anumite bucate pentru o vreme, au facut-o cu buna stiinta. Credinciosul nu trebuie sa se multumeasca cu jumatati de masura. Nu cu o parte din el trebuie sa-L intampine pe Hristos, ci cu intreaga sa natura: trup si suflet.
Mentionam ca Postul Sfintelor Pasti este asezat in cinstea Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2).

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a transmis tradiționalul mesaj catehetic cu ocazia începutului Postului Mare 2019 cu scopul de a atrage atenția că asceza ortodoxă nu se referă doar la un grup restrâns de persoane ci este „un eveniment bisericesc” și o vocație comună pentru toți credincioșii fără excepție.
„Ascetism este creștinismul întreg”, afirmă Patriarhul Constantinopolului în mesajul făcut public de Patriarhia Ecumenică.
În mesaj, Sanctitatea Sa subliniază faptul că nevoințele ascetice nu sunt un scop în sine, ci ele ajută pe creștini să depășească voința proprie și să mute centrul vieții de la dorința individuală spre iubirea care „nu caută ale sale”.
El reamintește tuturor că „perioada postului este adăpată de bucuria Crucii și a Învierii”, îndemnând la o nevoință dusă cu bucurie, la rugăciune stăruitoare, la sprijin concret al celor în nevoi și la recunoștință față de Dumnezeu.
Mesajul catehetic al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu la începutul Postului Mare 2019
†Bartolomeu
Prin mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic,
Către plenitudinea Bisericii,
Harul și pacea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos să fie cu voi cu toți, iar de la noi rugăciune, binecuvântare și iertare
Cu harul lui Dumnezeu, Dătătorul tuturor darurilor, am ajuns și anul acesta Sfântul și Marele Post, arena nevoințelor duhovnicești, pentru a ne curăța cu ajutorul Domnului prin rugăciune, post și smerenie și pentru a ne pregăti pentru trăirea în Dumnezeu a cinstitelor Pătimiri și a sărbătorii purtătoare de lumină a Învierii Mântuitorului Hristos.
Într-o lume cu multiple confuzii, experiența ascetică a Ortodoxiei reprezintă un bun duhovnicesc inestimabil, un izvor nesecat de cunoștință dumnezeiască și înțelepciune omenească.
Asceza cea binecuvântată, duhul căreia adapă întru totul modul nostru de viețuire – „ascetism este creștinismul întreg” – nu reprezintă privilegiul celor puțini sau al celor aleși, ci „un eveniment bisericesc”, un bun comun, o binecuvântare comună și o vocație comună pentru toți credincioșii fără excepție.
Desigur, nevoințele ascetice nu sunt un scop în sine. Principiul că „asceza există de dragul ascezei” nu este valid. Scopul ascezei este acela de a depăși voia proprie și „cugetul trupului”, mutarea centrului vieții de la dorința individuală și de la „drept” spre iubirea care „nu caută ale sale”, în conformitate cu mesajul biblic: „Nimeni să nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui.” (1 Corinteni 10:24).
Acest duh domină întregul și lungul parcurs istoric al Ortodoxiei.
În Noul Materic întâlnim o minunată descriere a acestui etos al renunțării la „ale mele” în numele iubirii: „Venit-au odată nişte schiteni la maica Sara, iar ea le-a pus lor înainte un paner cu poame. Ei lăsând cele bune, mâncau pe cele putrede. Şi le-a zis lor: adevărat, schiteni sunteţi”!
Această înțelegere și utilizare jertfelnică a libertății este străină spiritului epocii noastre, care identifică libertatea cu revendicări și drepturi individuale.
Omul „autonom” contemporan nu ar fi mâncat fructele putrede, ci pe cele bune, fiind convins că astfel își exprimă și utilizează libertatea în mod autentic și responsabil.
Aici își are locul suprema valoare a concepției ortodoxe despre libertatea omului contemporan.
Este vorba despre o libertate care nu solicită, ci se împărtășește, nu insistă, ci se sacrifică.
Credinciosul ortodox cunoaște că autonomia și autosuficiența nu îl eliberează pe om de lanțurile egoului său, ale auto-realizării și auto-justificării.
Libertatea „cu care Hristos ne-a făcut liberi” (Galateni 5:1) activează puterile creative ale omului, se realizează ca negare a închiderii în sine, ca iubire necondiționată și comuniune a vieții.
Etosul ascetic ortodox nu cunoaște diviziuni și dualism; el nu respinge viața, ci mai degrabă o transformă. Viziunea dualistă și negarea lumii nu este un concept creștin. Adevăratul ascetism este luminos și filantropic.
Reprezintă o caracteristică a conștiinței de sine ortodoxe că perioada postului este adăpată de bucuria Crucii și a Învierii.
Nevoințele ascetice ale ortodocșilor, precum și întreaga noastră spiritualitate și viața liturgică transmit mireasma și lumina Învierii.
Crucea se află în centrul evlaviei ortodoxe, însă nu este punctul final de referință a vieții Bisericii. Aceasta este bucuria de negrăit a Învierii, iar calea către aceasta o reprezintă Crucea. În mod corespunzător, în perioada Postului Mare, chintesența experienței creștinilor ortodocși rămâne dorul după „învierea cea de obște”.
Rugați-vă, așadar, preacinstiți frați și surori, fii și fiice în Domnul, să ne învrednicim, cu harul și sprijinul de sus, cu mijlocirile Născătoarei de Dumnezeu, cea mai presus decât toți sfinții, și ale tuturor Sfinților să alergăm cursa Sfântului și Marelui Post într-un mod bineplăcut lui Hristos și cu bucurie în Hristos, nevoindu-ne cu bucurie, în ascultare față de canonul tradiției Bisericii, „nevoința comună” a postului ucigător de patimi, stăruind în rugăciune, ajutând pe cei care suferă și sunt în nevoi, iertând unii altora, „dând mulțumire pentru toate” (1 Tesaloniceni 5:18), ca să ajungem să ne închinăm cu bunăcuviință „Sfintelor și Mântuitoarelor și Înfricoșătoarelor Pătimiri” și Învierii celei purtătoare de viață a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, a Căruia fie slava și puterea și mulțumirea în vecii nesfârșiți. Amin.
Al vostru rugător fierbinte către Dumnezeu,
†Bartolomeu al Constantinopolului

Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Sibiu-CFR Triaj a primit un veșmânt de la racla care păstrează moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, oferit de Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei.
Sâmbătă, Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului a oficiat în biserica din Sibiu slujba Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva, la care au participat numeroşi clerici şi credincioşi, informează Mitropolia Ardealului.
La finalul slujbei, Mitropolitul Laurenţiu le-a vorbit celor prezenți despre Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, despre mijlocirea ei înaintea lui Dumnezeu pentru cei care o cinstesc, iar mai apoi i-a îndemnat să parcurgă perioada Postului Mare în rugăciune și cu fapte bune.
Potrivit Părintelui paroh Bunescu Bogdan, comunitatea parohială şi-a dorit un veşmânt al Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, întrucât este „singura biserică din Sibiu ocrotită de Sfânta Parascheva”.

Postul este un timp de sporire duhovnicească în care intensificăm rugăciunea zilnică şi prezenţa noastră în biserică la sfintele slujbe specifice acestei perioade.
În prima săptămână din Postul Sfintelor Paşti avem rânduiala liturgică numită Pavecerniţa Mare în cadrul căreia în primele patru zile se citeşte Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
Pavecerniţa Mare este una dintre slujbele specifice Postului Mare, fiind săvârşită în toate zilele, cu mici excepţii (zilele de sâmbătă şi duminică, când se face Pavecerniţa Mică; miercuri şi vineri în săptămâna a cincea a postului; miercuri, joi şi vineri în săptămâna Sfintelor Pătimiri).
Canonul cel Mare a fost alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul, fiind un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (peste 250 de tropare), alcătuit din 9 cântări bogate, compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăinţă, ritmate de invocaţia „Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!”, care aminteşte de rugăciunea vameşului din prima duminică a perioadei Triodului.
Astăzi este prima zi din Postul Mare în care se săvârşeşte Liturghia Darurilor înainte sfinţite sau a Sfântului Grigorie Dialogul. Această Liturghie se săvârşeşte în Postul Mare de luni până vineri, cu excepţia zilelor aliturgice, adică luni şi marţi din prima săptămână a Postului Mare şi Vinerea Mare, când nu se săvârşeşte nici o Liturghie din cele trei ale cultului creştin ortodox.
Prin aceste rânduieli liturgice din Postul Sfintelor Paşti vedem cum Biserica ne îndeamnă să împletim rugăciunea cu postul, pentru că omul rugător ajunge prin nevoinţă şi post, unite cu rugăciunea, la sfinţenie, adică la desăvârşire şi la bucuria vieţii veşnice. Nu avem alt mijloc de a comunica cu Dumnezeu şi de a fi în comuniune cu El decât rugăciunea.
Acum, în perioada Postului Mare, să oferim mai mult timp rugăciunii în viaţa noastră pentru ca urcuşul nostru duhovnicesc spre sărbătoarea Învierii Domnului să fie unul plin de bucurie şi lumină duhovnicească.
( Parintele Ciprian Florin )

În Duminica Ortodoxiei, Biserica sărbătorește triumful adevărului credinței creștine formulate la al șaptelea Sinod Ecumenic, din 787 (Niceea), ca apărare a închinării și venerării sfintelor icoane și moaște, după decenii de prigoană. Era o încununare a întregului șirag de șase Sinoade Ecumenice anterioare și a întregii învățături dogmatice a experienței Bisericii transpuse în „monumentele” scrise ale Sfintei Tradiții, printre care se vor număra ulterior şi sinoadele de la Constantinopol din 879-880 şi cele isihaste, din 1341-1352, în care este validată învăţătura despre energiile necreate a Sfântului Grigorie Palama.
Al şaptelea Sinod Ecumenic, celebrat la Duminica Ortodoxiei, include implicit învăţătura de credinţă anterioară formulată la celelalte sinoade cu caracter ecumenic, rezumând importanța Întrupării celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi, a Fiului lui Dumnezeu, Logosul născut din veşnicie din Tatăl, trimis de Acesta pentru a Se naşte ca om de la Duhul Sfânt din Sfânta şi Pururea Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu, pentru a noastră mântuire şi îndumnezeire. Este esenţială în evlavia credincioşilor, aflaţi pe calea Postului Mare, această profundă învățătură creştină, întru totul folositoare şi mântuitoare, a distincţiei între adorarea Fiinţei Celei neapropiate a Sfintei Treimi, pe de o parte, şi venerarea sfinţilor, îngerilor, Sfintei Cruci, moaștelor şi obiectelor sfinte, prin care ni se comunică nouă, oamenilor, harul dumnezeiesc mijlocit de sfințenia aleselor ipostasuri pictate. Ele călăuzesc, mijlocesc şi constituie modele atât pentru noi, cât și pentru cei care s-au atins în timpul vieţii lor de materia în care noi găsim azi semnele sfinţirii şi urmele impregnate de har ale prezenţei divino-umanităţii sfinţitoare, care ne înrâuresc, ne ajută şi ne dau putere.
Formularea dogmatică în cadrul Sinoadelor Ecumenice a fost un remarcabil şi inovator efort de transpunere a Revelaţiei semitice despre Unicul Dumnezeu creator, Legiuitor şi Iubitor deopotrivă, în cadrele îndelung-rafinatei, încă din Antichitatea precreştină, gândiri şi limbi greceşti, un instrument providenţial şi vehicul exemplar pentru universalizarea mesajului creştin. Paul Evdokimov afirma că „dogma este substanţa ebraicii desenată cu scriitura infinit rafinată a grecilor”, iar părintele Georges Florovsky afirma în Căile teologiei ruse că elenismul, ca expresie a dogmei, icoanei şi Liturghiei, a devenit o „categorie eternă a experienţei creştine”, iar elenismul creştin „nu poate fi de aceea nici ignorat, nici eliminat”, ci rămâne „o dată invariabilă” pentru întreaga teologie viitoare. Fără nici o conotaţie naţionalistă sau filetistă, „a renunţa la patrimoniul grec echivalează cu suicidul eclesial”; „elenismul a fost integrat în Biserică” şi „când un teolog începe să creadă că «categoriile greceşti» sunt demodate, aceasta înseamnă că a păşit în afara ritmului comuniunii. Teologia nu poate fi universală (catolică) decât prin elenism”.
Această duminică ne aduce aminte de strânsa legătură şi interdependenţă dintre conţinutul credinţei ca dogmă şi evlavia nevoinţei ascetice a etosului liturgic în Biserică. Dogma este piedestalul pe care se eşafodează întreaga vieţuire tainică în Hristos a întregii Preasfintei Treimi de către om.
( Parintele Florin Calin )

Mii de bucureşteni au participat sâmbătă la Marșul pentru viață 2019, organizat cu scopul de a apăra dreptul la viață al copiilor nenăscuți, dar şi pentru a susţine femeile aflate în criză de sarcină. Printre invitaţii care au susţinut discursuri la acest eveniment s-a aflat şi o mamă care a purtat trei sarcini, deşi este imobilizată într-un scaun rulant.
Marșul pentru viață 2019, organizat anul acesta sub genericul „Unic din prima secundă”, a avut loc în peste 600 de localități din România și Republica Moldova.
În București, evenimentul a fost organizat de Asociația „Studenţi pentru viaţă”, iar traseul pe care l-au urmat susţinătorii pro-viaţă a fost Parcul Unirii – Parcul Tineretului.
În Parcul Tineretului, mai mulţi invitaţi special la acest eveniment au susţinut discursuri şi au cântat în cadrul Concertului „Live for Life 2019” care a fost prezentat de Ioana Picoș.
Prima persoană care a fost invitată să urce pe scena amenajată în Parcul Tineretului a fost Eliza-Maria Cloţea, Preşedinta Asociaţiei „Studenţi pentru viaţă”.
Tânăra, care este studentă în anul V la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, le-a încurajat pe femeile în criză de sarcină şi le-a transmis că evenimentul de astăzi înseamnă că „suntem alături de tine şi copilul tău” prin „miile de glasuri recunoscătoare pentru darul vieţii”.
Eliza-Maria Cloţea şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Dumnezeu şi părinţii ei pentru că i-au dat viaţă şi a subliniat, mai ales în calitate de viitor medic, faptul că bătăile inimii care apar de la aproximativ 16 zile de la concepţie reprezintă „cel mai liniştitor semnal că acolo este viaţă”, iar la 8 săptămâni „este format tot corpul copilului”.
La finalul discursului, Preşedinta Asociaţiei „Studenţi pentru viaţă” a făcut un apel la societate pentru oferirea de sprijin în direcţia înfiinţării de noi centre care să vină în ajutorul femeilor aflate în criză de sarcină.
Alexandra Nadane, Preşedinta Asociaţiei „România pentru viaţă” şi Directorul Executiv al Centrului de consiliere și sprijin „Sfânta Alexandra Împărăteasa”, a explicat încă de la început că prezenţa la acest eveniment denotă că „suntem aici din respect pentru viaţă”.
Ea a atras atenţia că „în spatele fiecărui avort este o lipsă de sprijin” şi a îndemnat ca fiecare dintre noi „să facă ceva pentru femeile aflate în criză de sarcină”, întrucât „nu este vina unui copil pentru criza de sarcină generată de un adult”.
„Să fiţi pro viaţă şi omul potrivit atunci când o femeie în criză de sarcină are nevoie de ajutor. Aşa se pot salva multe vieţi”, a insistat Alexandra Nadane.
A urmat mesajul europarlamentarului independent Cătălin Ivan care a organizat recent evenimentul „Babies Go to the European Parliament” – „Copiii merg la Parlamentul European”.
„Am ales să mă implic. Nicio temă nu este mai importantă decât tema crizei de sarcină”, întrucât „avem o datorie faţă de generaţiile care vor veni”, a spus Cătălin Ivan.
Un loc aparte în cadrul sesiunii de discursuri l-a ocupat Monica Radu, femeia care a născut şi creşte trei copii, deşi se află imobilizată într-un scaun rulant.
Cu o voce puternică şi convingătoare, Monica Radu le-a spus participanţilor la Marşul pentru viaţă că „orice este posibil: în care le faci pe ale lui Dumnezeu toate celelalte se adaugă”.
Monica Radu a mai subliniat, oferind curaj în mod practic viitoarelor mămici, că „nu e atât de greu să creşti un copil”.
Accidentul în urma căruia a rămas paralizată a avut loc acum 21 de ani, a relatat ea.
Atunci a realizat că ce o defineşte ca om este „capacitatea femeii de a naşte” şi şi-a asumat naşterea propriilor copii, deşi doctorii i-au dat slabe şanse ca sarcinile să ajungă la termen.
„Dacă aveţi inima deschisă vă puteţi da seama că o mămica are lumina harului în jurul ei. Pentru mine, harul acesta continuă să se simtă atunci când copiii mei mă îmbrăţişează”, a spus cu emoţie Monica Radu.
Au mai susţinut discursuri:
Claudia Ilinca – voluntar al Asociației Down Plus București care a prezentat mesajul Georgetei Bucur, președintele Asociației Down Plus București şi mamă a unui copil cu Sindrom Down;Lavinia Stan – trainer, coach, mamă pentru prima dată în studenție, mamă a șase copii;Liviu Mihăileanu – președintele Alianței România Fără Orfani. El și soția lui, Mirela Mihăileanu, au adoptat doi copii și s-au dedicat recuperării fizice si emoționale a copiilor instituționalizați;Ozana Barabancea – artist, o femeie curajoasă care în criza de sarcină a spus „Da!” vieții fiicei ei;Dorin Popa – directorul medical al Clinicii Fiziohealth. Kinetoterapeut; din studenție sprijină copiii cu dizabilități și a spus că aceștia i-au schimbat viața;Ivona Boitan – regizor;Manuela Hărăbor – actriță, mamă a unui copil cu autism.
În timpul concertului au cântat artiştii Robert Patai, Raluca Blejuşcă, Dumitrița Sinița şi Ioana Picoș.

Astăzi, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Buna Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria. Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită popular Blagoveştenie (după termenul slavon), este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la o fecioară din Nazaret, dreaptă fiind ea şi vrednică de a primi în pântecele ei pe Cel necuprins. Şi venind îngerul în cetatea Nazaret, i-a zis ei:*Bucură-te ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!*(Luca 1, 28). Întruparea Fiului lui Dumnezeu, Noul Adam, are loc după obţinerea consimţământului cu totul liber al Sfintei Fecioare, care a zis:*Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău*(Luca 1, 38). Zicând aceste cuvinte, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu S-a zămislit prin venirea Duhului Sfânt, în pântecele ei. Aşa s-a început taina mântuirii neamului omenesc: Fiul lui Dumnezeu Se întrupează, ca pe om să-l mântuiască din robia morţii, a patimilor şi a păcatului, din nespusa dragoste pentru făptura Sa. Aşadar, astăzi Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu Cel necuprins Se face cuprins, îndumnezeind prin a Sa înomenire făptura cea zidită de mâinile Sale. Dumnezeului nostru slavă!*

Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim a inaugurat miercuri Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii de la Hârja.
Serviciul social a fost aşezat sub ocrotirea Maicii Domnului, având ca hram sărbătoarea Bunei Vestiri.
Părintele Ilarion Mâţă, Președintele Asociației de la Hârja, a declarat pentru Basilica.ro că serviciul social recent inaugurat are ca scop „înfiinţarea şi dezvoltarea unui sistem realist şi eficient de servicii sociale pentru familiile aflate în situații de risc la nivel local”.
Practic, acest serviciu urmăreşte să asigure „incluziunea socială a categoriilor vulnerabile către care se adresează, creşterea calităţii vieţii, tratament egal, nediscriminare şi dreptul la o viaţă demnă pentru locuitorii din comunitate”, a precizat Președintele Asociației de la Hârja.
Centrul oferă servicii și consiliere de asistență socială pentru mame minore și femei însărcinate, consiliere psihologică în situații de criză de sarcină, consiliere psihologică individuală pentru adolescente aflate în dificultate, sprijinirea părinților și viitorilor părinți aflați în dificultate etc.
După eveniment, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului i-a îndemnat pe cei prezenţi să prețuiască „persoana și unicitatea ei, viața și toate darurile ce ne sunt trimise de Milostivul Dumnezeu”.
Ierarhul a apreciat, de asemenea, toată munca depusă de părintele Ilarion alături de echipa de la Hârja, felicitându-i și încredințându-i de tot „sprijinul și părinteasca dragoste”.
Tot miercuri, Arhiepiscopul Ioachim a sfinţit locul pentru două clădiri ce vor găzdui centre pentru copii şi tineri.
Într-una dintre clădiri va funcţiona un ambulatoriu pentru copii și tineret cu deficiențe.
„Din păcate la nivelul teritoriului GAL Valea Trotuşului nu există un centru care să asigure acest tip de servicii, iar capacitatea financiară şi resursa umana la nivelul primăriilor este relativ scăzută”, a spus părintele Ilarion făcând referire la necesitatea unui astfel de centru.
Cea de-a doua instituţie socială va avea ca scop principal prevenirea abandonului şcolar.
„Centrul de zi pentru tineret şi copii va avea ca misiune prevenirea abandonului si institutionalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei a unor activitati de îngrijire, educaţie, recreere, socializare, consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolara şi profesională”.
Asociaţia de la Hârja a fost înfiinţată în anul 2012.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit ieri, 1 aprilie 2019, două racle ce conţin fragmente din moaştele Sfinţilor Mucenici Haralambie, Teodor Tiron şi Mina, ce vor fi aşezate spre închinare credincioşilor la Mănăstirea Suzana din judeţul Prahova. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Patriarhul României în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.
La slujba de sfinţire a raclelor, din Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale, au participat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arhimandritul Nectarie Şofelea, exarh administrativ, membrii Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, precum şi o delegaţie de călugărițe de la Mănăstirea Suzana, condusă de monahia Teofana Popescu, stareţa aşezământului monahal. În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat că raclele în care au fost aşezate fragmente din moaştele Sfinţilor Haralambie, Teodor Tiron şi Mina arată o cinstire faţă de sfinţi, dar şi respect faţă de închinători. Preafericirea Sa a explicat că sfinţii mucenici, cei mai numeroşi în calendarul ortodox, reprezintă modele de jertfelnicie pentru creştini, ei fiind singurii care se bucură de privilegiul ca moaştele lor să fie depuse în piciorul Sfintei Mese din Sfântul Altar şi în Sfintele Antimise. „În piciorul Sfintei Mese şi în Sfintele Antimise nu se pun moaşte de sfinţi cuvioşi, de sfinţi împăraţi sau chiar de sfinţi apostoli care nu au fost mucenici, ci numai moaşte de mucenici sau martiri. De ce? Pentru că martirii sau mucenicii sunt cei mai apropiaţi de iubirea jertfelnică a lui Hristos. Biserica Ortodoxă a citit cu atenţie o carte, care nu se citeşte în cultul Bisericii, dar este citită totuşi pentru zidire duhovnicească, în folosul clerului şi al credincioşilor, şi anume cartea Apocalipsei. În ea se spune că în faţa tronului Mielului, adică a lui Hristos, se află cei care şi-au spălat hainele lor în sângele Mielului, adică cei care s-au jertfit. Şi ei vor fi ocrotiţi în cortul lui Dumnezeu, adică în Biserica lui Dumnezeu (Apocalipsa 7, 9-17).
Această practică a Bisericii nu este inventată, ea este o aplicare a viziunii Apocalipsei privind Liturghia Cerească şi prezenţa lui Hristos în Biserica Sa. Deci, cei care au fost martiri, care s-au botezat cu botezul sângelui, aceia sunt cei mai aproape de jertfa sângeroasă a lui Hristos de pe cruce şi de jertfa nesângeroasă a lui Hristos din Sfânta Euharistie”, a explicat PF Părinte
Patriarh Daniel.
În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că atunci când creştinii sărută moaştele sfinţilor, ei nu cinstesc moaştele separate de persoana lor. „Când cineva cinsteşte moaştele sfinţilor, se întâlneşte cu sfinţii. Este un fel de legătură specială, de prietenie, de evlavie, între credinciosul închinător şi sfântul ale cărui moaşte se află în raclă. Totdeauna, raclele trebuie însoţite de icoana sfântului”, a spus Patriarhul României. Cele două racle, una cu un fragment din moaştele Sfântului Mare Mucenic Mina, iar cealaltă cu fragmente din moaştele Sfinţilor Mucenici Haralambie şi Teodor Tiron, au fost realizate la Atelierele Patriarhiei Române. „Această realizare, a dobândirii celor două racle, nu este meritul nostru, este meritul sfinţilor, care au rânduit să-şi trimită oamenii, donatorii, care au voit să facă această danie sfinţilor, arătându-şi astfel evlavia şi mulţumirea pentru că aceşti sfinţi i-au ajutat. În trecut, aceste sfinte moaşte erau ca lumina sub obroc, erau ţinute la început în Sfântul Altar, apoi au fost mutate într-o raclă mică. Dar acum s-au făcut aceste racle pentru a aduce adevărata cinstire sfinţilor. Aceste sfinte moaşte apar în inventarul Mănăstirii Suzana ca moştenire veche. Mănăstirea datează din 1740, iar desele jafuri sunt confirmate de documentele de la Arhivele Naţionale. Cu siguranţă că, prin prezenţa acestor sfinte moaşte, mănăstirea nu a fost niciodată distrusă”, ne-a declarat monahia Teofana Popescu, stareţa Mănăstirii Suzana.

Reprezentanții Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) au emis joi un comunicat în care i-au îndemnat pe cetăţenii europeni să-şi exprime votul la alegerile europarlamentare din luna mai a acestui.
Comunicatul integral:
Având în vedere viitoarele alegeri europene din mai 2019, Reprezentanții Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) doresc să se adreseze tuturor cetățenilor europeni cu privire la viitorul Uniunii Europene.
După ce a luat în considerare responsabilitățile și competențele extinse ale Parlamentului European și importanța participării cetățenilor europeni la viitoarele alegeri europene, CROCEU ar dori să atragă atenția asupra faptului că Uniunea Europeană nu este doar o altă instituție fondată pentru a proteja interesele economice individuale și colective.
Este mai degrabă destinatarul care cuprinde aspirațiile a sute de milioane de oameni care trăiesc în țările lor, care doresc în același timp să fie parte dintr-o familie mai mare de națiuni care lucrează împreună pentru consolidarea standardelor sociale, a demnității vieții și securității în societate.
În acest cadru, îndemnăm pe toți cetățenii europeni să își exercite dreptul civil de a vota pentru ca, prin intermediul reprezentanților aleși, să devină o parte din:
– consolidarea dialogului deschis, transparent și regulat dintre cetățeni și instituțiile europene.
– politici care se concentrează pe o perspectivă pe termen lung, bazată pe investiții sociale. Economia trebuie să servească binele comun al oamenilor și trebuie să ne îngrijim cu urgență de cei mai vulnerabili membri ai societății noastre.
– strategiile privind drepturile omului care își au rădăcina în demnitatea persoanei umane pentru protejarea drepturilor civile, politice, sociale, economice și culturale, cultivând coeziunea în societate și prosperitatea pentru membrii ei, cu speranța că noul Parlament European își va intensifica activitatea în acest aspect important.
– strategiile privind educația pentru o cetățenie democratică și competențe interculturale. Aceste inițiative trebuie să reflecte ambiția de a permite tuturor tinerilor să beneficieze de accesul la o educație de înaltă calitate, indiferent de contextul lor socio-economic; întrucât tinerii ar trebui să aibă un simț puternic al identității lor ca europeni.
– o responsabilitate comună pentru primirea și integrarea refugiaților, imigranților și solicitanților de azil. Am dori să subliniem nevoia de solidaritate între state și cetățeni. De asemenea, ar trebui să privim la imaginea de ansamblu. În plus, acest lucru evidențiază nevoia pentru o reflecție mai profundă bazată pe politici de vecinătate și acțiune externă mai coerente și mai largi.
– o politică de mediu care respectă creația lui Dumnezeu bazată pe o economie inovatoare, circulară, care oferă un fundament ferm pentru un viitor sustenabil al omenirii, în care creșterea va fi disociată de utilizarea resurselor.
Este de o importanță capitală să avem cea mai largă participare posibilă în exercitarea acestui drept democratic.
Este esențial pentru toți cetățenii europeni să voteze în perioada electorală din mai, deoarece viitorul nostru este în mâinile noastre.

Din păcate în comunicatul comunităților ortodoxe nu apare nimic despre educația creștină, sau mersul creștin al societății, despre ideologia de gen, despre sprijinirea natalității, pe mine un astfel de comunicat nu mă încurajează să merg la vot.

Cu o oarecare dezamăgire constat că este o singură referire la Dumnezeu(într-un comunicat al unei comunități religioase) pe care o să o citez.
Din păcate e mai mult o notă panteistă, nu văd cu ce ajută mântuirii exploatarea inovatoare a economiei și a naturii.


În schimb se reiau teme cameleonice precum cotele de refugiați și imigranți economici:

Deci dacă mergi la vot reiese din comunicat că tu dai un cec în alb pentru primirea refugiaților.

Nu voi participa la un scrutin la care un independent ca Peter Costea nu are șanse să facă pragul de 5% și deci voturile se vor redistribui spre partidele mari.

În final tot politicienii progresiști culeg voturile redistribuite și se vor lăuda cu o prezență mare, ca și cum lumea ar fi venit pentru ei la vot sau toți i-ar fi votat pe ei.

Dacă mă uit pe participarea din 2014, dacă creștinii nu mergeau să voteze candidații independenți pro life, participarea ar fi scăzut cu 1 procent, deci n-ar mai fi fost 32%, ci 31.
Și dacă aiuriții nu s-ar fi dus să-l voteze pe Mircea Diaconu, probabil prezența ar fi scăzut sub 30%.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, 10 aprilie 2019, proiectul legislativ pentru instituirea „Zilei Sveti Sava” ca zi de sărbătoare a minorităţii sârbe din România, celebrată în data de 27 ianuarie.
Proiectul legislativ a fost adoptat cu 246 de voturi „pentru”.
Sfântul Sava Nemanja a fost primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe, întemeietorul şcolilor sârbeşti, al statalităţii şi al diplomaţiei sârbe.
„Sfântul Sava este personalitatea istorică, religioasă, care se bucură de cea mai mare cinste şi onoare în rândul minorităţii sârbe din România şi a sârbilor din întreaga lume”, precizează deputatul Adnagi Slavoliub în Expunerea de motive.
De asemenea, inițiatorul proiectului de lege subliniază „contribuţia pe care aceasta o va aduce asupra promovării diversităţii culturale şi a bunei convieţuiri, precum şi dezvoltarea parteneriatelor cu Republica Sârbă, dar şi sublinierea contribuţiei acestei minorităţi asupra vieţii culturale a României”.
„Deşi istoria şi cultura sârbilor sunt bogate în eroi şi sfinţi, Sfântul Sava este considerat cel mai important. El a dăruit Bisericii Ortodoxe Sârbe şi poporului sârb, spiritul şi forţa vitală, atât de necesare pentru a depăşi greutăţile de-a lungul istoriei”, spune Adnagi Slavoliub.
Prin evenimentele care vor fi organizate pentru celebrarea Zilei Sveti Sava se urmărește promovarea imaginii României în lume, punerea în valoare a tradiţiilor istorice dar şi o contribuţie esenţială la: păstrarea valorilor minorităţii sârbe din România; promovarea diversităţii culturale şi a bunei convieţuiri din ţara noastră; dezvoltarea parteneriatelor culturale şi sociale cu Republica Serbia; punerea în valoare a contribuţiei minorităţii sârbe la viaţa culturală şi social din România”.
Sfântul Sava a fost declarat ocrotitor al școlilor și elevilor de Cneazul Serbiei, Milos Obrenovic. În prezent, numeroase școli din Serbia poartă numele sfântului, iar de „Sveti Sava” (27 ianuarie) toate școlile sârbești organizează festivități în cinstea sfântului ocrotitor.
Biserica Ortodoxă Sârbă are o Episcopie în țara noastră, la Timișoara, condusă de Preasfinţitul Părinte Luchian Pantelici, Episcop al Ungariei și administrator al Episcopiei Ortodoxe Sârbe a Timişoarei.

Vineri seara, în săptămâna a 5-a din Postul Mare, în cadrul deniei se citeşte Imnul Acatist sau, cum mai este cunoscut, Acatistul Bunei Vestiri.
Cântarea Imnului Acatist în săptămâna a 5-a din Postul Mare este corelată, potrivit sinaxarelor, cu eliberarea Constantinopolului de avari și perși, în 7 august 626, din timpul împăratului Heraclie. Pe când acesta se afla într-o expediție în Orient, departe de Constantinopol, barbarii au pornit atacul asupra Capitalei. Deși situația părea a fi fără scăpare, Patriarhul Serghie, luminat de Duhul Sfânt, a organizat o serie de procesiuni pe zidurile cetății cu relicvele Sfintei Cruci, cu icoana „nefăcută de mână” a lui Hristos și cu veșmântul Maicii Domnului. De asemenea, a încurajat tot poporul în luptă și a îndemnat clerul să intensifice rugăciunile de implorare către Născătoarea de Dumnezeu. Râvna locuitorilor, alimentată de nădejdea că Maica Domnului îi va ajuta, a fost atât de intensă, încât a reușit să respingă atacurile inamicului și a pregătit terenul pentru contraatacul decisiv al lui Heraclie, care avea să meargă din victorie în victorie, până la recucerirea tuturor provinciilor luate de perși. În semn de recunoștință, poporul a cântat toată noaptea, în picioare, Imnul Acatist al Maicii Domnului în Biserica Fecioarei din Vlaherne. Din acel moment, 7 august a rămas zi de comemorare solemnă a ajutorului dat de Hristos „împotriva vrăjmașilor ce ne împresurau pe pământ și pe mare”.
Ulterior, s-a adăugat acestei zile și memoria altor asedii ale Constantinopolului din anii 677, 717, 718 și 860, făcând astfel din acest Acatist imnul prin excelență al încrederii poporului bizantin în ocrotirea Maicii Domnului.
Sinaxarul din Triod ne spune că prăznuim sărbătoarea de astăzi pentru toate aceste minuni ale Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Se numeşte Acatist pentru că atunci întreg poporul a cântat în noaptea aceea imnul Maicii Cuvântului stând în picioare, şi pentru că la toate celelalte icoase obişnuim să şedem, în timp ce icoasele acestea ale Maicii lui Dumnezeu le ascultăm toţi în picioare.
În lucrarea „Triodul explicat”, Makarios Simonopetritul afirmă că această comemorare nu este însemnată doar pentru locuitorii Constantinopolului din vechime, ci și pentru noi, cei care suntem asediați neîncetat de diferite *patimi.

Apărătoare Doamnă, pentru biruin*ță, mulțumiri, izbăvindu-ne din ne*voi, aducem ție, Născătoare de Dum*ne*zeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpâni*re nebiruită, izbăvește-ne din toate ne**voile, ca să strigăm ție: Bu*cură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

Amin , amin , amin !