Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Calugarul (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5013)
-   -   Celibatul a treia cale spre mantuire? (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=14468)

Mihnea Dragomir 23.02.2012 07:42:55

Citat:

În prealabil postat de ucenic (Post 431309)
Numai divortul din pricina de adulter este ingaduit de Dumnezeu.

Faptul că divorțul din pricină de adulter este îngăduit de cultul dv nu înseamnă că este îngăduit de Dumnezeu. Dacă tot nu vă este clar ce spune, de fapt, Biblia, puteți cunoaște punctul de vedere al lui Dumnezeu și aici: "ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă". Asta, în contextul în care niște farisei făceau ce faceți și dv: căutând să Îl atragă în cursă pe Domnul, ei întrebau dacă nu există, totuși, situații în care divorțul (repudierea) este permisă. El le răspunde, și ne răspunde tuturor care mai avem dubii: "N-ați citit Scriptura?" și continuă cu cuvintele de mai sus.

Citat:

Domnul Iisus Hristos: "Iar Eu zic voua ca oricine va lasa pe femeia sa, in afara de pricina de desfranare, si se va insura cu alta, savarseste adulter; si cine s-a insurat cu cea lasata savarseste adulter." Matei 19:9)

Mai vedeți odată unde este pusă virgula. "A lăsa pe femeia ta din pricină de desfrânare" nu înseamnă divorț. Înseamnă că, atunci când nu te mai poți apropia de ea fără a-ți aminti de adulter, actualizând astfel din nou asemenea scandal în inima ta, este permis să trăiești ca și căsătorit în stare de despărțire. Altfel spus: vrei să ierți, dar nu poți să uiți. Asta e altceva decât a spune că legătura de nedesfăcut a căsătoriei este dizolvată.

Spuneam că este o cruce căsătoria (ca și călugăria, dealtfel). Una vor și țintesc cei doi miri, alta iese, adeseori, în practica de pe teren. Așa a fost mereu. Vedem în chiar primele pagini ale Scripturii cum "evoluează" situația în primul cuplu, acela al primilor noștri părinți. La început, mirii sunt extaziați. Încântat de frumusețea și însușirile arătate de Eva, Adam spune: "Iat-o, în sfârșit, pe aceea care este os din oasele mele și carne din carnea mea !". Da, dar dacă întoarcem foaia, la ce vedem că se ajunge, destul de repede ? "Femeia pe care tu mi-ai dat-o" își începe Adam acuzațiile, plângându-se cum a fost el păcălit. Ce scenă cunoscută în zilele noastre! Ce imagine a ceea ce se întâmplă, atât de frecvent din păcate și cu noi, când soții ajung, uneori nu la multă vreme de la căsătorie, să își blesteme ceasul în care s-au cunoscut! Să ne amintim, atunci, că matrimoniul este crucea pe care suntem chemați să o ducem, iar Dumnezeu nu dorește să ia de la noi paharul acesta.

Învățând o învățătură care nu este apostolică și nu de la Dumnezeu vine, luteranii mai întâi, apoi celelalte comunități ecleziale rezultate din "divorțurile din pricină de adulter" dintre ei, au învățat și învață că divorțul este îngăduit, ca și când căsătoria ar fi săvârșită de oameni care se pot răzgândi, și nu de Domnul nostru, prin Sacrament sfânt. Amintindu-și de învățătura apostolică, teoretic, ortodocșii resping un astfel de punct de vedere, pe care îl admit, totuși, în practică, ascunzându-se după degetul teologiei pogorămintelor. Dacă poți să fii botezat prin pogorământ, așa cum ne-a "demonstrat" cătălin2, de ce nu ai putea fi și căsătorit a doua oară prin pogorământ ?

Spuneam că o asemenea învățătură nu este apostolică, fiindcă iată ce învață apostolii referitor la tema noastră:
"Celor căsătoriți le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca femeia să nu se despartă de bărbat. Dacă este despărțită să rămână nemăritată sau să se împace cu bărbatul ei. Și nici bărbatul să nu-și lase femeia" (1 Cor 7, 10-11).

Bine, bine, dar nici măcar în caz de adulter ? Dacă soțul o înșeală ?

"Femeia, dacă se mărită cu altul atâta timp cât îi trăiește bărbatul, se va numi adulteră; dar dacă îi moare bărbatul... în caz că se mărită cu altul nu se va numi adulteră" (Rom 7,3).

Aceasta este credința Apostolilor. Aceasta este credința Bisericii. Aceasta este credința noastră. Lăudat fie Isus !

ucenic 23.02.2012 08:33:52

Iisus Hristos vorbeste deslusit in Evanghelia dupa Matei, in cap. 19, despre acest aspect.: casatorie, despartire, pricini, celibat sfant sau punere de o parte pentru Domnul.

Au si apostolii aportul lor in epistole. Acum, cine are urechi de auzit sa auda ce spune Cuvantul lui Dumnezeu. Si fiecare sa fie bine incredintat de Cuvantul care il primeste si sa faca intocmai cum sunt calauziti.

Daca cineva se indoieste in inima lui si face contrar incredintarii sale, savarseste un pacat. Dar toti pot cunoaste voia lui Dumnezeu cu privire la ei si cauzele lor din Cuvantul lui Dumnezeu. De nu inteleg, sa ceara sfatul unui slujitor al Domnului. Dar in ceea ce hotarasc sa faca, sa fie bine incredintati de ceea ce fac.

Si Domnul sa va binecuvinteze pe toti. Amin.


Ora este GMT +3. Ora este acum 04:16:53.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2020, Jelsoft Enterprises Ltd.