A fost odata o fata care nu vedea si se ura pe sine pentru ca erea oarba si ura si pe cei din jurul ei numai pe prietenul ei nu-l ura.Ea spunea ca daca vreodata ar putea sa vada s-ar marita cu prietenul ei.Intr-o zi s-a intamplat o minune cineva i-a donat o pereche de ochi.Cand a vazut pentru prima oara lumea si pe prietenul ei care erea orb , acesta a intrebat-o: Acum ca poti vedea te mariti cu mine?La care fata i-a zis:Imi pare rau dar nu ma pot marita cu tine pentru ca esti orb...prietenul ei cu lacrimi in ochi i-a zis ,bine, dar TE ROG SA AI GRIJA DE OCHII MEI!...

E superb, Laurentiu..e superb. Oare cati ar putea gandi asa,ca dragostea poate "naste" acei ochi?Sincer...m-ai dat gata cu asta!:)

Cine are minte sa-nteleaga, e tare bine... Cine nu are minte, este invitat la meditatie...

Iubirea nu se striga, nu se face publica, nu se canta in serenade... Iubirea se simte din gesturi, din fapte, din priviri si cuvinte. Intinde astazi unui necajit o bucata de paine si, nici nu realizezi cata iubire-ai sa-i oferi. Nu numai paine...

Laurentiu,iti multumesc pentru aceasta pilda;stii,cind am citit-o,m-am intrebat,fara sa vreau,ce as face eu in situatia de fata;si trebuie sa recunosc,spre rusinea mea,ca lectia primita de la tine,ma facut sa rosesc;multe zile de acum incolo,voi medita in timp ce lucrez acum la icoana Maicii Domnului cu Pruncul si sa-mi impun,sa pot face si eu sacrificiul baiatului;inteleg prin sacrificiul baiatului,sa fiu gata sa fac un BINE,CELUI CARE IMI CERE AJUTORUL;sper sa ma ajute Maica Domnului si sa fiu la inaltie.
Doamne ajuta!

Tata, ajuta-ne sa avem grija de Dragostea Ta, de jertfa TA!

Aceasta pilda este demna de luat in seama si de urmat.A face bine si a nu fi egoist este ceva din ce in ce mai rar pentru timpurile pe care noi le traim.Aceeasi intrebare mi-am pus-o si eu ca geta.Oare daca cineva ar veni la mine si mi-ar cere sa renunt la bunul cel mai de pret al meu - asi face-o?.Recunosc ca sunt nevrednica de mila si bunatatea lui D-zeu care o revarsa zilnic peste mine. Iarta-ma doamne si fa-ma vrednic de bunatatea ta.

Impresionanta pilda...
M-a trezit din nou la realitatea in care traiesc....

Daca as fi carcotas as zice ca acel prieten nu mai avea cum sa aiba lacrimi in ochi pentru ca nu mai avea ochi.
Dar ideea e cea mai importanta, la fel cum si dragostea e mai importanta decat ratiunea in anumite situatii.;)
Pilda e superba pentru ca rezuma in cateva cuvinte orice drama traita/vazuta/auzita. In acelasi timp crudul adevar, prezentat si aici, e ca intr-o poveste de dragoste unul dintre parteneri ofera celuilalt la un moment dat foarte mult, sau foarte multe, acel ceva ce nu se poate exprima in cuvinte ci doar in fapte. Iar de cele mai multe ori, partenerul caruia i se ofera nu vrea (pentru ca nu exista nu poate, cel putin nu pentru un credincios) sa ofere la randu-i, iar de cele mai multe ori fuge, la propriu, de aceasta "responsabilitate". Iar cel ce ofera ramane cu buzele umflate, sau ca in acest caz cu ochii in orbitele altcuiva. Insa paradoxal, o astfel de intamplare traita iti poate deschide ochii mai bine, de aceea zic ca e superba povestea pentru ca analogia cu ochii e cea mai potrivita.
Am vorbit despre o poveste de dragoste pentru ca si pilda prezentata e o poveste de dragoste, dar daca ne gandim putin toate relatiile intre oameni reprezinta dragoste, pentru ca asa Ne-a creat Dumnezeu si existam prin dragostea Sa infinita.

Niciodata nu vom fi capabili sa intelegem cu adevarat sacrificiile celor din jur, deoarece avem impresia ca ni se cuvine ceea ce primim, sau ca noi am facut mai mult decat celalalt. Dumnezeu sa ne ajute si sa ne deschida ochii nostri duhovnicesti!

Asa cum Lumina Invierii a alungat intunericul adanc al pacatului oferindu-ne prin Hristos vederea duhovniceasca a semenului nostru, asa ar trebuii sa privim in jurul nostru in primul rand cu ochi duhovnicesti, cat ne este dat fiecaruia... Din pacate mult prea grabiti uitam de acest "simt" cautand de cele mai multe ori forma, stralucirea, gandoarea in locul cuminteniei, a firescului. Doamne Ajuta!