Acum citiva ani in postul sf.Pasti m-am gindit sa fac si eu o fapta de milostenie in biserica.Vindusem un apartament si voiam sa multumesc bunului Dumnezeu ca m-a scapat din niste necazuri.Am cumpatat si am dus in biserica acele lucruri.Si au inceput ispitele.Eu sa ma uit mereu dupa ele, daca sunt puse unde voiam eu iar ei sa ma ispitesca nepunindu-le si batidu-si joc de acestea in fel si chip culminind cu ducerea lor in clopotnita bisericii.In aceasta perioada eram data dintr-un loc in altul desi veneam dimineata devreme si ma asezam la locul meu.Am continuat sa dau de pomana carti sa aduc flori etc.tot ce aduceam fiind arncat.Mi-am spus ca este o ispita si va trece.Dar nu a fost asa lucrurile s-au agravat din ce in ce mai tare culminind cu Joia Mare cind la slujba de seara mi s-a spus sa plec din acea biserica(de care apartin).In Vnerea Mare mi s-au adus lucrurile acasa si au fost puse in curte.Acum merg la alta biserica dar tot nu inteleg de ce mi s-au inimplat toate aceste si de ce adevarul se sacunde.Oare asa patesc toti acei care fac un bine pentru biserici sau pentru semenii lor?Am continuat si dupa plecarea de la bis.mea sa fac ce pot si eu dupa puterile mele si de fiecare data dupa ce am facut o fapta buna am avut necazuri pe care nici nu le puteam imagina.Oare asa se intimpla tuturor crestinilor? Raspunsuri am si eu,dar este greu sa vezi ca ti se raspunde mereu cu rau.Astept si parerile voastre daca vi se intimpla tot asa si daca da,ce faceti ca sa nu va smintiti ca sa puteti primi plate in cer pentru binele facut.Mie imi este din ce in ce mai greu.Ma rog sa ma ajute Dmnezeu sa nu renunt si sa -mi sporeasca rabdarea.

Dorina, ce fel de lucruri ai cumparat pentru biserica?

Am cumparat doua scaune ,un covor si niste suporturi pentru luminari.

cand vrei sa donezi astfel de lucruri cred ca este bine sa te consulti in prealabil cu parintele si cu cei din consiliul parohial, ca sa vezi daca intr-adevar aceste lucruri sunt necesare si dorite de catre acea biserica.

mi-am adus aminte ce spunea odata Maica Tereza, ca ea cat a stat in India a daruit multe carti crestine, insa numai celor care si-au dorit sa le aiba. cu alte cuvinte, nu a incercat sa le bage pe gat nimanui.

dar, draga dorina, nu te descuraja, cu siguranta a fost o ispita, o incercare pentru tine. sa nu le porti ranchiuna, si sa iei acele lucruri inapoi, si intereseaza-te intre timp de o bisericuta mai saracuta, poate chiar la tara, unde sa acele lucruri pe care vrei sa le donezi sa fie primite cu draga inima. Doamne ajuta!

Eu unul n-am mai pomenit aşa ceva...
Esti sigura ca ai mentionat toate detaliile????

Dorina, cand dai ceva de pomana, sa dai cu inima buna si te straduiesti apoi sa uiti ca ai fi dat ceva. Omul neinduhovnicit nu e bine sa se mai intereseze ce se face cu lucrurile daruite. Ca daca ramai cu gandul la ele, jerfa ta nu este primita si patesti cele pe care ni le-ai relatat deja mai sus. Ti le aduce omul inapoi, ori le arunca pe ici colo!
E normal sa fii ispitit dupa facerea de bine, insa cele relatate de tine sunt alt soi de ispite.
Ceva de genul, -jertfa ta nu este primita! Tu trebuie sa stii care-i motivul.
Apropos, tu esti cununata ortodox? Dar parintii tai?

Dorina, ce vrea sa insemne propozitia asta?

Crezi ca as putea sa spun toata povestea aici?Am scurtat-o ca sa nu plictisesc si de teama ca intrind in amanunte as putea sa cad in pacatul indreptatirii.daca vrei sa afli mai multe cauta pe Gugle despre preotul Cristian Pomohaci si dupa ce il vei vizita vom mai discuta caci are legatura.Multumesc ca ai citit si incerci sa intelegi lucruri de neinteles. In acatistul"Sfintului acoperamint al Maicii Domnului"spune asa;"Ca dupa judecata lui Dumnezeu,chear daca ar fi cineva vrednic de osinda,totusi prin Acoperamintul tau cel puternic.capata vreme de pcainta".

In razboiul pe care il duce crestinul cind incearca sa mearga pe cale,din greseli invata.Din aceasta eu am invatat exact ce mi-ai spus adica cind faci binele sa uiti ca l-ai facut.Toata povestea asta seamana cu evenimentul rlatat in "Evanghelia cu fiul risipitor"(acesta fiind eu)asa cum de altfel am si recunoscut!Si ca sa fiu mai explicita desi stiu ca nu place nimanui trebuie sa spun ca din 1985-1989dec.am avut o functie ev.din 89 aflindu-ma in acea ipostaza.L-am gasit pe Dumnezeu dupa ce societatea actuala m-a respins.Stiu ca imi veti spune ca.....stiu!si orce ati spune veti avea dreptate.Dar,ce ar fi fost mai bine:sa intru din nou in politica ca sa fiu acceptata de societate sau sa ma straduiesc sa obtin iertarea lui Dumnezeu pentru ca am fost asemenea fiului ratacitor?Sunt cununata si parintii mei au fost credinciosi.

Este mai simplu decit iti imaginezi.Am vrut sa nu folosesc numele meu si cind m-am inscris probabil nu m-am facut inteleasa sau nu am stiut eu cum sa procedez.Probabil cum am facut si in biserica.......caci zice o vorba"drumul spre iad este presarat cu bune intentii".Deci in loc de Dorina poti sa-mi spui"sapte"este numarul care ma defineste.De ce oamenii cauta intodeauna sensuri ascunse in lucruri evidente?

Dupa ce mi-au fost aduse acasa acele lucruri le-am curatat si le-am dus la o manastire.Nu le port nici o ranchiuna,au venit si mi-au cerut iertare ,i-am iertat si am inceracat sa merg din nou la aceea biserica si lucrurile au evoluat prost dar daca as continua sa intru in amanunte ar incerca sa vorbesc despre preot si nu vreau sa fac lucrul acesta,caci deja acesta este alt subiect.Multumesc pentru sfaturi.

:dozingoff: eu nu inteleg cum poate sa te defineasca un numar. fara suparare, mi se pare stupid sa-ti spun "sapte", asa ca o sa-ti zic tot Dorina, un nume f. frumos dealtfel.

foarte bine ca ai gasit o casa primitoare pentru acele lucruri. restul, lasa ca le aranjeaza Dumnezeu -- dar sa stii ca eu una nu ma duc intr-o casa in care stiu ca nu sunt binevenita; prin extrapolare, nu m-as mai duce la acea biserica daca in loc de liniste imi aduce griji si ispite. nu forta nota, lasa lucrurile sa se linisteasca, se vor lamuri cu timpul. Doamne ajuta!

am cautat pe google dar nu stiu la ce link exact te referi. auzisem de Cristian Pomohaci, ca i-am vazut numele aici pe site la audio/pricesne...dar sa fiu sincera nu le-am ascultat ca nu-mi plac deloc pricesnele. i-am vazut cateva poze pe un site, nu prea mi-au placut... ca preot ortodox cred ca ar trebui sa aiba barba si sa poarte culionul pe cap. ar avea si mai multa prestanta, ca asa, parca e un pustan.

Multumesc pentru cuvintele frumoase.Scrii pe Gugle pr........ si apoi intri direct in sait ci"ma simt norocos".Eu nu vorbesc despre preoti caci nu-mi permit oricum daca ai timp citeste caci nu e vorba numai de pricepse.Acolo se fac niste rugaciuni speciale.

Dar cum ramane cu sfatul Sfintilor Parinti, cum ca locul pe care esti ispitit sa nu-l parasesti pana cand nu depasesti ispita!
Cine stie daca ispitele astea nu erau ingaduite chiar de Dumnezeu pt inaintare duhovniceasca a Dorinei!
Un prag duhovnicesc foarte serios! -Sa iubesti pe cei ce-ti fac rau!

Si am sa continui si cu o mica intamplare, ca oricui i se poate intampla in viata:
Impreuna cu o verisoara am organizat o reuniune de familie si cu parastas pt pomenirea celor morti. Mult efort si cheltuiala ca sa-i aduni pe toti din familie laolalta.
Ei bine chiar in Ziua Sf.Marii, un unchi la bautura si-a pierdut controlul si a injurat-o pe verisoara mea trantind-i si-un scuipat in fatza! Fara motiv! Reactia verisoarei mele m-a uimit teribil! Foarte, foarte calma, a tacut cateva clipe ganditoare, dupa care i-a zis: -Iti multumesc, Dumnezeu sa te binecuvanteze! Dupa raspunsul asta asa o liniste si pace s-a asternut la masa, ceva incredibil! Hristos biruise!
A doua zi normal ca am intrebat-o curios pe verisoara mea, ce a simtit cu adevarat in acel moment!
Mi-a zis, o mahnire de nedescris, ca si cand un gol i se puse in suflet si-o gaura in pamant se deschise gata s-o inghita, asa de rau s-a simtit, gandind atunci in fractiuni de secunda uite pt ce m-am chinuit eu?. Si cu toate astea a raspuns ceea ce a raspuns. Ce puteam sa mai zic si eu! Am felicitat-o cu drag! Bravo! Trecuse cu brio peste incercare!

Fii serioasa! Ceea ce-ti doresti e ratacire...CABALISTA! adica din CABALA, magia cifrelor!
Nu e ortodox sa gandesti asa! Ori crezi in Dumnezeu, ori in cifre?

pai sfatul asta, frate, mai ales, trebuie luat cu muuulta dreapta socoteala. Doamne ajuta, sa ne lumineze in momentele de cumpana!

Aceste doua pareri pe care le-am gasit prin bunavointa cucerniciilor voastre le-am intilnit si in discutiile avute cu parinti duhovnicesti sa cu frati intr-u credinta.Cred ca ceea ce spune Constantin este mai aproape de spiritul invataturii Sfintilor Parinti si de modul cum gindesc si eu.In aceea biserica s-au intimplat niste lucruri si eu, cu, sau fara voia mea m-am trezit intr-o poveste din care eu nu faceam parte si asta din prea mult exces de zel.Dar a trecut,am tras niste invataminte iar acum cind fac un bine ma ascund ca si cum as merge la furat si sunt atenta sa nu afle prea multa lume.Aceea verisoara de care ati scris este o crestina adevarata!(fericiti facatorii de pace...)Vreau sa va spun ca atunci,in Saptamina Mare cind ma ocarau si incercau sa ma scoata din biserica aveam asa o fericire in suflet si o liniste cum nu pot sa va descriu,dar dupa ce mi-au adus lucrurile acasa m-am tulburat!

Citeste cartea Nebunul. Vei vedea acolo ce inseamna cu adevarat sa fii fericit cand cineva te cearta! Mai draga, pai acela ce a simtit bucuria ocarii nu se va mai intrista in veac de suparare! Stie ca odata cu ea vine si mangaierea. Ori faptul ca ai deschis un topic pentru ati scrie (supararea) arata multa mandrie nicidecum smerenie. Nu le-au primit FB. Asa cum spunea si mirelat trebuia sa le duci in alta parte. Nu sa insiti din mandrie sa daruiesti lucruri in biserica. Probabil cuvintele noastre iti vor cadea greu la stomac:) dar speram sa intelegi ca: Cand unul sustine o cauza iar 20 sunt de alta parere, e timpul sa se opreasca si sa se intrebe: Oare nu cumva eu sunt cea care gresesc? Mantuire!:)

Cu exceptia acelui"ca:Cand" pe care sunt convinsa ca l-ai scapat din omeneasca eroare sunt deacord cu tine si cu toti ceilalti care mi-au raspuns si va multumesc.Ca sunt mindra si pacatoasa nu neg,ca am gresit,iar nu neg.Voiam doar parerea unor persoane necunoscute si mai induhovnicite,caci raspunsuri gasin in lecturi,in filme,in predici si in cuvintele Sfintilor Parinti..Poate voi cei mai vechi aici pe forum sunteti perfecti.Eu nu sunt. Ma iertati ca am dschis acest topic dar trecind peste intimplarea relatata de mine ma asteptam sa se faca mai multe comentareii pe marginea subiectului"Facand un bine cuiva,asteapta pentru aceasta ispitire cu suferinta"."caci nimeni din cei vii nu-i drept inaintea Ta"Ps.142 "ajuta Doamne necredintei mele"

Dorina, nu pune la suflet... nimeni nu-i perfect, nici aici pe forum si nici altundeva.

Referitor la topic, sa stii ca eu chiar ma gandeam ca titlul ales este f. inspirat, cred ca multora dintre noi li s-au intamplat lucruri asemanatoare, intr-o masura mai mica sau mai mare, cu cele povestite de tine. Am avut si eu unele ispite ca acestea, dar drept sa-ti spun nu prea imi mai aduc bine aminte de ele, le-am uitat.

Draga Dorina, nu fii suparata pe noi. Nu e nimeni perfect si slava Domnului, nici nu are nimeni pretentia de a fi.
In privinta topicului tau, cred ca nu e nimeni, din cei care au facut un bine, care sa nu fi avut experiente asemanatoare, adica sa primesca rau pentru binele facut. De ce se intampla oare asa? Poate ca Dumnezeu ne pune la incercare, ca sa vada daca am dat din tot sufletul si daca nu retractam fapta noastra buna cu prima ocazie; daca nu ne mandrim de fapta facuta, etc. Sunt gandurile mele, pe care le scriu, si sper sa nu gresesc. Noi crestem cu fiecare intamplare de acest fel, in masura in care suntem atenti de unde vine ispita si o indepartam de la noi.
E oare posibil, ca gestul tau sa fi starnit invidia cuiva si implicit neoranduiala in biserica si de aceea ti s-au inapoiat lucrurile? Sau poate ca era nevoie de lucrurile respective in alta parte si Dumnezeu le-a aranjat pe toate cum e mai bine.
Important e ca tu sa fii cu constiinta impacata, ca nu ai facut nimic gresit.
Ceea ce nu mi-a placut este tulburarea care te-a cuprins la primirea lucrurilor. Sa fie mandria de vina? Cu totii suferim de mandrie, eu mai mult ca toti, si stiu ce mult doare cand mandria noastra e calcata in picioare. Dar tocmai asta trebuie sa facem, sa ne calcam mandria in picioare, caci mandria se ascunde in inima noastra sub toate formele, incat e greu de depistat.
Cel mai bine insa te poate sfatui in acest sens duhovnicul tau, caruia spunandu-i toata povestea de la cap la coada, vs putea aprecia corect si te va ajuta sa intelegi de unde a pornit raul dezbinator si care i-au fost cauzele.
Dar stii ca Dumnezeu cearta doar pe cei pe care ii iubeste, nu?!?
Sper ca nu te-am suparat cu raspunsul meu.

Si mie mi s-a intamplat asat de multe ori, normal ca ma intristam in sinea mea dar ma mutam fara a crea discutii si certuri in timpul sfintei slujbe...Iarta-ma ca te intreb, dar tu sigur nu le-ai reprosat ca ai si tu drept sa stai acolo ptr ca ai ajutat biserica prin bunurile daruite??

Draga mea, sincer nu doresc sa te supar dar ptr ca ne-ai cerut parerea uite cum vad eu lucrurile.
Nu esti prima care face milostienie la o biserica si cu siguranta nici ultima.. cred ca ai avut intr-adevar ispite in acea saptamana si din cauza asta ai fost mai sensibila decat limita normala, poate tocmai de-asta ti s-a parut ca numai darurile tale au fost aruncate si nu puse la loc de cinste.. te inteleg fiindca simtamantul asta l-am avut si eu in urma unei donatii, adica ceva de genul "mania peresecutiei" dar noroc ca mi-am venit in fire repede....
In ceea ce priveste Joia Mare. sa ma ierte Dumnezeu daca gresesc dar fara motiv sigur nu cred ca puteai fi alungata din biserica!!!!!!!!! chiar daca ei s-au luat de tine fara motiv asa cum zici.. dar tu nu ai ripostat in nici un fel?? nu ai jignit? sau reprosat referitor la darurile si contributia ta????Nu ati tulburat cu dicutiile voastre desfasurarea Sfintei Liturghii astfel incat cineva v-a poftit sa continuati mica voastra discutie afara???Deci, repet, asa din senin sigur nu se putea intampla.. ai comentat tu ceva inainte de slujba sau poate chiar in timpul ei???... asa ca ar fi bine sa marturisesti povestea integrala ptr a ne putea face si noi o parere cat de cat mai obiectiva... reactiile lor urate ni le-ai detaliat.. dar vrem sa stim si cum ai reactionat tu!!! caci sa nu uitam zicala "fara foc nu iese fum" asta e clar!
Si cu siguranta ca nu toti cei care fac bine unei biserici patesc asa...
Tu ai spus ca ai dorit sa faci o fapta buna ptr ca era Postul Pastelui.. total de acord cu tine si f frumos gest.. dar nu inteleg ce te mai interesa cum aveau sa fie utilizate acele bunuri?... avea Dumnezeu grija de toate.. e ca si cum ai face un dar cuiva si apoi il urmaresti precum un detectiv ca sa vezi daca foloseste darul tau sau nu.... pai ce treaba mai e si asta??? DARUIESTI PTR BUCURIA DE A DARUI..fara a forta cu nimic pe cel caruia i-ai oferit.. el sau ea sau ei vor decide ce pot face si daca vor sa faca ceva cu darul tau.Asta e parerea mea si ma iarta inca o data daca am indraznit sa spun ce gandesc.

Evident ca frustrata fiind de unele raspunsuri care nu au fost in acord cu ceea ce tu asteptai sa primesti, ai vazut paiul din ochiul Ancai dar nu si barna....
Oare cand vom inceta sa fim acizi sau sa tot aruncam ace?? Crezi ca eu nu am zarit atatea si atatea greseil de ortografie, care dupa parerea mea nu erau facute la repezeala ci erau repetate frecvent de aceleasi persoane?? Si totusi am incercat sa ma abtin cat am putut ... ca nu sunt aici ptr a ii invata eu pe ei gramatica limbii romane si nu am dorit sa imi fie rusine de rusinea lor... greseli mai mult ca sigur ca fac si eu si noi toti, inclusiv tu...
si tot fara suparare uite doar cateva din greselile tale(si aici nu ma refer la literele omise pe care stiu din proprie experienta cum e sa le pierzi cand doresti sa exprimi mai repede ce ai pe suflet)

Deci precum spuneam referitor la cuvintele tale iata cateva:
"GUGLE" "SAIT" "Frati intr-ucredinta"
Dar probabil ca tot din repezeala au fost scrise asa, ca si in cazul Ancai, nu?????

Cam atat si inca o data iertare daca ti-am ranit mandria!
Cat despre exprimarea Ancai "ca: Cand".....umila mea parere este ca existenta celor 2PUNCTE ar trebui sa iti spuna ceva.... dar in fine.. e doar parerea mea! o zi buna sa ai!
:)

Buna Dorina, am gasit marturia asta a ta pe site-ul www.lamosuni.ro -- dar totusi nu prea inteleg care e povestea si ce legatura are pr. Cristian Pomohaci cu toate astea.

Iertare
nume: Dorina Stoica 22/08/2008
Rugaciunea "Tatal nostru"pe care o spunem cu totii la Sfinta si Dumnezeeasca Liturghie ne arata masura in car ne sunt iertate gresalele"si ne iarta noua gresalele noastre,precum si noi iertam gresitilor nostri".Ma straduesc din rasputeri sa iert cit mai mult,caci sunt o femee pacatoasa,dar ce ne facem cu acei crestini care fac sunt plini de ura ,care nu iarta care acuza pe nedrept si care aculta numei birfele si minciunile? Ei tin posturile si vin la Mosuni,se roaga,citesc Psaltirea si Acatiste cinta acele minunate cintari ale Parintelui Cristian.Am atita durere in suflet si ma rog Bunului Dumnezeu sa-i lumineze sa inteleaga ca Dumnezeu este iubire ma rog: pentru Parintele Stefanica Remus,pentru prezb.Lucretia,pentru pr.Teofil, pentru copii si nepotii lor.sa le fie cu folos rugaciunile Parintelui nostru drag,Cristian Pomohaci.Sa ii ajute Dumnezeu sa poata ierta.
localitate: Birlad

Nimeni nu te-a alungat, nu te-a atacat Dorina. Pleci? Decizia iti apartine in totalitate. Ramaii? Poate incercam sa ne cunoastem mai bine.:) Revin cu rugamintea de a citi cartea "Nebunul". Poate dupa ce vei citi vei intelege mai bine si mesajul meu.

Vitala este esenta cuvantului nu ortografia.:)

Pardon,am vrut sa scriu Alina si nu Anca:)

Ieri cind am deschis Portalul am citit un articol intitulat "cauzele incercarilor" avind autor pr.Ioan C.Tesu si multumesc bunului Dumnezeu ca,prin acesta am primit un raspuns duhovnicesc la nelinistile mele.Daca as continua sa dau amanunte despre acea poveste cu care am deschis topicil ar insemna sa fac o telenovela gen"Eloida"de la OTV si nu vreau aceasta.Nu vreau nici sa supar pe altii dar as vrea sa continuam tema propusa"facand un bine cuiva asteapta ispitire cu suferinta"punandu-va intrebarea;ce ar trebui sa se faca cu lucrurile aduse de crestini in sf.biserica si care nu sunt de folos acolo sau prisosesc.La aceasta intrebare pe care am pus-o unui parinte duhovnic mi-a sugerat:ar fi bine ca aceste lucruri daca sunt noi sa fie daruite unor tineri care se cununa sau la copii abia botezati pentru a fi de folos unor faminlii mai nevoiase iar cartile icoane etc. la aceei care sunt mai putin credinciosi pentru a-i stimula sa inceapa viata in doi cu o icoana sfintita,cu un Acatistier sau o Psaltire primita chear de la parintele care i-a cunnat.De ce sa nu cautam solutii pasnice caci "fericiti facatorii de pace"si "inca feriti cei milostivi".

Cu exceptia lui "chear" de acord cu tine!!!!:D:D:D:D:D
vezi ce usor e a judeca pe altii?? te imbratisez cu drag Marina
:thumbsup:

Sa stiii Marina ca nu ma supar!oricite grseli mi-ai gasi,dar sa incercam sa vedem printre buruieni si graui.Oricum este plcut si folositor sa discuti cu oameni care nu se forteaza sa fie amabili pentru ca te cunosc.Ca sa gasesc cartea recomandata de Alina trebuie sa stiu si cine a scris-o.Sa ne cunoastem mai bine?de acord dar deja voi stiti despre min o multime de lucruri iar eu nimic.

Iarta-ma dar in afara intamplarii nefericite cu donatia ta, eu personal nu stiu despre tine... in ceea ce ma priveste si eu am postat destule evenimente legate de viata mea..evident pe alte topicuri... iti doresc mult bine

Nici eu nu am auzit pana acum despre aceasta carte, dar am dat o simpla cautare cu Google si uite ce am gasit... mai mult ca sigur ca la aceasta carte facea referire Alina:



" Nebunul"
ierom. Savatie Bastovoi
Editura Cathisma
Pret: 15.00 lei

Format: 11 x 20 cm
120 pagini
Coperti cartonate

"De la bun inceput, trebuie sa spun ca textul de fata nu este o opera aghiografica, ci un roman scris cu toate uneltele necesare unei proze artistice, inspirat din realitatile consemnate in viata Sfantului Simeon cel Nebun intru Hristos din Edessa.
in veacul al VI-lea. Personajele sunt calugari, comedianti, prostituate si cersetori, care impreuna oglindesc tabloul societatii bizantine de atunci si totodata surprind framantarile si caderile dintotdeauna ale sufletului omenesc. Cartea e scrisa aproape ca un scenariu de film, pentru a oferi o lectura usoara si captivanta. Ieromonah Savatie Bastovoi"

Dorina, vazand postarea Mirelei, am intrat si eu pe site-ul www.lamosuni.ro......
comentariile sunt de prisos... am urmarit cat de atent am putut tot ceea ce are legatura cu acea biserica(enoriasii acelei biserici, satul, tanti Ana, tot, chiar si ceea ce e dincolo de poze sau cuvinte) la care am inteles ca ai facut donatia.. sper ca nu am inteles gresit! nu?
Concluzia mea in urma vizionarii:
ACUM CHIAR CRED CA AI FOST SCOASA DIN BISERICA IN ACEL MOD IMPARDONABIL, FARA CA TU SA FI VINOVATA....TE ROG SA MA IERTI....eu am judecat din punctul meu de vedere, al omului care si-a trait viata la oras, fara a imi putea inchipui ceea ce am vazut mai apoi... inca o data te rog sa ma ierti!

Nu, Marina, la Mosuni este biserica unde slujeste pr. Cristian Pomohaci, la care am inteles ca merge multa lume ca sa-si rezolve problemele. Nu cred ca Dorina a facut donatia la aceasta biserica, ci la alta. Dar inteleg ca a mers acolo la Mosuni si ea, pentru rezolvarea acestei stari conflictuale pe care o are cu un alt preot si familia lui.

dar apropo de pr. Cristian Pomohaci -- fratilor, eu nu inteleg de ce e asa vestit si ce sfaturi miraculoase da la altii, ca pe el am inteles ca l-a lasat nevasta si acum e divortat... :(

Eu nu mai zic nimic! Am vazut site-ul de care tu pomeneai.. si nu am ramas cu un gust dulce... nu stiu de ce... asa simt... m-a izbit o senzatie negativa de la primul clic, iar pe masura ce pe monitorul pc-ului meu se derulau imaginile "idilicului" sat romanesc(in frunte cu figura reprezentativa a lui tanti Ana) precum si "perfecta armonie" din biserica de la Mosuni, simteam in gura gustul a vreo cateva kg de lamai ingurgitate instantaneu!!!!:rolleyes::rolleyes::rolleyes:
In continuare incerc sa imi musc limba si sa ma opresc cu comentariul meu aici.. ca si asa am zis prea mult... Doamne ajuta!!
P.S limba a o musca,e lesne a o face, mai greu cu gandurile ce dau navala in mintea mea precum trenurile inter-city!!!!!!!!:D:D:D:D:p:p:p:p

Mie mi-a placut si la Mosuni mai ales ca am vazut oameni fara nici o speranta care s-au vindecat.Cred ca i-a vindecat mai mult credinta lor.Au mers acolo, au crezut si..s-au vindecat"....credinta ta te-a vindecat,mergi in pace"Ce lucru bun am facut in lumea asta ca sa judec pe altul.Si daca stau si ma gindesc,acum dupa ce am deschis acest topic doar din mindrie desarta in loc sa multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat aceasta incercare eu ma pling."Dragostea nu se minie,nu cauta ale sale".Ma rog bunului Dumnezeu sa ma ajute sa uit,sa-mi intareasca credinta si rabdarea sa pot fi asemenea lui Iov si ma mai rog sa- lumineze si pe cei car m-au ranit cu sau fara dreptate ca sa ne putem mintui cu totii.Cineva,ca sa-mi faca o bucurie mi-a daruit un clculator si mi-a pus internet.(sunt o pers cu venituri modeste).M-am bucurat dar,sa stiti ca de cind il folosesc .....s-a micsorat timpul de rugaciune.Voi cind va rugati?:)

Timpul meu de rugaciune nu s-a micsorat de cand sunt pe acest forum.Din contra.. pot spune ca imi e mult mai bine... te poti ruga in orice secunda... pe langa timpul alocat rugaciunii in camara ta... eu personal il pomenesc pe Dumnezeu si cand citesc aici pe forum mesaje ale oamenilor necajiti, care cer un sfat, care au nevoie de o incurajare.. deci cred ca vazand durerea reala a celor de pe acest forum am invatat sa ma rog mai mult si pentru cei din jurul meu, sa nu mai fiu egosita si sa cer lui Dumnezeu ajutor doar ptr nevoile mele... deci ma bucur mult ptr aceasta experienta, chiar daca uneori nici mie nu mi-au picat bine parerile si sfaturile unora... dar am incercat sa inteleg punctul lor de vedere si ca nu au zis-o cu rautate ci pur si simplu au dorit sa ma ajute asa cum au stiut ei mai bine.