Am nevoie de un sfat...
 

Buna ziua.Am sa va retin cateva minute si va rog sa ma iertati pentru aceasta,dar am nevoie de ajutor.Am 14 ani si de ceva timp am intrat intr-o depresie din care nu mai pot iesi...va rog doar sa nu ma judecati,sa nu considerati ceea ce o sa va spun in randurile ce urmeaza,simple copilarii.De 2 ani parintii mei s-au separat,de cand ma stiu tata nu a stat zi de zi cu noi si cred ca e mai bine asa pt ca e foarte dur.In fine,de mica am fost un copil complexat si nu prea sociabil,poate si din cauza comportamentului tatei,poate ca asa am fost obisnuita,sa nu comentez.De cateva luni parul meu a inceput sa cada in exces,m-am ales cu o chelie si asta practic m-a daramat...ma consider urata,toata lumea e perfecta,mai putin eu,nu sunt sigura de viitorul meu(situatia mea materiala e una precara de cand cu divortul alor mei).In anul ce urmeaza voi avea examene si simt ca nu voi fi capabila sa le trec.Nu mai am cum sa ii spun mamei toate astea pt ca o distrug si pe ea,azi a cedat si o inteleg...va rog,doar nu ma judecati si inca o data va rog sa ma iertati.

Bună! Înţeleg că treci printr-o perioadă foarte grea acum. Despărţirea părinţilor e o încercare dificilă pentru copii. Trebuie să înţelegi, însă, că problemele de cuplu pe care le-au avut părinţii tăi nu au absolut nicio legătură cu tine şi tu nu porţi nicio vină. Ăsta e un lucru important de reţinut.

Pierderea părului e cel mai probabil cauzată de stres şi emoţiile puternice pe care le-ai experimentat în ultima perioadă. În primă fază, poţi încerca nişte suplimente alimentare pentru întărirea organismului. În perioadele de depresie şi alimentaţia tinde să fie precară, fapt de la care pornesc toate acele schimbări la suprafaţă (căderea părului, fluctuaţii de greutate ş.a.m.d.). Te-ar ajuta nişte vitamine, ca să nu-ţi slăbeşti organismul. Pentru păr mai poţi folosi şi ulei de ricin şi vitamina A uleioasă.

Pentru celelalte probleme, cred că e foarte important să găseşti pe cineva cu cine să vorbeşti. Desigur, forumul acesta e un loc potrivit pentru a primi nişte sfaturi, dar ai nevoie să comunici cu cineva faţă-n faţă şi de preferinţă cineva apropiat, care să fie un adult. Un profesor de care te simţi mai apropiată, o mătuşă, bunică etc. Dacă la tine la şcoală există consilier, profită şi du-te să-l vizitezi. Îţi va face bine.

Nu văd pentru ce te-ar judeca cineva, pentru că nu ai nicio vină, iar problemele tale nu sunt deloc copilării. Oricui în locul tău i-ar fi foarte greu.

Aş vrea să ştii că în suferinţe nu suntem niciodată singuri. Că cei care au trecut prin suferinţe cumplite L-au căutat pe Dumnezeu şi L-au găsit. Mai ales atunci când suntem în dureri Îl simţim aproape. Pentru că Domnul cunoaşte ca nimeni altul suferinţa omenească, întrucât a trecut prin ea. Te sfătuiesc, deci, să fii cu El, şi El va fi cu tine. Roagă-te. Roagă-L să-ţi dea putere ţie şi mamei; roagă-L să înmoaie inima tatălui tău. Caută-L şi în Biserică, pentru că acolo este prezent. Du-te la Liturghie, du-te să te spovedeşti (mai ales că se apropie postul) şi să te împărtăşeşti.

Lasă-ne şi numele tău, să ne rugăm şi noi pentru tine. Nu deznădăjdui! Răul va trece, iar viaţa ta se va lumina.

Îţi înţeleg durerea. Ptr un copil de 14 este greu să treacă peste acestă cumpănă a vieţii. Separarea părinţiilor lasă în inima copiilor multă durere, nu se mai pot bucura de copilărie (aici nu mă refer la "prostiile" adolescenţei).
În primul rînd trebuie să nu-ţi pierzi speranţa în Bunul Dumnezeu, El ne poate ajute, El este ajutorul nostru. Să crezi cu tărie că Dumnezeu este lîngă noi şi ne ajuta.
Să încerci să nu te mai consumi "cîinii latră, ursul merge". Dacă te consumi nu rezolvi nimic.
Dute la un medic şi vorbeşte cu el, el te va indruma ce să faci într-o astfel de situatie.
Dute la biserică (dacă ai un duhovnic este foarte bine) si vorbeste cu dînsul.

Dumnezeu, Maica Domnului şi toţi sfinţii să te ajute, să te întarească, să te inţeleptească şi să-ţi dăruiască sănătate.

mergi sa te spovedesti si vei primi sfatul cel mai bun

Numele meu este Geanina
Cat despre spovedanie,m-am programat la o manastire dar ma voi spovedi abia prin iulie...

Greutatile vietii nu tin cont de varsta, dar nici intelepciunea.

Esti o fata inteligenta si cu siguranta, cu putin curaj poti trece peste aceasta perioada grea.

Odata ce ai scris pe acest forum, sa fii sigura ca nu esti singura in aceasta incercare.

Cei care au citit randurile tale cu siguranta se vor ruga ca Dumnezeu sa-ti lumineze sufletul,
sa-ti dea speranta si tarie sa realizezi tot ce iti doresti din inima.

Nu te lasa coplesita de ganduri negre.

Roaga-te, lupta-te si crede.

de ce asa tarziu

Pentru ca luna aceasta este incarcata ,avand in vedere ca este un duhovnic bun...asa mi s-a spus.

Multumesc tuturor celor care m-au inteles.

Ţi-am trimis un mesaj.