Pacate sunt cele facute cu fapta, cu gandul si cu cuvantul. Deci nu numai cu fapta.

si ce facem, Anca? ne apucam noi sa judecam pe altii??
doar duhovnicul il stie cel mai bine, si daca el ii da voie sa se impartaseasca inseamna ca e OK !

Si poate ce credeti ca stiti voi despre el e gresit.

Daca e homosexual nu e ok sa se impartaseasca. Nu il judecam, ci o luam la fuga, daca preotul permite asa ceva.
Noi judecam fapte, nu pe pacatos, pe care il va judeca Dumnezeu.

Da, si asta e posibil, ca sa fie doar un zvon. Dar daca nu suntem siguri, nu imprastiem in lume asa sminteala.

Cred ca orice om, indiferent de pacatele savarsite are dreptul sa se spovedeasca. In anumite situatii grave, poate fi oprit de la Sfanta Impartasanie. Semnul "/ " l-am preluat ca pe un "sau" si de aici comentariul meu. Ca e activ sau nu, ca este intr-devar ce credeti sau nu, dreptul la recunoasterea pacatelor il are orice om, depinde numai de el dorinta de indreptare.

1. e barbat - vine la biserica si se spovedeste si impartaseste des - vad asta si nu am cum sa ma insel.

2. e casatorit cu un alt barbat - suntem prieteni pe fb si are "amanuntul" asta in pagina lui, plus o gramada de poze cu partenerul de viata, vacante petrecute impreuna, iesiri in public, etc etc.

Huh şi ce scuză îi găsim? Că partea cu activ/inactiv nu merge, la fel şi cu iubirea platonică.

Mda, se duse pe rapa si ultima scuza posibila.
.
Oricum, fara insistenta ta de a "lamuri" lucrurile, Mirela, pierdeam o buna ocazie de a ne cruci ce o mai ajuns ortodoxia prin alte parti..

Macar lamureste-ne, biserica e romaneasca sau de ce Patriarhie tine?

Singura scuză posibilă, restul cad, cele ale Mirelei.

Cred ca e necesar sa ne lamuresti in aceasta privinta, ca sunt uimta de ce citesc:7:

Biserica e Americana, tine de OCA. La origini a fost a rusilor.

Eu tot cred ca treaba cu inactiv e valabila :)

Mirela, mai uimesti cu diplomatia: ai aruncat pisica in curte la rusi, apoi te invoci pe tine... dar nu cred ca i-ai tinut lumanarea, ca sa fii sigura de afirmatie...

Alţii ne uimesc cu .......

Căsătoria celor doi nu implică nimic (moral, creştinesc)? Nu e împotriva firii omului?

N-am aruncat nicio pisică. :) doar am răspuns la întrebare, si am vrut să fie cât mai clar; aici e pagina de web : http://nycathedral.org/
De multe ori în mediul de aici se face referință la această catedrală ca Russian Orthodox Cathedral - de asta am menționat și eu.

Ba da, dar uite că sunt și excepții când se poate ca un homosexual să se împărtășească.
Dar oricum, nu cred că e cazul să mai lungim discuția.

E o scuza proasta daca asta e singura.

Adica..sa ne gandim, poate e "inactiv" sexual, dar imbratisari, nimic? trupuri lipte in pat, sarutari tandre, ca intre indragostiti cuminti?

Na, ceva mai "pictural" daca partea cu casatoria si sminteala n-ai inteles-o.

Oricum, putem sa ne intrebam daca nu e si regula la OCA, "inactivi" sau nu, de teama sa nu se lase cu vreun proces pentru discriminare.
Nu cumva li s-a oficiat si cununia, tot asa, ca deh, sunt "inactivi"?

Alin, nu înțeleg de ce insiști și unde vrei să ajungi.
Eu am expus un fapt care m-a contrariat. Atât și nimic mai mult.
Și nu, nu cred că li s-a oficiat religios căsătoria ! Nu mai exagera, pls.

Pai si pe noi ne-a contrariat, chiar ceva mai mult, tu pari sa te impaci foarte bine cu ideea, eu trebuie sa recunosc ca nu.

Daca doi oameni ar trai in concubinaj si preotul ar impartasi pe unul din ei, ce inseamna asta?

Ori ca nu mai e pacat concubinajul, deci casatoria nu e necesara, ori casatoria a fost oficiata intr-un fel sau altul, deci relatia e binecuvantata.

Nu reusesc sa vad o a treia varianta.
Tu reusesti?

Si eu sunt contrariata si nu imi vine sa cred ce se scrie aici.
Cum adica faptul ca ar fi "inactiv" ar fi ok?
Mi se pare ca lumea e cu sus-ul in jos si s-a ajuns la batjocorirea Sfintelor Taine.
Doarme constiinta demult...!

Mie nu. Eu sunt convins că e.

Am zis ca mi se pare ok in ideea ca nu contest ca duhovnicul lui stie ce face si de ce il lasa sa se impartaseasca.

Nu poti sa contesti atat timp cat nu ai datele problemei.
Cred ca dpdv al unui credincios care poate fi smintit de aceasta situatie si mai ales care deja a smintit cred si pe altii, ai putea pune niste intrebari.

Inca o data, ce te face sa crezi ca respectivii nu sunt decat prieteni, de exemplu?

Din ce ne-ai spus, ai doar zvonuri ca sunt casatoriti + concluziile trase de pe facebook.

Presupusul lui "partener" nu e credincios?
Nu vin la biserica impreuna?
Cum de ar fi si el tot "inactiv"?

Nu, nu sunt zvonuri sau concluzii trase de pe fb.
Si-a scris clar in profil - "Married to X" - cu link la profilul partenerului.
Daca nu stii cum functioneza Fb nu mai vorbi.
Iar la biserica nu vin impreuna, vine doar prietenul meu singur.

Intrebari pe tema asta nu le pot pune, ca nu-l spovedesc eu !!!

Da' poate nu știe că homosexualitatea e păcat și ca atare nu a spovedit asta...

Ar mai fi varianta ca respectivul să ascundă de duhovnicul lui relația în care se află sau să nu știe că e păcat. Refuz să cred altceva.

Nu trebuie sa i le pui tu individului ci tu duhovnicului.

Dar desigur, risti sa te pui rau cu duhovnicul, de ce sa strici bunatate de relatie pentru o oarecare problema de morala princinuitoare de mari sminteli.

Păi și tu crezi că o să-mi spună mie duhovnicul toate amănuntele despre o altă persoană?
Clar o să-mi zică ceva în genul că nu mă privește..
Și de fapt sunt 2 duhovnici care spovedesc la catedrală (depinde cine se nimerește să fie la rând), oare pe care ar trebui să-l interpelez? :) no, mai bine lipsă.

Nu e nevoie sa intrebi de "cutare".

Ai putea sa-l intrebi mai intai pe respectivul, pe facebook cel putin, poftim, ce a spus preotul vizavi de relatia lor si cum de e compatibila cu dezlegarea la impartasanie.

Poti sa intrebi preotul ca si cand ar fi un caz general: "Poate sa se impartaseassca o persoana care se afla intr-o relatie homosexuala (casatorie civila) fara a-i cere in primul rand sa renunte la aceasta relatie"?

Daca primul zice "no way", intrebi si pe al doilea. Daca si el este cu "no way" cum e corect si ortodox, atunci cum a spus si ovidiu, este foarte posibil ca duhovnicul sa nu stie si respectivul sa ascunda asta.

Adica sa fim seriosi, chiar si in America, cati preoti ar intrebla la spovedeanie (daca intreaba ceva) pe fiecare barbat care vine la spovedanie: "ai o relatie homosexuala?"

Nici aici, probabil ca majoritatea preotilor nu intreaba cine stie ce, se merge pe proasta asumtie ca daca vii la spovedit esti catehizat si pus la punct cu toata dogma si morala crestina sau ca ce iti spune constiinta este tot ce conteaza.

Atat timp cat respectivul nu vine cu "partenerul" de mana in biserica, foarte putini stiu si daca si respectivii baga capul in nisip intr-o chestiune atat de grava, preferand sa dea vestea de la unul la altul si nu sa abordeze problema direct.

E o biserica frumoasa, ar fi pacat sa fie doar zidurile..

Tipul e American get-beget, nu cred ca ar aprecia intruziunea in viata lui personala.

Iar pe preoti n-am de gand sa-i intreb treaba asta, pentru ca evident, pusa problema la modul general vor spune ca nu.

Fac pariu ca daca as face un sondaj, multi dintre userii de aici daca ar avea un coleg de serviciu gay nu l-ar invita la ziua lor sau la alt eveniment de familie (nunta, botez, inmormantare, etc)....de teama sa nu le sminteasca copiii, eventual, cine stie...de parca copiii n-au sa auda la scoala sau pe strada de existenta lor, decat cel mult din Biblie, si daca vor intalni vreodata unul in carne si oase se vor mira cum de a scapat din Sodoma si Gomora... Chiar, oare de ce nu or fi pierit cu totii atunci? Vreti sa stiti parerea mea personala? eu cred ca homosexualitatea s-a perpetuat tocmai pt ca foarte multi, de frica legii si a oprobriului public, au pretins ca sunt normali si s-au silit chiar sa-si intemeieze familii si sa faca copii. Alminteri, ar fi fost pe un drum inchis dpdv al evolutiei, neavand cum sa se perpetueze...

E adevarat ca cine priveste sau gandeste, a si pacatuit (preacurvit) in gand, insa nu se specifica vreo anume osanda pt cel care doar a gandit (care din noi am fii atunci fara de pacat?) si nu a si infaptuit, ba din contra, chiar ar trebui apreciat cel care a fost ispitit si s-a infranat, sau chiar cel care a pacatuit dar ulterior s-a oprit.

S-a mai discutat mai sus daca cei in relatii de concubinaj se pot impartasi sau nu. ei bine, si eu cunosc persoane (nu gay, e adevarat) dar necunuate, care se imparatasesc, totusi. Initial la fel am crezut ca persoana respectiva nu a spus duhovnicului de relatia ei, dar ulterior s-a dus la altul, mai imbunatatatit, si chiar m-a intrebat si pe mine de ce nu ma impartasesc, ca ei i-a dat dezlegare, si stie, i-a spus tot. Alta data m-am plans duhovnicului ca mi se spusese acasa ca daca tot n-am voie sa ma impartasesc. de ce ma mai duc la spovedanie, si m-a certat duhovnicul, a zis ca asta nu trebuie sa stie sau sa judece nimei, cine se impartaseste si cine nu, e doar la latitudinea duhovnicului vizavi de fiecare fiu duhovnicesc in parte...

"Cu gândul"="Cu fapta".

Nici un om nu e lipsit de pacate. Asta e cert.
fallen, am impresia ca faci confuzie intre ispita si gandul tau. Daca faci fata ispitei, nu ai facut nici un pacat; chiar dimpotriva: asta trebuie sa facem, sa nu luam in seama ispitele, care vin precum avioanele, cum ne spune Pr. Paisie, daca nu ma insel, adica gandul vine si pleaca imediat, daca nu ii dam atentie. Toate ispitele sunt astfel: diavolul iti sugereaza sa faci ceva, iar daca tu preiei ideea, de parca ar fi a ta si ii dai curs, atunci abia acest gand prin care te invoiesti sa faci un lucru, constituie pacatul tau cu gandul.
Dar din pacate, ceea ce spui tu, nu are legatura cu cazul de homosexualitate, despre care discutam aici.

Posibil sa confnd ispita cu gandul, insa gandul cu fapta??? (daca Doamne fereste gandesti vreodata ca ar fi mai bine daca o anume persoana nu ar mai fi, inseamna ca esti criminal? sau daca gandesti ca daca nu ai fi casatorit/a ti-ar place de o alta persoana, inseamna ca savarsesti adulter?)

Iar in cazul de mai sus, daca intr-adevar preotul stie si a dat dezlegare acelei persoane, nu neaparat preotul se face vinovat de sminteala celorlati, cat mai mult persoana in cauza ca s-a laudat si a facut publica o relatie care da loc la atatea interpretari...poate ar fi trebuit sa i se atraga atentia sa nu faca acest lucru. Adica, atunci cand faci o greseala, un pacat, si esti iertat, aceasta iertare ti se acorda spre indreptare, nu spre a te lauda ca oricat ai gresit ai fost iertat si ca atare o poti face oricand din nou.

Inainte de a savarsi fapta in mod real, o savarsesti in gand de aceea se pune semnul egal.
Ex. Hotul inainte de a fura ceva, traieste placerea obtinerii acelui lucru inainte de a actiona, furtul in sine s-a savarsit in inima si sufletul lui inainte de a pune mana pe lucrul respectiv.

Pentru ca esti victima propagandei conform careia ar fi o problema genetica.

E o diferenta intre a te gandi "cum ar fi" si sa-ti doresti sa fie asa.


Pai ce indreptare? Indreptarea era sa renunte la relatia in cauza, nu o bulibaseala secreta, la mica intelegere, "eu iti dau dezlegare, ma fac ca nu stiu si tu ai grija sa nu dai goarna in sat".

"Initial nu am crezut ce mi-a zis dar mi-a zis aceeasi poveste in alta versiune si atunci am crezut-o, ca a doua versiune era mai credibila".

Pai astia vad impartasitul ca o chestiune de prestigiu social si spovedania ca un fel de furci caudine prin care sa treaca pentru a fura Sf. Impartasania, pe urma se pot lauda ca ei si curvind, ei tot se impartasesc.

N-au ajuns inca la pasajul din Sf. Scriptura in care se zice ce rezulta din impartasania cu nevrednicie dar chiar daca n-au sa ajunga acolo, tot au sa afle, pe pielea lor.

Nu e ditamai intruziunea si desi poate ca nu ar aprecia, sigur nu i-ar sta in gat chiar asa rau.

E o mirare legitima, adica se afiseaza intr-o parte asa si intr-o parte asa, cum se impaca treaba?

Nu ea sa mare ultraj sa pui o intrebare din asta.
In mintea lui se impaca cumva si daca se impaca nu o sa-i vina asa greu sa vorbeasca despre asta.

Ai putea fi surprinsa..