Apocalipsa
 

De ce nu stie Fiul ziua cand va fi sfarsitul lumii?

Sincer,eu cred ca nu vei primi un raspuns concret la intrebarea aceasta.Sunt unele lucruri care trebuie sa le luam ca atare,care nu au o explicatie(cel putin una pe care s-o intelegem noi)sau care nu trebuie explicate deoarece nu ne-ar ajuta cu nimic la mantuire.

Cu toate ca Dumnezeu e unul singur,sunt trei personalitati diferite,fiecare cu o alta "functie".Tatal L-a creat pe Fiu,cu toate ca El exista dintotdeauna,si din Fiu purcede Duhul Sfant,care,la fel,nu are inceput.Lucrurile acestea le stim,le acceptam,dar oare incercam sa le intelegem?Nu.Pentru ca nu putem.Si cred ca e de ajuns sa le stim.

In Dumnezeu-Fiul sunt doua firi, doua vointe: divina si umana. Firea divina le stie pe toate ca Persoana a Lui Dumnezeu si firea umana nu stie cand va veni sfarsitul lumii.

Persoanele Lui Dumnezeu sunt deopotriva, nu egale in sens matematic, nu identice. Unele lucruri sunt suprarationale pentru noi si trebuie sa ramana asa din moment ce nu ni s-a descoperit mai mult deocamdata.

Nu personalitati, ci Persoane.

Tatal L-a nascut pe Fiul, nu L-a creat.

Duhul Sfant de la Tatal purcede, nu de la Fiul sau de la Tatal si de la Fiul. Vezi in Crez.

Buna intrebare!
Sa ne rugam ca El sa ne spuna de ce nu stie!

Nu inteleg de ce trebuie noi sa dam acest raspuns, mi se pare un pic deplasat sa tot facem pe avocatii care evident pot scornii tot felul de explicatii asa cum se si intimpla.

La noi ca la noi dar sa vezi ce volume de explicatii ti-ar da catolicii, care cred ca Sf Duh purcede SI de la Hristos

Dumnezeu-Fiul ca OM nu stie cand va veni sfarsitul ci numai Tatal, ca DUMNEZEU! In fiinta Sa, Hristos stie TOT la fel ca si Duhul SFant, dar avand in vederea umanitatea Sa, nu avea cum sa stie! Ca a avut toate cele ale noastre, mai putin PACATUL!!!
Cele ce a spus despre Sfarsit ca se vor implini, a spus ca SEMNE, dar nu ne-a dat DATA, caci va veni va un fur noaptea, cand nimeni nu se va astepta! Caci in ce te voi afla, in aceea te voi judeca!
Nu a spus nimanui despre Judecata, tocmai ca fiecare dintre noi sa lucreze la mantuirea Sufletului sau! A spus numai semnele!
Dar mai bine sa ne intereseze SFARSITUL NOSTRU nu al lumii caci noi nu raspundem de lume, ci de NOI INSINE!!!

Raspunsul este in Matei 19.14
 

Doamne-ajuta!

Este firesc sa vrem a sti. Si este bine ca este asa. Ceea ce nu este bine se refera la faptul ca din varii motive ne preocupa in exclusivitate exteriorul si pierdem din vedere esentialul: sinele (interiorul). Cand, in sfarsit intoarcem privirea catre noi si descoperim ca aceasta este Calea spre cunoastere deplina (microcosmosul si macrocosmosul) de cele mai multe ori este prea tarziu. Ceea ce trebuia sa fie un vas curat care sa fie oferit Lui pentru a ne afla rostul pe lume, nu mai este decat o mana de cioburi risipite in praful uitarii. Cu ele venim in fata Lui si, daca mai avem un bob de remuscare in noi, incepe lungul si anevoiosul drum al reintregirii in firea de inceput (cea pregatita inca de la Sfantul Botez).

De ce am facut o introducere atat de lunga? Pentru ca, desi am mai scris aceste lucruri, sunt frati care, din motive care mi-e teama ca nici ei nu le cunosc in profunzime, il acuza pe Dumnezeu de cele ce ei nu vor sa inteleaga. Desi Domnul Iisus Hristos ne invita sa cunoastem, ne spune si ne exemplifica cu propria Sa viata cum putem avea acces la Adevar, noi ne incapatanam sa vrem a cunoaste pe alte cai. NU SE POATE. Nu o spun eu. O spune istoria. Tot istoria ne confirma ca Iisus Hristos este Calea. Sute de Sfinti si miliarde de ingeri in frunte cu Maica Domnului se roaga pentru noi ca sa gasim drumul. Si, cati au urechi de auzit si ochi de vazut? Din ce in ce mai putini. Asa marsaluim, orbi si surzi, insensibili si irationali printr-o lume cu straluciri de tinichea, catre pragul apocaliptic. Vrem a sti cand va fi. Vrem data exacta. Nu exista aceasta reprezentare calendaristica a debutului ireversibil al acelor peste o mie de zile cumplite. Acel prag apocaliptic va fi mai devreme sau mai tarziu functie de noi. Cu cat mai multi vom fi cei care ne vom indeparta de modelul Hristic, cu atat va fi mai devreme.

Se repeta cu o insistenta demna de o cauza mult mai buna ca e de mirare ca Iisus Hristos nu stia cand vor fi acele zile si nopti infernale. Nu e nimic de uimire. Cum sa stie Fiul, cand Tatal nu a randuit in mod calendaristic acel moment. Culmea este ca nu realizam ca noi suntem cei care vom decide vremea aceea. Poate ca, discutand aceste lucruri, constientizam mai bine dimensiunea decisiva a IUBIRII APROAPELUI. A comuniunii. Sau, apocaliptic vorbind, a promovarii raului, a insingurarii si, as sublinia in mod deosebit, A IMPIEDICARII COPIILOR SA-L CUNOASCA PE IISUS HRISTOS, CHEIA DE BOLTA A RELATIEI OM-DUMNEZEU.

Asa ca, dragii mei, decat sa persiflam texte sfinte, mai folositor ne-ar fi sa luam aminte la semnificatiile formidabile ale indemnului lui Fiului:

"Lasati copiii sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este Imparatia cerurilor, ( Matei 19,14)"

Doamne-ajuta!

Capitolul 24

1. La ieşirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului.

2. Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.”

3. El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis: „Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?”

4. Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.

5. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sunt Hristosul!’ Şi vor înşela pe mulţi.

6. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă spăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci.

7. Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumă.

8. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor.

9. Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu.

10. Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii.

11. Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi.

12. Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.

13. Dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit.

14. Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.

15. De aceea, când veţi vedea ,urâciunea pustiirii’, despre care a vorbit proorocul Daniel, ,aşezată în locul sfânt’ – cine citeşte să înţeleagă! –

16. atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi;

17. cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă;

18. şi cine va fi la câmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina.

19. Vai de femeile, care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea!

20. Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat.

21. Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi.

22. Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.

23. Atunci dacă vă va spune cineva: ,Iată, Hristosul este aici, sau acolo’, să nu-l credeţi.

24. Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.

25. Iată, că v-am spus mai dinainte.

26. Deci, dacă vă vor zice: ,Iată-L în pustie’, să nu vă duceţi acolo! ,Iată-L în odăiţe ascunse’, să nu credeţi.

27. Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.

28. Oriunde va fi stârvul (Sau: hoit, mortăciune.), acolo se vor aduna vulturii.

29. Îndată după acele zile de necaz, ,soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.’

30. Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pământului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.

31. El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.

32. De la smochin învăţaţi pilda lui: Când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape.

33. Tot aşa, şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.

34. Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri.

35. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

36. Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

37. Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.

38. În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,

39. şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.

40. Atunci, din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat.

41. Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată.

42. Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.

43. Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa.

44. De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.

45. Care este deci robul credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă?

46. Ferice de robul acela, pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

47. Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.

48. Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ,Stăpânul meu zăboveşte să vină!’

49. Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă, şi să mănânce şi să bea cu beţivii,

50. stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul pe care nu-l ştie,

51. îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.


eu mi-as pune intrebarea care este robul credincios si intelept ....caci dupa cum reiese din aceste versete este ultima slujba inainte de a veni EL.Ucenicii au putut spune ca ei au gasit pe Meshiah,cei mintuiti si-au recunoscut trimisul,noi ce recunoastem?

Litera ucide.

Dacă vă referiţi la :
“Că iată vin curând. Fericit cel ce păzeşte cuvintele prorociei acestei cărţi!”
ai înţeles greşit “Că iată vin curând” se referă la răsplata păzirii prorociei şi nu la timp, pentru că indiferent dacă noi înţelegem sau nu TOATE se vor întâmpla la vremea lor, aşa cum putem noi să înţelegem prin IUBIRE sau durere.

confunzi litera cu descoperirea,legea lui Moise este litera care tine inca valul neintelegerii dar ce a vorbit Domnul este Duhul literei,intelesul,asadar "cuvintele pe care vi le spun eu sint DUH SI VIATA",spunea Iisus.