Un chestionar cosmologic original
 

Fiind interesat de subiectul cosmologiei bisericeşti am găsit la o căutare pe google următorul material :

Cosmologie /ktisiologie - întrebări şi răspunsuri - http://www.scribd.com/doc/58108638/C...Eugen-Gantolea

Deschizându-l am dat peste un fel de chestionar care e de fapt un fel de catehism, întrucât la întrebările puse studenţilor din anul III la teologie, disciplina „teologie dogmatică”, li s-au indicat punctual şi răspunsurile „corecte” la acele întrebări, ceea ce presupune că ele sunt cel puţin orientative, dacă nu cumva chiar trebuie învăţate întocmai (poate nu exact cuvânt cu cuvânt, dar oricum pe aproape).

Întrebările m-au surprins adeseori, deoarece autorul pendulează slobod între teologie şi ştiinţele laice, inducând însă hotărât ideea că cele două se completează de minune, mai să zici că Sfinţii Părinţi erau astrofizicieni şi biologi, iar astrofizicienii şi biologii moderni şi contemporani, teologi patristici.

Acest chestionar se pare că nu se încadrează la disciplina „dogmatică” a unei facultăţi de teologie ortodoxă, ci ar fi cel mult potrivit în cadrul unui „opţional” interdisciplinar ştiinţă-religie sau aşa ceva.

Întrucât ne-am propus să intrăm în acest joc, să încercăm a da oarece răspunsuri la acele întrebări:

1. Dumnezeu este în Univers sau Universul este în Dumnezeu? Argumentaţi răspunsul cu un citat din Sfânta Scriptură.

Întrebare de încălzire retorică. Aici e simplu: Dumnezeu nu este în univers. Trecem mai departe.

2. Ce este cerul conform învăţăturii Sfinţilor Părinţi ? (Sfântul Ioan Damaschin)

R: Conform învăţăturii Sfinţilor Părinţi „cerul” înseamnă mai multe lucruri, depinde de context. Şi Părinţii între ei pot surprinde diferite înţelesuri, pe care, desigur, le găsim a fi diferite şi complementare.

Chestionarul ne ajută cu limitarea la Sf. Ioan Damaschin. Învăţătura lui despre cer se găseşte în cap. VI, Despre cer, în Dogmatica. Spicuim de acolo:

„Cerul este totalitatea zidirilor văzute şi nevăzute, înăuntrul lui sunt puterile spirituale ale îngerilor şi în el sunt închise şi înconjurate toate cele sensibile…

Dar pentru ca Sfânta Scriptura vorbeşte de cer si de “cerul cerului” (Psalmi LXVII, 34, CXIII, 24) şi de “cerurile cerurilor” (Psalmi CXLVIII, 4), şi pentru că spune că fericitul Pavel a fost răpit până la al treilea cer (II Corinteni XII, 2), spunem că la facerea universului am primit şi facerea cerului, despre care filosofii păgâni, însuşindu-şi învăţăturile lui Moise, spun că este o sferă fără de stele. Mai mult, Dumnezeu a numit tăria cer (Facerea I, 8.) şi a poruncit ca acesta să fie în mijlocul apei, orânduind ca el să separe apa care este deasupra tăriei şi apa care este dedesubtul tăriei (Facerea I, 6.). Dumnezeiescul Vasile , iniţiat fiind din dumnezeiasca Scriptură, spune că natura acestuia este fină ca fumul.

…Cerul cerului este aşadar primul cer, care este deasupra tăriei. Iată două ceruri, căci Dumnezeu a numit şi tăria cer. In mod obişnuit, însă, în Sfânta Scriptură se numeşte cer şi aerul, pentru că se vede sus.

…Dar dacă ai vrea să iei pe cele şapte zone ca şapte ceruri, nu se vatămă cu nimic cuvântul adevărului. De obicei în limba ebraica cerul este numit la plural ceruri. Aşadar când voia să zică cerul cerului, a zis “cerurile cerurilor” (Psalmi CXLVIII, 4), ceea ce indică cerul cerului, adică cerul de deasupra tăriei; iar când spune “apele de deasupra cerurilor”, potrivit uzului limbii ebraice este numit cu pluralul ceruri sau aerul şi tăria sau cele şapte zone ale tăriei sau tăria.

Cerul este cu mult mai mare decât pământul. Fiinţa cerului, însă, nu trebuie să o cercetăm, căci ne este necunoscută …”

3. Este cerul făcut înaintea Universului, sau după Univers sau atât cerul cat si Universul sunt făcute simultan? Argumentaţi răspunsul cu citate scripturistice şi patristice (Sf. Ioan Damaschin).

R: Acum depinde ce înţelegem prin cer, şi ce înţelegem prin univers. La Sf. Ioan Damaschin întâlnim: “spunem că la facerea universului am primit şi facerea cerului” (Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea a II-a, cap 6).

“La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul.” Facerea 1,1. Atât cerul, aici acea sferă fără stele, cât şi Pământul, aici globul pământesc, alcătuiesc în acest moment iniţial „universul”. Ele apar desigur simultan.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

4. Ce ne învaţă atât Sfânta Scriptură, cât şi ştiinţa (prin teoria Big-Bang-ului?) despre originea materiei (din Univers), spaţiului, timpului şi legile fizicii (care guvernează universul)? Apare toată materia într-un singur moment? Ulterior acestui moment cineva din univers poate crea sau distruge materie (energia)? Ce afirmă legea conservării energiei?

R: “Atât Sfânta Scriptură cât şi ştiinţa (prin teoria Big-Bang-ului)?” Iată deja o premiză care implică faptul că Scriptura şi astrofizica modernă ar învăţa aceeaşi origine a „materiei, spaţiului, timpului şi legilor fizicii (care guvernează universul)”

Asumându-ne riscul unei depunctări, mărturisim că nu putem nicicum să primim această premiză: revelaţia scripturistică şi astrofizica contemporană sunt aproape paralele, oricum diferă drastic, şi nu învaţă nicicum acelaşi lucru.

La ce disciplină eram? Dogmatica? La teologie? Sau la fizică? Se presupune că avem cunoştinţe egale în ambele domenii, absolvenţi de două facultăţi?

A şti cele ale ştiinţei este pentru un teolog ceva opţional şi adiacent, folositor poate în unele împrejurări, întâlniri, etc. Dar neapărat trebuie cunoscut ce zice revelaţia scripturistică, adevărat izvor dumnezeiesc neînşelat şi neînşelător asupra celor întrebate.
Deci, originea se află la Dumnezeu, care le-a gândit din vecie şi le-a adus la existenţă în primele 6 zile ale facerii lumii.

Dacă trebuie neapărat să răspundem şi ce spune „ştiinţa „Big-Bang-ului” (interesantă denumire, dată ca şotie, dar care s-a stabilit ca ceva serios!), să încercăm:
„Teoria ştiinţifică a Big-bang-ului este modelul care explică apariţia materiei, energiei, spaţiului şi timpului, altfel spus existenţa Universului dintr-o singularitate iniţială, ce reprezintă “nimic” (din punct de vedere matematic), căci nu are dimensiuni spaţio-temporale, dar are o energie extrem de mare. La momentul "zero" această singularitate iniţială a ieşit din starea ei de singularitate (încă nu se ştie din ce cauză) şi şi-a manifestat uriaşa energie printr-o inimaginabilă explozie, Big Bang-ul, care continuă şi astăzi.” (extras din http://ro.wikipedia.org/wiki/Big_Bang)

„Legea conservării energiei afirmă că energia totală al unui sistem fizic izolat rămâne nemodificată în timp, indiferent de natura proceselor interne ce au loc în sistem. Cu alte cuvinte, diversele forme de energie ale unui sistem se pot transforma reciproc, dar suma cantităţilor tuturor formelor de energie rămâne constantă, ea nu poate fi creată sau distrusă. Potrivit concepţiilor fizicii moderne, orice cantitate de energie exprimă în acelaşi timp o masă, şi reciproc oricărei mase îi corespunde o energie. Conservarea energiei, în fizica modernă, este echivalentă cu principiul conservării masei.” (extras din http://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_c...83rii_energiei. Chestionarul foloseşte destul de des extrase de pe wikipedia, dar omite să indice acest lucru…)

Dacă le punem acum cap la cap, vedem că teologic termenul de „energie” înseamnă cu totul altceva decât în ştiinţă. Venind din greacă ενεργια înseamnă „lucrarea” cuiva, deci a unei fiinţe, fie trupeşti, fie duhovniceşti. Există Fiinţa necreată Dumnezeu ce are şi energii necreate, şi fiinţe raţionale create (îngeri, diavoli, oameni) cu energii create. Deci e un termen personalist care nu se întâlneşte cu conceptele fizicii.

În privinţa materiei: "Însuşi Dumnezeul nostru, proslăvit în Treime si Unime „a făcut cerul şi pământul şi toate cate sunt în ele", aducând pe toate de la neexistenţă la existenţă. Pe unele, cum este cerul, pământul, aerul, focul şi apa, nu le-a făcut din o materie preexistentă; pe altele, cum sunt vieţuitoarele, plantele, seminţele, le-a făcut din cele care au fost create de el. Acestea s-au făcut la porunca creatorului din pământ, apă, aer şi foc"

5. Ce ne învaţă Sfântul Ioan Damaschin despre forma Universului (şi implicit a cerului)? Forma este închisă sau deschisă (argumentaţi răspunsul)? Această forma a fost preluata de filosofii păgâni din învăţătura Sfintei Scripturi sau Biserica Ortodoxa a preluat aceasta forma de la filosofii păgâni?

R: “spunem că la facerea universului am primit şi facerea cerului, despre care filosofii păgâni, însuşindu-şi învăţătura lui Moise, spun că este o sferă” (Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea a II-a, cap 6). Forma universului este o sferă închisă, mărginită de „apele de deasupra”. Aceasta este învăţătura Bisericii Ortodoxe.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

6. Conform învăţăturii Sfinţilor Părinţi, Universul este static sau dinamic (în mişcare)? Există stare de repaos absolut (in Univers)? Argumentaţi răspunsul cu citate patristice (Sfântul Ioan Damaschin). Referitor la starea de repaos absolut, argumentaţi dacă este posibil şi cu referinţe ştiinţifice din fizica (prima lege a mecanicii newtoniene, teoria relativităţii).

R: Conform învăţăturii Sfinţilor Părinţi, Universul este o sferă ce se roteşte zilnic de la răsărit la apus în jurul unui glob pământesc aflat în centru şi nemişcat:

„Ei spun că cerul se mişcă în formă de cerc şi că le strânge împreună pe cele dinăuntru în aşa fel că ele rămân nemişcate şi nu cad...

Toţi care au spus că cerul este sferic zic că el se depărtează în chip egal dela pământ şi în sus, şi în laturi, şi în jos. În jos şi în laturi potrivit felului nostru de a simţi, pentrucă, potrivit celor spuse mai sus, cerul ocupă în toate părţile locul de sus şi pământul pe cel de jos. Ei spun că cerul înconjură pământul în formă de sferă şi trage împreună cu el, prin mişcarea lui foarte iute, soarele, luna şi stelele.” (Sfântul Ioan Damaschin Dogmatica)

„Iar înţelepţii elinilor zic, cum că cerul se întoarce cu firea sufletului celui lumesc, şi aceasta zic ei cum că învaţă drept şi cu cuvânt… Ci precum pământul după a lui fire stă şi apa, când ia deci întoarcerea cea de jos? Întru acest chip şi cerul întru a lui fire totdeauna să mişcă şi mişcându-se înconjoară, ţinând locul cel de sus.” (Sfântul Grigore Palama, 150 de capete fireşti, teologhiceşti, năravnice şi practice)

Problema repaosului şi mişcării absolute au ţinut iniţial de metafizică, apoi de (astro)fizică. Ce înţelegem prin „absolut”? Dacă este cu „A” mare, Absolut se poate referi la Dumnezeu şi are însuşirile Lui. Dar desigur, avem şi absolut cu „a” mic, şi de aici şi perechea contrară absolut-relativ.

Referitor la întrebare, în univers, mai bine zis în cosmos - acesta e termenul mai teologic (suntem la dogmatică, nu?) -, există o pereche a contrariilor static-dinamic, nemişcat-mişcător, repaus-mişcare, care nu se raportează la Dumnezeu, ci rămân în cadrul creat. Şi atunci, da, există şi repaos şi mişcare „absolute”, se ştie ce este static (statornic) şi ce e dinamic:

„Iar dacă uneori auzi în psalmi spunându-se: «Eu am întărit stâlpii lui» (Psalmul 74, 3) gândeşte-te că psalmistul a numit «stâlpi» puterea care susţine pământul…

- Nu te gândeşti că aceeaşi nedumerire, ba chiar mai mare nedumerire, îţi pune gândirii tale pământul, care stă suspendat, el care e mai greu decât apa?

Vor fi de acord şi cei ce sunt împotriva spuselor mele că pricina care face ca pământul, care este mai greu decât apa, să stea suspendat în mijlocul universului…” (Sf. Vasile Hexaimeron)

Deci pământul nu stă în mijloc pentru că ar atârna într-o cumpănă dreaptă, ci pentru că măreţia voii lui Dumnezeu îl ţine în frâu prin legea Sa, astfel ca ceea ce este şovăielnic şi gol să rămână neclătinat, precum şi proorocul David mărturiseşte, zicînd: «întemeiat-a pământul pe tăria lui şi nu se va pleca în veacul veacului» (Psalm 103, 5). De bună seamă, Dumnezeu nu este propovăduit aici numai ca Meşter , ci ca Cel Atotputernic, Care... întru tăria legii Lui... nu-i îngăduie (pământului) a se clătina... Şi nici când citim: «Eu am întărit stâlpii lui», (Psalm 74, 3) nu putem socoti cum că pământul s-a sprijinit cu adevărat pe stâlpi, ci pe puterea care ţine şi reazemă firea pămîntului... Cu voia lui Dumnezeu rămâne, dar, neclătinat pămîntul şi «stă în veacul veacului» (Eclesiastul I, 4), precum spune Biserica, şi după voia lui Dumnezeu se mişcă şi se clatină. Drept aceea, pământul nu stă sprijinit pe temeliile lui şi nici nu rămâne neclătinat pe reazemul său, ci Domnul îl face să stea şi îl cuprinde cu tăria voii Sale, «că în mâna Lui sunt toate marginile pământului». (Psalm 94, 4) Şi simplitatea aceasta a credinţei biruieşte toate mărturiile...

Căci în ce chip pământul stă atârnat în gol şi rămâne nemişcat din pricina greutăţii sale cumpănite din toate părţile...” (Sfântul Ambrozie al Mediolanului Hexaimeron)

„…şi că pământul şi împrejurimea lui pluteşte în mijloc şi că toate corpurile se rotesc în jurul unui punct stabil şi solid, atunci trebuie neapărat ca elementele care se află deasupra pământului să se afle şi dedesubtul lui, căci una şi aceeaşi substanţă dă roată masei globului pământesc.” (Sfântul Grigore de Nyssa Despre suflet şi înviere)

„Ci precum pământul după a lui fire stă şi apa, când ia deci întoarcerea cea de jos?...

…Şi pământului celui nemişcat i-a rânduit împrejur, ca unui centru, un cerc foarte sus aşezat, şi în chip iscusit foarte a legat cerul cel în veşnică mişcare prin cele ce se află la mijloc, pentru ca lumea să rămână şi statornică, şi mişcătoare; căci corpurile în veşnică şi repede mişcare sunt aşezat în cerc, iar ceea ce este nemişcat a primit în mod necesar locul din mijloc, având drept contra greutate pentru mişcarea sa nemişcarea, ca să nu se mişte din loc, în felul unui cilindru, sfera universului.” (Sfântul Grigore Palama Omilii)

„Pământul este unul dintre cele patru elemente. El este uscat, rece, greu, imobil. A fost adus de la neexistenţă la existenţă de Dumnezeu în prima zi. «De-nceput, spune Scriptura, au făcut Dumnezeu cerul şi pământul.»… Aşadar chiar dacă admitem că este aşezat pe el însuşi sau pe aer sau pe ape sau pe nimic, trebuie să nu ne depărtăm de gândul curat, ci să mărturisim că toate sunt guvernate şi ţinute prin puterea Ziditorului.” (Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica)

„…însuşi pământul, care este ca un punct şi centru către toată lumea. … A căruia partea cea mai de sus este rotocolul lui cel despre toate părţile, iar cea mai de jos este mijlocul, unde cum că şi pământul ca un centru şade nemişcat, şi înţelepţii cei de afară de demult învaţă şi dumnezeiasca Scriptură de asemenea.” (Sfântul Atanasie de Paros, Dogmatica)

Întrucât aceste citate ale dumnezeieştilor Sfinţi Părinţi lămuresc cât se poate de limpede problema repaosului şi mişcării, nu mai socotim necesare opiniile discutabile, nestatornice şi greşelnice ale ştiinţei omeneşti.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

7. Cine a propus ideile pe baza cărora ştiinţa a formulat teoria Big-Bang-ului? Învăţătura Sfintei Scripturi, literatura şi gândirea patristică au avut vreun rol în formarea celui care a propus această teorie, dar asupra teoriei însăşi?

„Georges Henri Lemaître (n. 17 iulie 1894, Charleroi - d. 20 iunie 1966, Geneva) a fost un preot romano-catolic şi fizician belgian, întemeietor al teoriei Big-Bang. Preotul romano-catolic născut la Charleroi a fost primul cercetător care a formulat prin calcule matematice pe baza teoriei relativităţii generalizate a lui Albert Einstein, teoria ca universul nu este static ci este in continua expansiune.

Lemaître însuşi şi-a descris teoria sa ca "oul cosmic care explodează în momentul creaţiei". Aceasta a devenit mai bine cunoscută sub numele de "teoria Big Bang", un termen peiorativ inventat de Fred Hoyle. Cu toate acestea Lemaître, ca preot, credea că Universul şi deci şi Pământul au fost create de către Dumnezeu.[1]” (extras din http://ro.wikipedia.org/wiki/Georges_Lema%C3%AEtre)

„Lemaître, fiind primul autor ştiinţific care promovând o cosmogonie ce presupune o singularitate iniţială, a păstrat mult timp tăcerea faţă de tema identificării atomului primitiv cu primul stadiu al creaţiei.

Când a rupt tăcerea faţă de acest subiect, el a declarat, vorbind de teoria sa că: "este în întregime străină oricărei probleme metafizice sau religioase, că ea îi lasă materialistului libertatea de a nega orice fiinţă transcendentă şi că pentru credincios, ea exclude orice încercare de familiaritate cu Dumnezeu în acord cu spusele lui Isaia, vorbind despre Dumnezeul ascuns". (Adrian Lemeni Teoria cosmologică a Big Bang-ului)

Cum o fi putut „maestrul monsenior” iezuit să împace această teorie cu Scriptura şi Părinţii numai el şi Dumnezeu ştie. Teoria expusă de el în mediile ştiinţifice face total abstracţie de Dumnezeu, este o teorie ştiinţifică atee şi nimic mai mult!

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

8. Există concordanţă între cosmogonia Sfintei Scripturi şi cosmologia ştiinţifică conform teoriei Big Bang-ului? Enumeraţi câteva concordanţe în caz afirmativ, sau neconcordanţe în caz contrar.

R: Răspunsul este clar: nu există concordanţă, ci discordanţă.

„Menţionez totuşi ca relaţionarea directă a creaţiei cu o singularitate iniţială poartă în ea germenii unei concepţii filosofice implicite. Obsesia începutului material al universului exprimă în fond o optică filosofică asupra lumii: fie una teistă, dar nu obligatoriu de sorginte creştină (Dumnezeu a creat lumea, primul contact fiind singularitatea, pe urma S-a retras, lumea devenind din acea singularitate iniţială), fie o concepţie ultradeterministă (destinul lumii este conţinut şi se desfăşoară în conformitate cu datele iniţiale ale singularităţii)." (Adrian Lemeni Teoria cosmologică a Big-Bang-ului)

Câteva neconcordanţe (incompatibilităţi):
- „teoria” înseamnă privirea, contemplarea lui Dumnezeu. Ştiinţa are teo-rii şi teo-teme care îl ignoră complet sau îl exclud pe Dumnezeu, deci într-un cuvânt sunt ateiste sau cel puţin agnostice. „Big-bang-ul” face parte dintre acestea, „inechivoc”.
- Conform unui principiu filosofic/metafizic ex nihilo nihil. Credincioasă acestuia, ştiinţa nu poate concepe sub nici o formă o „creaţie din nimic”. Contrar presupunerilor pripite şi superficiale ale unora (cum ar fi, cu tot respectul, şi autorul acestui chestionar!), big-bang-ul nu înseamnă crearea din nimic, ci doar introduce noţiuni ca „atom primordial”, „singularitate iniţială”, etc., simple modele imaginare ce nu au nimic de a face cu revelaţia.
- în concluzie: nici Creatorul nu este mărturisit (doar aşa, în şoaptă şi implicit, unii insinuează privat credinţa într-o forţă, „dumnezeu”, „inteligenţă”, ceva superior…), şi nici modul în care s-a petrecut naşterea universului, cosmogeneza, facerea lumii, nu este cel scripturistic. Q.E.D.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

9. Universul este finit sau infinit? Are limite spaţiale? Dar limite temporale? Argumentaţi cu citate scripturistice dacă Universul are sfârşit sau nu?

R: Universul este finit şi are limite spaţiale, fiind aşa cum s-a spus, o sferă mărginită de apele de deasupra:

„Învăţaţii profani numesc corp tare, corpul care este solid şi plin, în opoziţie cu corpul geometric; corpul geometric îşi are existenţa numai în dimensiuni, adică în lăţime, adâncime şi înălţime; corpul tare, pe lângă dimensi¬uni, are şi rezistenţă. Scriptura obişnuieşte să nu¬mească «întăritură» ceea ce este tare şi rezistent; de multe ori foloseşte acest cuvânt despre aerul condensat, ca atunci când spune: «Eu întărind tunetul» (Amos IV, 13)… Şi aici, dar, socotim că acest cuvânt a fost pus pentru a arăta o natură tare, în stare să ţină apa, care alunecă şi se împrăştie uşor.” (Sfântul Vasile Hexaimeron)

La fel grăieşte şi Fericitul Augustin:
„Cu acest raţionament unii învăţaţi de-ai noştri atacă poziţia celor ce refuză să creadă că există ape deasupra cerurilor în timp ce susţin că steaua a cărei traiectorie este în înalturile cerului este rece. Astfel ei vor sili pe necredincios să admită că apa se găseşte acolo nu într-un stadiu vaporos ci sub forma gheţii. Dar orice natură ar avea apa şi orice fel ar fi de existenţă a ei acolo, noi trebuie să nu punem la îndoială că ea se află în acel loc. Autoritatea Scripturii în această privinţă este mai mare decât orice ingeniozitate omenească.”

„Aşadar, când voia să zică „cerul cerului”, a zis „cerurile cerurilor”, ceea ce însemnează cerul de deasupra tăriei; iar când spune „apele de deasupra cerurilor” (la fel), potrivit obiceiului limbii evreieşti, este numit cu pluralul „ceruri” fie aerul şi tăria, fie cele şapte zone ale tăriei, fie tăria.” (Sfântul Ioan Damaschin Dogmatica)

Fiind creat, universul are evident şi limite temporale, prima fiind începutul său. Citatele scripturistice se găsesc din abundenţă, Cartea Apocalipsei întreagă vorbeşte de sfârşitul lumii acesteia, sunt lucruri deja arhicunoscute în Biserică de toţi credincioşii.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

10. Ce spune teologia ortodoxă despre cauza existenţei universului? Dar ştiinţa (contemporană)?
Argumentaţi răspunsul cu citate scripturistice şi patristice.

R: Cauza existenţei universului este Dumnezeu, Creatorul tuturor şi „Cauza cauzelor” ca să spunem aşa.

“La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul.” (Facerea 1,1)
„Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte.” (Facerea 1,31).

Sfântul Ioan Damaschin afirmă că Dumnezeirea „este mai presus de toate, este în afară de orice fiinţă, pentru că este suprafiinţială, mai presus de cele ce sunt” (Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea I, cap 8.), amintindu-ne că “în aceste învăţături am fost instruiţi din cuvintele sfinte, după cum a zis dumnezeiescul Dionisie Areopagitul: Dumnezeu este cauza şi principiul tuturor, este fiinţa existenţelor, viaţa vieţuitoarelor, raţiunea existenţelor raţionale, spiritualitatea existenţelor spirituale”( Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea I, cap 12.)

Ştiinţa (contemporană) fiind atee sau agnostică, emite teorii ateiste despre cauza universului care fie apare din întâmplare (prin ciocnire a doua universuri paralele), fie din cauze naturale, opunându-se astfel revelaţiei dumnezeieşti.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

11. Care este centrul universului din punct de vedere al scopului? Argumentaţi răspunsul teologic ortodox cu citate scripturistice. Ce afirmă „Principiul antropic” şi unde apare el?

R: Omul este cununa creaţiei. Universul este antropocentric, mai precis este Hristocentric.
“Pentru că întru El au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute, şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El. El este mai înainte decât toate şi toate prin El sunt aşezate. Şi El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, întâiul născut din morţi, ca să fie El cel dintâi întru toate.” (Coloseni 1,16-18)

„În fizică şi cosmologie, principiul antropic (din greacă anthropos - om) este un argument filosofic cum că observaţiile din Universul fizic trebuie să fie compatibile cu viaţa conştientă care le observă. Susţinătorii argumentului motivează că astfel se explică de ce Universul are exact vârsta şi constantele fizice fundamentale care fac posibilă apariţia şi găzduirea vieţii conştiente. Principiul a fost formulat în 1961 de către astronomul Robert Dicke (1916-1997), care s-a bazat pe unele lucrări ale fizicianului englez Paul Dirac: "Universul are proprietăţile pe care le are şi pe care omul le poate observa, deoarece, dacă ar fi avut alte proprietăţi, omul nu ar fi existat." (extras din http://ro.wikipedia.org/wiki/Principiul_antropic)

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

12. Ce este timpul? Precizaţi daca este posibil, definiţii de dicţionar ale timpului?

R: Decât definiţiile sterile de dicţionar, cu mult mai ziditoare sunt cuvintele Sfinţilor:

„Când însă trebuia adusă între existenţa şi lumea aceasta – mai întâi o şcoală şi ca un loc de învăţătură a sufletelor omeneşti, apoi, ca să spun pe scurt, ca o locuinţă potrivită tuturor celor supuşi naşterii şi stricăciunii -, atunci, de aceeaşi natură cu lumea, cu vieţuitoarele şi plantele din lume, a adus la existenţă şi scurgerea timpului, care se grăbeşte totdeauna, trece mai departe şi nu-şi opreşte deloc drumul… De la acest fapt a pornit Moise pentru a vorbi despre lume, învăţându-ne cu înţelepciune despre facerea lumii, zicând: «de început au făcut», adică: la începutul acesta al timpului.” (Sfântul Vasile cel Mare Hexaimeron)

Fericitul Augustin afirmă că lumea şi timpul au fost create împreună: „lumea nu a fost creată în timp, ci odată cu timpul”. Lumea nu poate exista în afara timpului, procul dubio mundus non factus est in tempore sed cum tempore (P.L. 41, 322).

„Aşadar, eu doresc să ştiu puterea şi natura timpului cu care măsurăm mişcările corpurilor şi zicem, de pildă, că acea mişcare este de două ori mai lungă decât aceasta. Nu cercetez faptul că o zi se numeşte nu numai rămânerea soarelui deasupra pământului, aşa precum altceva este ziua şi altceva este noaptea, dar chiar mişcarea lui în cerc de la răsărit la apus, aşa cum zicem: «Atâtea zile au trecut» – căci cu nopţile lor se numesc atâtea zile şi nu sunt socotite izolat spaţiile nopţilor -, aşadar dat fiindcă o zi se împlineşte prin mişcarea în cerc a soarelui de la răsărit la apus, întreb, oare mişcarea însăşi este o zi sau întârzierea însăşi în care se face mişcarea, sau şi una şi alta? Căci dacă ziua ar fi prima schimbare, atunci nu ar mai exista ziua, chiar dacă soarele ar fi făcut acea cursă în atâta spaţiu de timp cât este durata unei ore. Dacă este a doua schimbare, atunci nu ar mai exista ziua, dacă durata de la răsăritul soarelui până la celălalt ră¬sărit ar fi atât de scurtă cât de scurtă este durata unei ore, atunci soarele ar face ocolul de douăzeci şi patru de ori, ca să se împlinească o zi. Dacă este, însă, şi una şi cealaltă nu s-ar mai numi zi dacă soarele ar face tot înconjurul circuitului său în interval de o oră, nu s-ar mai numi zi nici aceea dacă soarele ar înceta şi ar trece atâta timp cât pune de obicei soarele ca să facă tot înconjurul de la o dimineaţă până la cealaltă dimineaţă.

Aşadar, eu nu întreb ce este realitatea care se cheamă zi, şi ce este timpul, pe care, măsurând circuitul soarelui, am putea spune că el 1-a făcut în jumătate de spaţiu a timpului trecut, mai puţin decât de obicei, dacă ar fi trecut într-un atât de mare spaţiu de timp, cât trec douăsprezece ore. Dacă am compara ambele timpuri, l-am numi pe acela simplu, pe acesta dublu, chiar dacă uneori soarele, de la răsărit până la răsărit, ar face circuitul când în acela simplu, când în acesta dublu.

Aşadar, nimeni să nu-mi spună că timpurile sunt mişcările corpurilor cereşti, pentru că odată, când soarele se oprise după dorinţa cuiva, ca să termine un război victorios, soarele stătea, dar timpul mergea. În adevăr, acea luptă a fost purtată şi terminată în spaţiul său de timp, care să-i fie de ajuns…

Aşadar timpul nu este mişcarea corpului.” (Fericitul Augustin Confessiones)

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

12. Ce este timpul propriu?

R: Acesta nu pare a fi o întrebare din domeniul teologiei dogmatice, sărim peste.

13. Care este definiţia timpului în fizică? De ce doar această definiţie este potrivită pentru cosmologie (şi cosmogonie)?

R: Nu înţelegem sensul acestei întrebări. Pentru ce cosmologie (şi cosmogonie) este potrivită „doar această definiţie a fizicii”? Întrucât ni se pare evident că nu poate fi vorba de cosmologia (şi cosmogonia) bisericească, trecem mai departe.

14. Ce este dilatarea temporală? Ce teorie ştiinţifică o explică? Precizaţi dovezile practice care arată fără echivoc dilatarea temporală (conform relativităţii restrânse şi relativităţii generalizate).

R: Deja s-a ieşit din cadrul „teologiei dogmatice” şi s-a intrat pe alt tărâm, unul ştiinţific laic, profan, secularizat. Se poate eventual parcurge ca hobby în timpul liber, dar examen la aşa ceva?

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

15. Precizaţi timpul necesar pentru ca lumina emisă de Soare să ajungă la planeta Pământ?

R: De ce? Care ar fi implicaţiile dogmatice?

16. Precizaţi durata zilei terestre. Care sunt factorii care determina această durată?

R: „Ziua terestră” este concept ştiinţific modern străin revelaţiei tradiţionale bisericeşti. Aici avem doar ziua solară şi ziua siderală, nu există „zi terestră”.

«Şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric.»

Cu alte cuvinte, Dumnezeu a făcut să nu se amestece lumina cu întunericul, ci să stea separate una de alta. Le-a despărţit şi le-a separat foarte mult una de alta…

Acum, după ce a fost făcut soarele, este zi când văzduhul este luminat de soare şi când soarele străluceşte în emisfera de deasupra pământului; este noapte când soarele ascunzându-se face umbră pământului. Atunci, la început, ziua şi noaptea nu se datorau mişcării soarelui, ci se făcea zi şi urma noapte când se revărsa lumina aceea care a fost făcută la început şi când iarăşi se retrăgea, potrivit măsurii rânduite ei de Dumnezeu.” (Sfântul Vasile, Hexaimeron)

La fel spune şi Sfântul Ioan Damaschin

„«Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunerecul l-a numit noapte». Iar dela începutul zilei până la ziua cealaltă, este o zi şi o noapte. Scriptura a spus: «Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă, ziua întâia».” (Sfântul Ioan Damaschin Dogmatica )

„«Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă», adică durata unei zile şi a unei nopţi…

«Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă, zi una»

A spus «una»,

- sau pentru că voia să determine măsura zilei şi a nopţii, unind timpul zilei şi al nopţii, ca să plinească durata celor douăzeci şi patru de ore ale unei zile, care cuprinde negreşit şi ziua şi noaptea, încât chiar dacă din pricina schimbărilor mersului soarelui se întâmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuşi durata celor două, a zilei şi a nopţii, să se înscrie în timpul destinat lor, ca şi cum Moise ar fi spus: «zi una» este durata unei zile, măsura celor douăzeci şi patru de ore;

- sau pentru că învârtirea cerului de la un semn până la acelaşi semn se face într-o singură zi, încât ori de câte ori este seară şi dimineaţă în lume, potrivit învârtirii soarelui, această învârtire nu se face în mai mult timp, ci atât cât se împlineşte durata unei zile…” (Sfântul Vasile cel Mare Hexaimeron)

„Deşi atât lumina cât şi întunericul au fost zidite într-o clipită, totuşi, atât ziua cât şi noaptea zilei întâi au ţinut câte douăsprezece ceasuri fiecare.” (Sfântul Efrem Sirul)

„«Şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric; şi a numit Dumnezeu lumina zi şi întunericul l-a numit noapte.» A împărţit fiecăruia locul său propriu fixându-le de la început unele hotare, pe care să le păzească mereu neîmpiedicat. Şi orice om cu judecată poate vedea că de atunci şi până acum nici lumina n-a depăşit propriile ei hotare şi nici întunericul n-a călcat rânduiala sa, făcând amestec şi tulburare. E îndestulător numai acest lucru ca să-i facă pe cei ce vor să se îndărătnicească să asculte şi să se supună cuvintelor dumnezeieştii Scripturi, să imite şi ei rânduiala acestor stihii, a luminii şi a întunericului, care păzesc neîmpiedicat drumul lor şi nu depăşesc măsurile proprii, ci îşi cunosc propria lor natură.

A numit o zi sfârşitul zilei şi sfârşitul nopţii, ca să fie o ordine şi un şir în cele văzute, şi ca să nu fie nici un amestec…

Dumnezeu a numit sfârşitul luminii seară, iar sfârşitul nopţii, dimineaţă; şi pe amândouă le-a numit zi, ca să nu ne înşelăm, nici să socotim că seara este sfârşitul zilei, ci să ştim bine că lungimea amândurora face o zi.” (Sfântul Ioan Gură de Aur Omilii)

Zilele au avut în mod de necombătut seară, dimineaţă, zi (lumină), noapte (întuneric). Iar ziua şi noaptea au avut negreşit 12 ore (ceasuri) fiecare, de la bun început, chiar din prima zi a creaţiei.

Vezi în acest sens şi Sfântul Ioan Damaschin:

„Aşadar, în cele trei zile, la porunca dumnezeiască, răspândindu-se şi adunându-se lumina, s-a făcut ziua şi noaptea.”

Ele îşi urmează fără încetare calea pe care le-a orânduit-o Ziditorul şi aşa cum le-a întemeiat, după cum spune dumnezeescul David: «Luna şi stelele pe care tu le-ai întemeiat». Prin cuvintele «le-ai întemeiat» a arătat statornicia orânduielii şi aşezării date lor de Dumnezeu. Căci le-a orânduit «la timpuri, la semne, la zile şi la ani».

„După cum se dă numirea anului de sideral şi tropic, asemenea şi ziua este de 2 feluri: Zi solară sau firească, şi zi siderală adică politicească, sau astronomică.

Ziua firească este vremea cea dela răsăritul soarelui deasupra orizontului, până la apunerea lui sub orizont; a căruia împotrivnică vreme, adică cea dela apusul soarelui până la răsărirea lui deasupra orizontului, noapte se numeşte. Iar ziua politicească sau astronomică adică siderală este vremea de 24 ceasuri (ore), - timpul ce trece de când o stea pleacă de la un meridian adică dintr-un punct oarecare, şi ajunge din nou în acel punct: - pentru aceea zilele siderale sunt de o potrivă una cu alta, pe când cele fireşti, dela schimbarea cea de iarnă până la cea de vară, zilele cresc, şi iarăşi dela aceasta până la cea de iarnă se micşorează.”... (Schimonahii Arsenie şi Teofilact)

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

17. Precizaţi durata anului terestru (în funcţie de zile). Care sunt factorii care determina această durată?

R: Acelaşi ca şi mai sus, nu există nici „an terestru”, ci doar „an solar” şi „an sideral”.
Anul solar este durata rotaţiei ciclice soarelui în cercul zodiacal de la un semn la acelaşi. Durata sa medie este de 365¼ — 1/300 de zile siderale.

Anul sideral este durata învârtirii ciclice a cerului înstelat de la un semn la acelaşi, timp de 365 de zile siderale.

18. Precizaţi care este argumentul Sfântului Ioan Damaschin pentru faptul că nu se poate măsura durata temporală a primelor trei zile ale creaţiei.

R: Aici avem de face cu o gafă teologică de proporţii a autorului (dacă nu cumva făcută intenţionat…). Acesta a repetat-o în diverse împrejurări, ceea ce arată o anumită persistenţă în această eroare evidentă.

Pasajul cu pricina sună astfel: “înainte de întemeierea lumii, când nu era soare care să despartă ziua de noapte, nu era un veac care să se poată măsura.” (Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea a II-a, cap 1.)

„Înainte de întemeierea lumii” nu înseamnă câtuşi de puţin primele trei zile ale creaţiei, lumea (cosmosul, universul, Pământul) s-a întemeiat „la început”, adică în ziua 1!
Durata temporală a primelor trei zile se măsura exact şi era aceeaşi cu celelalte 4 zile ale săptămânii facerii:

„Acum, [după ziua a 4-a a Facerii] după ce a fost făcut soarele, este zi când văzduhul este luminat de soare şi când soarele străluceşte în emisfera de deasupra pământului; este noapte când soarele ascunzându-se face umbră pământului. Atunci [în primele 3 zile ale Facerii], la început, ziua şi noaptea nu se datorau mişcării soarelui, ci se făcea zi şi urma noapte când se revărsa lumina aceea care a fost făcută la început şi când iarăşi se retrăgea, potrivit măsurii rânduite ei de Dumnezeu.” (Sfântul Vasile, Hexaimeron), etc.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

19. Pentru a putea vorbi de timp în general, precum şi despre durata temporală a zilelor creaţiei aşa cum apar ele descrise in Sfânta Scriptura în Facere cap 1, ce trebuie să precizăm mai întâi?

R: Chiar, ce trebuie să precizăm mai mult decât am făcut-o până acum?

20. Precizaţi care sunt cele două postulate ale Teoriei Relativităţii Restrânse. Cum au fost revizuite conceptele fundamentale ale fizicii teoretice, cum sunt timpul, distanţa, masa, energia, cantitatea de mişcare?

R: Suntem cumva la politehnică?

21. Ce spune echivalenţa masei şi a energiei din Teoria relativităţii despre materie? Precizaţi exemple practice care se bazează pe acest principiu?

R: Se pare că da!

22. Care au fost primii atomi ai materiei (ordinare) şi din ce sunt ei constituiți? Unde anume şi in urma cărui proces s-au sintetizat atomii din sistemul periodic (Mendeleev)?

R: Sau la chimie?

23. Precizaţi care sunt cele 3 stadii finale corespunzătoare sfârşitului ciclului de viaţa al unei stele?

R: Ba nu, poate la astronomie!

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

24. Explicaţi teologia ortodoxa cu privire la natura omului, pornind de la următoarele citate ale Sfântului Pavel:
“duhul minţii voastre” (Efeseni 4, 23);
“despărţitura sufletului si duhului” (Evrei 4, 12);
“întreg duhul vostru şi sufletul vostru şi trupul vostru să se păzească” (I Tesaloniceni 5, 23).
“Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este slava celor cereşti şi alta a celor pământeşti. […] Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc. Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă“ ” (I Corinteni 15,40-45.)

R: Se pare că am revenit la teologie. Ne îngăduim atunci să tragem cu ochiul pe furiş la răspunsul chestionarului:

„Omul nu are doar un suflet simplu (cu activitate psihică, emoţii sufleteşti: bucurie, tristeţe, iubire, ură etc.) precum au animalele, ci a primit un suflet spiritual (cugetător, gânditor, raţional, deci cu conştiinţa existenţei fiinţiale şi nemuritor, cu posibilitatea unei vieţi duhovniceşti) direct de la Dumnezeu, fiind astfel o creatura directă a Lui.
Astfel, doar mintea face diferenţa între om si animale căci “omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor”. (Psalmul 48,12, 21.)”

Stop. Afirmaţie pripită şi superficială, argumentată scripturistic eronat. Nu doar mintea face această diferenţă, mai sunt multe: omul e făcut chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, este cununa creaţiei, are suflet nemuritor, este inelul de legătură între Dumnezeu şi creaţie, e microcosmos, e microtheos, etc. Animalul nu este nimic din toate acestea!

Citatul este „tâlcuit” evoluţionist, şi induce ideea greşită că omul ar fi devenit şi el animal, „dobitoc fără de minte”, asemenea lor. Păi atunci nici cu mintea nu se mai deosebeşte?

Trecem mai departe.

„Astfel, pentru om, duhul si sufletul nu sunt nicidecum două entităţi deosebite, ci una singură; în timp ce prin suflet se înţelege, în general, sediul emoţiilor, principiul vital (care îl au şi animalele), duhul (spiritul) este partea superioară, fină, a sufletului omului, capabilă de a se pune în contact cu Sfântul Duh şi de a-I deveni sălaş.

Antropologia paulină face distincţii terminologice intre psyhč= suflet, pnēuma = duh (partea superioara a lui psyhč), si nóos (noūs) = minte, cugetare, inteligenţă, raţiune (partea superioara a lui pnēuma si cea mai fina a lui psyhč), toate în opoziţie cu sárx = carne (ca materie) şi sōma = trup (forma organizata a lui sárx).

Terminologia paulină trebuie citită şi înţeleasă astfel: "trup carnal" (sárx) este carnea ce alcătuieşte atât trupurile oamenilor cât şi cele ale animalelor, care deşi este din aceeaşi materie, este diferită ca aspect în funcţie de specie, carnea fiecărei specii (om, peşti, păsări, animale) având particularităţile ei, însă nu este diferita ca structură (atomică, moleculară)”;

Nou stop. De unde reiese în terminologia paulină că, „carnea” animalelor şi a omului diferă ca aspect doar în funcţie de specie, dar este identică ca structură (atomică şi moleculară)? Ce Sfinţi au afirmat acest lucru? Unde?

Până apar acele citate, să vedem ce ne spune pr. Stăniloae, (o cinste a Sibiului!):
„Omul, după învăţătura creştină, e adus la existenţă de la început ca spirit întrupat, sau ca unitate constituită din suflet şi trup, printr-un act creator special al lui Dumnezeu. Pentru aceasta trebuia să existe lumea ca natură, dar omul nu e opera naturii, deşi e legat de ea… Actul de creare a omului se deosebeşte de actul de creare a naturii chiar şi în componenta lui referitoare la trup. Dumnezeu a făcut trupul luând ţărână din pământ, deci n-a poruncit simplu pământului să-l producă, dându-i putere în scopul acesta. Prin aceasta a deosebit trupul de restul naturii, mai mult decât se deosebesc trupurile diferitelor animale, de natură. A făcut trupul pentru un suflet înrudit în mod special cu Dumnezeu.”

Deci, trupul omului se deosebeşte şi structural de cel al animalelor, deşi, după cădere s-a apropiat incontestabil de acesta. Omul are ceva în plus şi se deosebeşte de acestea chiar şi la acest nivel.

"trup" (sóma) este forma organizată, cu formă specifică, a materiei carnale; "trup firesc" (psyhikós) este trupul omului înzestrat cu suflet viu, dar care trăieşte doar la nivelul afectelor şi pasiunilor, prada labilităţii psihologice; iar "trup duhovnicesc" (pneumatikós) este trupul omului transfigurat prin înviere, asemănător cu trupul înviat al lui Iisus Hristos, liber nu numai de materia coruptibilă, ci şi de labilitatea psihologică, dominat de propriul sau duh în comuniune cu Duhul Sfânt, devenit capabil să participe la slava lui Dumnezeu.

Singura caracteristică comună a celor două firi, cea dumnezeiască şi cea umană, este raţiunea întrucât omul a fost făcut „după chipul” (Facerea 1, 26) lui Dumnezeu,“adică gânditor şi liber” (Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea IV-a, cap 4), şi “după asemănarea” (Facerea 1, 26),“adică desăvârşit în virtuţi atât cat este cu putinţă firii omeneşti” (Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea IV-a, cap 4), căci formă au doar cele materiale din Univers, iar Dumnezeu fiind mai presus de Univers nu are cum să aibă formă.

Astfel Sfântul Ioan Damaschin, spune: “aşadar, Cuvântul lui Dumnezeu s-a unit cu trupul prin intermediul minţii, care stă la mijloc între curăţenia lui Dumnezeu şi grosolănia trupului. Căci mintea este puterea conducătoare a sufletului şi a trupului. [...]Mintea s-a făcut lăcaş Dumnezeirii unite cu ea după ipostasă, după cum şi trupul” (Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea VI-a, cap 6.)

Sf. Ioan Damaschin, în “Dogmatica”, în Cartea II-a la cap 12, mărturiseşte: “Lumea spirituală este înrudită cu El, căci înrudită cu Dumnezeu este firea raţională care se poate sesiza numai cu mintea.”Astfel în om “[…]Sufletul este o substanţă vie, simplă, necorporală, prin natura sa invizibilă ochilor trupeşti, nemuritoare, raţională, spirituală, fără de formă; se serveşte de un corp organic şi ii dă acestuia puterea de viaţă, de creştere, de simţire şi de naştere. Nu are un spirit deosebit de el, ci spiritul său este partea cea mai curată a lui. Căci ceea ce este ochiul în trup, aceea este spiritul în suflet. [...] Trebuie să se ştie că facultăţile oricărei vieţuitoare se împart în facultăţi sufleteşti, facultăţi vegetative şi facultăţi vitale.”

Hristos Domnul spune clar că "Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic” (Ioan 6, 63) subliniind că măreţia omului, "chipul si asemănarea" (Facerea 1, 26-27) lui cu Dumnezeu este exclusiv în sufletul său. Trupul omului (ca şi cel al animalelor), e făcut din pământ ca "să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat” (Ecclesiaticul 12, 7). Învierea morţilor (Marcu 12, 25) va fi cu trup şi suflet la a doua venire a Domnului Iisus Hristos. Tot Domnul ne avertizează "Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28.)”

Idei acceptabile, dar în spatele cărora musteşte mesajul evoluţionist potrivit căruia omul a fost iniţial un fel de mamifer primat, un animal pur şi simplu, care la un moment dat (ziua a 6-a, pentru aceştia o eră geologică) a fost făcut „om” cu suflarea dumnezeiască, idee exprimată clar de către medicul Kalomiros, reeditat cu asemenea blasfemii la editura Deisis.

vezi continuarea ...

Un chestionar cosmologic original
 

25. Precizaţi ce este ADN-ul şi care este rolul lui?

R: Ajungem şi la biologie!

26. Argumentaţi cu citate scripturistice de ce numărul speciilor şi varietăţilor (vietăţile biologice vegetale şi animale) nu este constant şi nici limitat la cel al “zilelor creaţiei”, însă omul este cununa creaţiei?

R: Dacă înţelegem noi corect această întrebare, se insinuează cumva că apar specii noi după ziua a 6-a? În acest caz respingem din plecare această „ipoteză de lucru” kakodoxă. Dumnezeu S-a odihnit de lucrările Sale în ziua a şaptea:

„Şi se săvârşiră cerul şi pământul şi toată podoaba lor. Şi săvârşi Dumnezeu a şasea zi faptele Lui care le-au făcut; şi odihni Dumnezeu a şaptea zi de toate faptele Lui care au făcut. Şi blagoslovi Dumnezeu ziua a şap¬tea şi o sfinţi pre ea, pentru că într-însa încetă de toate faptele Lui care începu Dumnezeu a face.”

Învăţătura de credinţă bisericească ne spune că în ziua a şaptea Dumnezeu a încetat de a aduce la existenţă ceva nou, deci specii noi. De atunci au apărut fele şi fel de variaţii (rase) în cadrul speciei respective. Chiar şi la om, „cununa creaţiei” au apărut mai târziu „rasele” albă, galbenă, neagră, roşie, care evident nu existau în ziua a 6-a, dar aceasta nu înseamnă nicidecum specii noi. În schimb putem vorbi de specii pe cale de dispariţie, sau chiar dispărute.

Ajunşi la final confruntăm răspunsurile noastre cu cele sugerate de Eugen7 – puteţi şi dumneavoastră să faceţi acest lucru parcurgând materialul - http://www.scribd.com/doc/58108638/C...Eugen-Gantolea - şi ne temem că am picat cu succes acest „examen de teologie dogmatică” de nivelul anului III.

Sperăm să nu fim puşi să repetăm testul propus de un (sau un colectiv?) creativ cu fantezie bogată, care însă nu ne inspiră câtuşi de puţin vreun duh ortodox.

Un chestionar cosmologic original - recomandari finale
 

Autorii raspunsurilor la acest chestionar original sunt "Nişte absolvenţi de teologie ortodoxă"

Va recomand sa aveti rabdarea necesara parcurgerii cu atentie a textului de mai sus, concluziile le va trage fiecare in felul sau ...

Daca nu sunteti interesati de acest subiect, sa stiti ca nu intereseaza pe nimeni daca ati avut timp, chef sau ambele in momentul in care v-ati hotarat sa parasiti acest topic.

Nu folositi atacul la persoana ca tactica diversionista, nu deviati subiectul acestui topic spre discutii sterile despre geocentrism, masonerie, ateism, sau alte lucruri fara legatura cu subiectul.

Nu sunteti obligati sa postati comentarii din solidaritate..., nici macar autorul chestionarului original nu mai trebuie sa dea vreun raspuns, consider ca tacerea acestuia este suficienta.

Doamne ajuta !

Timpul este durata care corespunde desfasurarii unei actiuni, unui fenomen, unui eveniment (conf. DEX) , fiind mediul prin care Dumnezeu conduce creaturile spre odihna in eternitatea Sa (cf. Dumitru Staniloae, Dogatica vol1). Pentru Dumnezeu timpul este durata intre asteptarea Sa la poarta si fapta noastra de a o deschide:Iată, stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine (Apocalipsa: 3:20), pentru noi este o gratie data pentru cainta si pentru speranta.

Acei absolventi de teologie (cum i-a prezentat neica_nimeni_altul) n-au stiut nici macar o definitie data timpului de Sfintii Parinti, citatul lor din Fericitul Augustin spunand ce nu este timpul. Sfantul Maxim Marturisitorul, „Ambigua”:"Timpul cand se opreste din miscare este eon si eonul cand masoara , este timp purtat de miscare. (...)Timpul, ca desfasurare a eonului, e scara intinsa de eternitatea lui Dumnezeu , pusa la dispozitia mea , dupa masura mea, printr-o lucrare a lui Dumnezeu la nivelul meu”.

Citat:

Ce este timpul propriu?

Timpul propriu (cheros) e miscarea persoanei dincolo de ea insasi, e timpul real, progresiv care inainteaza spre plenitudinea adevaratei eternitati, timpul sinergiei divino-umane. Timpul impropriu (cronos) sau al non-sensului e cel cazut din raza eternitatii, timpul lipsit de succesiunea cu un sens, e inaintarea persoanei in desertul propriu.

Citat:

13. Care este definiţia timpului în fizică? De ce doar această definiţie este potrivită pentru cosmologie (şi cosmogonie)?

In fizica timpul e o dimensiune a naturii ce poate fi vazuta ca o masura a schimbarii. Definitia e potrivita pentru cosmologia (cosmogonia) pentru ca aceasta implica un proces dinamic de aparitie, dezvoltare si prefacere.

__________________________________________________ ___________________________________
Tinand cont ca unii absolventi de teologie au preferat la multe intrebari sa-si arate impertinenta, in locul unui raspuns, cred ca oricine cu o minima cultura teologica si cultura generala ar fi luat mai mult decat ei la examenul asta. Si de nu mai tii minte exact experimentele lui Einstein, ce spunea el despre timpul propriu sau dilatarea temporala, tot puteai divaga si aluneca spre ceea ce stii tu, spre comprimarea si dilatarea timpului in functie de experienta prezentei lui Dumnezeu, scotand astfel un punctaj ;) Geocentrismul nu poate fi folosit ca scuza pentru necunoastere, pentru ignoranta, deci chiar si un absolvent de teologie cu viziuni geocentrice ar fi putut raspunde la intrebarea 15 (de exemplu), precizand sistemul de referinta (modelul).

Ii recomand lui neica_nimeni_altul sa nu posteze din solidarietate cu acei anonimi ale caror raspunsuri le-a postat , nici sa recurga la atac la persoana, asa cum face de obicei, ci sa se abtina de la comentarii, daca nu are ceva de spus strict pe subiect. Daca subscrie pozitiei acelor anonimi, atunci nu mai trebuie sa dea vreun raspuns sau completare, tacerea sa e suficienta.

Don't feed the troll!

Ioanna, iar dai copy-paste (cu mici modificari) fara sa mentionezi sursa, e frumos asa ?

Am mentionat sursa atunci cand am facut referire la o idee exprimata de altii , cand am dat un citat (a se vedea postarea anterioara referitoare la Sf. Maxim Marturisitorul) sau am mentionat cartea ( a se vedea refrinta la pr. Staniloae), atunci cand n-am preluat un citat ad litteram, ci mai multe idei, spre deosebire de tine care ai dat copy-paste la niste raspunsuri, a unor asa zisi teologi, fara a mentiona de unde ai preluat raspunsurile. Daca ilustrii teologi anonimi si reprezentantul lor pe acest site nu se multumesc cu indicarea volumului de dogmatica a pr. Staniloae (desi cine l-a citit stie unde sa caute) si doresc o referinta si mai precisa, le-o pot da: partea 1, cap.II, subcapitolul B, punctul 3 (Eternitatea lui Dumnezeu si timpul ca interval intre El si creatura si ca mediu de crestere a creaturii spre participare la ea)

ok :)

Despre timp sunt multe de spus, dar putin cunoscute inca si prea putin acceptate pentru nivelul nostru destul de limitat.
Pe un alt topic, cu ceva ani in urma (pe cand figuram sub un alt user-name) indrazneam sa vorbesc despre "teleportare", dar nu cea din filmele SF, ci cea pe care ne-o pune la dispozitie istoria Sfintilor nostri Parinti. Astfel, Sf Ioan Rusul, trimite cu ajutorul rugaciunilor catre Mantuitorul Hristos, stapanului sau pagan, aflat in pelerinaj la Mecca, o farfurie cu pilaf cald, din partea stapanei casei. Aceasta farfurie exista si astazi, asezata alaturi de sfintele moaste ale Sf Ioan Rusul.
Din anumite surse, se pare ca Parintele Arsenie Boca, a "calatorit" tot cu ajutorul rugaciunii, in timp ce era inchis la canal, la inmormantarea mamei lui, in cealalta extremitate a tarii, langa Hunedoara.
Din tot ce-am intalnit eu pana in prezent, se pare ca aceste "calatorii" sunt ingaduite de Dumnezeu in anumite conjuncturi, dar numai cu efect instantaneu, sau temporal catre viitor, niciodata inapoi in trecut. Cel putin doua sunt cazurile cunoscute, cand un ostenitor al unei manastiri, il tot ruga pe Dumnezeu sa-i arate cum sa inteleaga el Psalmul 89 unde este scris „Ca o mie de ani inaintea ochilor Tai sunt ca ziua de ieri, care a trecut si ca straja noptii”? Si atunci Dumnezeu "l-a binecuvantat" cu cateva ceasuri "prelungite", astfel incat, cand s-a intors din padure de unde abia plecase, deja trecuse (parca) vreo 300 de ani, iar in manastire acum erau de departe alte generatii de monahi, care, cercetandu-l, l-au gasit in arhivele pastrate de-alungul timpului. Deasemenea, mai avem exemplul "Sfintilor adormiti", care au fost ziditi intr-o pestera, si abia dupa foarte multi ani, cand cineva a cumparat pamantul care cuprindea si pestera cu pricina, si a poruncit sa fie daramat zidul, sfintii s-au trezit ca si cum ar fi dormit o noapte, si unul dintre ei a plecat sa cumpere din sat "de-ale gurii", cu bani din vremuri stravechi... Asa s-a descoperit ca, fara stirea lor, Dumnezeu i-a adormit intr-un somn "de veci", sau mai degraba i-a "teleportat" cumva in viitor, exact in ziua in care cineva avea sa darame peretele zidit. Acesti "Sfinti adormiti" sunt consemnati in sinaxar pe 4 august si putem afla mai multe despre ei aici.
Asadar, timpul mai are multe taine ascunse, despre care poate vom afla intr-un viitor nu foarte indepartat.

Despre discordanta cosmologica
 

Este evident ca nu exista concordanta nici macar intre teoria Big-Bang (istorica) si actuala Teorie M, care descrie aparitia singularitatii si functionarea matematica in 10+1 dimensiuni a universului paralel ... atat de paralel incat atunci cand se ciocneste produce Big-Bang-uri, ies scantei! Mai nou, am vazut pe Discovery ca inclusiv fulgerele se explica cu aceasta Teorie M.

Daca ne straduim (experimental), putem cauta concordante intre Dogmatica Sf Ioan Damaschin si actuala Teorie M, dar este posibil sa devina evident cat de inutil ne-am pierde timpul. Acela care va descoperi vreo "concordanta" intre Dogmatica si Teoria M va fi propus pentru Premiul Nobel,... de catre comunitatea celor care promoveaza dialogul (raportul) stiinta / religie = 0 (zero) ... :))

"Intr-o carte provocatoare intitulata "The Grand Design", scrisa in colaborare cu fizicianul american Leonard Mlodinow si aparuta pe data de 9 septembrie 2010, profesorul Stephen Hawking afirma ca fizica moderna (Teoria M) ca stiinta nu trebuie sa lase niciun loc lui Dumnezeu in ecuatia aparitiei Universului, iar stiinta (Teoria M) poate explica singura originea tuturor lucrurilor."

Obs: Este posibil ca Eugen7 G, in fapt, sa ne prezinte propria viziune materialist-dialectica asupra Facerii Universului ?

Credinţa şi filozofia ateilor se numeşte materialism-dialectic, adică teoria relativităţii cunoaşterii umane, care sugerează reflectarea materiei în veşnică dezvoltare. Filozofia marxismului este materialismul. MATERIALISMUL s-a dovedit a fi singura filozofie consecventă, credincioasă tuturor teoriilor darwiniste despre ştiinţele naturii şi ostilă tuturor credinţelor religioase. Materialismul dialectic este o concepţie "ştiinţifică" de ansamblu asupra lumii şi, totodată, o metodă revoluţionară de cunoaştere şi de transformare a realităţii.

Eugen7 mai este activ pe acest forum, ce o fi patit ?

Doar Dumnezeu nu are limite si este atemporal, in rest, orice a fost creat de El este atat limitat cat si temporal.
Pe cale de consecinta, Universul fiind creat de Dumezeu, este atat limitat cat si temporal.

Infinit (din latină infinitas — nemărginit) se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de „fără sfârșit” sau „mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi”, care apar în filozofie, matematică, teologie, dar și în viața cotidiană.

Stiinta actuala ne ofera perspectiva disparitiei intregului sistem galactic, deoarece presupune ca acesta se roteste in jurul unei gauri negre care "inghite" tot ce se misca in jurul ei, prin urmare este o chestiune de timp pana cand vom fi inghititi de gaurica neagra.

Probabil că evită din bun simţ să intre în dispute cu dumneata, domnule Cornel Lemnaru.

Editare ulterioară: Domnule Lemnaru, mă întreb când o să deschideţi un topic în care să arătaţi că şi legea gravitaţiei este eretică; nu de alta, dar am găsit acestă idee la mentorul D-vs., Bădulescu.

Dialoguri enigmatice
 

Domnule MihaiG (Mihai Gangavu, catolic nespovedit cu inclinatii spre masochism, repetent in clasa 4-a, a terminat cu greutate liceul, a copiat mereu la fizica, chiulea la ora de matematica, nesociabil, cu grave probleme de acomodare in mediul social, necasatorit, fara prezent si fara viitor - informatii aflate de la o sura de mare incredere), bunul simt se pare ca nu este atuul Dvs forte, trebuie sa mai lucrati si cu dezinformarea, incercati sa pareti mai convingator, nu de alta dar poate va angajeaza Eugent7 Gantolea ca avocat.

Oricum, prea "subtila" incercarea, puteti sa va inspirati din cartea de telefoane, aveti acolo nume pe alese. Mai incercati si cu geocentristu, ateistul, patrafirul, masoneria, biserica, hexaimeronu, jujitsu, karate, si ce va mai trece prin neuronul ala singuratic.

Un topic despre mojicie as deschide, ati putea ocupa primele locuri impreuna cu AlinB. (AlinB cu numele adevarat Alin Bolovanu, ateu exorcist, somer, nota 6,20 la bac, divortat, parul cret, la fel ca si catelusul, a avut si un acvariu dar ia murit pestele)

Se pare ca in continuare, guru Gantolea isi pune servitorii sa creeze sicane, sa schimbe cu orice "pret" subiectul, eventual sa-l duca in derizoriu, sunt interese "valorice" in acest "joc", sper ca adminul forumului sa observe acest trend si sa actioneze in consecinta.

Cornel Lemnaru, vrei să spui că nu eşti cel de aici: ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colec...chivalente.pdf ?!!

Sau acel Cornel Lemnaru care, pe pagina de facebook, are trecut link-ul către hexameiron.ro ?!!!!!

Este evident că eşti una şi aceeaşi persoană. Pe cale de consecinţă, nu înţeleg de ce te deranjează că ţi s-a dezvăluit identitatea, în condiţiile în care tu eşti cel care a făcut primul acest lucru, folosind numele de familie al lui Eugen7 ?

Nu cred că este un motiv pentru a uza de atacuri la persoană şi de insulte la adresa noastră.

Revenind la întrebare: pe când un topic despre erezia legii gravitaţiei ?

Sunt cel care sta cu spatele pe linia ecuatorului
 

Dl Mihai Gangavu, cred ca daca va uitati cu atentie in fisierul acela, veti descoperi ca sunt exact acea persoana care sta cu spatele pe linia Ecuatorului ... nu-mi permit sa va mai calific, dar sunteti demn de o soarta mai buna, mi-e pur si simplu mila de logica Dvs.

Logica lui Mihai Gangavu, am descoperit-o pana la urma: Pr. Dan Bădulescu şi Cornel Lemnaru, este trecut intr-un fisier gasit pe internet, de aici rezulta ca neica_nimeni_altul este Cornel lemnaru ... incredibil ... cata inteliganta, si un militian gandea mai logic.

Dl Mihai Gangavu, ce pot sa va spun, si am mai spus-o si in alta postare, se pare ca Cornel Lemnaru este chiar "proprietarul" saitului hexaimeron, deci cred ca este si logic ca pe pagina lui de facebook sa se afle un link catre hexaimeron, nu trebuie sa fii detectiv sa-ti dai seama de asta, pe pagina lui sunt si multe alte informatii, Electronica si TC, Taichi, etc, dar nu cred ca intereseaza pe nimeni ... nu este o persoana publica. Este evident de ce apare si pe acel fiser, dar poate ca Ioanna nu va intelege.

Dl Mihai Gangavu, daca doar de aici, ati tras concluzia ca unica posibilitate pe care o intrezariti logic ca neica_nimeni_altul si Cornel Lemnaru sa fie una si aceeasi persoana, asta arata cat de simplisti si saraci in imaginatie sunteti impreuna cu Alin Bolovanu.

Se pare ca in continuare, guru Gantolea isi pune servitorii sa creeze sicane, sa schimbe cu orice "pret" subiectul, eventual sa-l duca in derizoriu, sunt interese "valorice" in acest "joc", sper ca adminul forumului sa observe acest trend si sa actioneze in consecinta.

Topicul despre mojicie a fost deschis, te invit Dl Mihai Gangavu sa te postezi ... cum stii tu mai frumos.

Domnule Cornel Lemnaru, pentru oricine se va obosi să parcurgă acel fişier, în paralel cu postările tale despre geocentrism, va fi evident că informaţia, stilul şi argumentele sunt identice. Deci ?

Totuşi, nu înţeleg de ce refuzi să îţi asumi propria identitate ?!

De altfel, dincolo de argumentele de mai sus, dovada cea mai clară este chiar atitudinea ta: de cum s-a arătat cine eşti, ai început să insulţi, să jigneşti, ţi-ai ieşit din fire.... Dacă n-ar fi fost adevărat, te-ai fi mulţimut să arăţi acest lucru, eventual să-ţţi declini identitatea reală şi gata....

Încă ceva: informaţiile despre Electronică, TC şi Tai-chi de pe pagina ta de facebook nu sunt accesibile dacă nu eşti logat în cont....poate verifica oricine: http://www.facebook.com/cornel.lemnaru.9 - vedeţi ceva despre Tai-chi ?!!!! Deci este clar cine eşti.

confuzia unui militian
 

Domnule Mihai Gangavu, pai daca te-ai fi obosit sa citesti postarile mele de aici,

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...=12974&page=81

ti-ai fi dat seama ca sunt un geocentrist convins, asta nu am negat niciodata.

Mai departe, logica asta de militian de care dai dovada, e schioapa rau.

Norocul tau ca pe fisierul ala scria Cornel lemnaru, ca daca scria Michael Jackson spuneai ca in mod logic eu neica_nimeni_altul si Michael Jackson una suntem.

Cand ti-o face mintea un pui, sa-mi dai si mie unul, il platesc in avans !

Am vazut ca Mihai Gangavu foloseste "creierul" lui Theodor_de_Mopsu, este evidend ca este aceeasi persoana, care probabil din considerente de "Guest definitiv" pe acest forum, continua ce a facut si pana acum cu ura, balacareste cu nesimtire pe un forum ortodox un preot ortodox si pe oricine sustine geocentrismul. Logica ne spune ca tu MihaiG (Mihai Gangavu) sau AlinB (Alin Bolovanu) sau Theodor_de_Mopsu sunteti aceeasi persoana. Q.E.D!!!

Adrian Iga, lasa-te de sportul asta, nu mai folosi alte avatare si alte nume, se vede foarte bine cine esti.

neica, tu n-ai ce face acasa, nu?











p.s.: atentie,o sa zica o poanta nereusita cu migrene, dar o sa vada ce am scris, si o sa opreasca.
p.p.s.: poate colegul nostru catolic are logica de militian, dar tu esti securist.

si cine e Gantolea?

Haide să reluăm: de unde a ştiut neica nimeni altul, că pe pagina de facebook a lui Cornel Lemnaru sunt informaţii despre Tai-chi şi TC, dacă aceste informaţii nu sunt accesibile fără a fi logat în cont sau cel puţin a fi friend cu Cornel Lemnaru ?

Este colegul de forum Eugen7, care are şi articole pe site sub numele de Eugen Gantolea.

Mie mi s-a părut nepotrivit modul în care neicanimeni, adică Lemnaru Cornel a început să-i folosească aproape obsesiv numele de familie, de parcă ar avea ceva personal de împărţit cu dânsul, asta în condiţiile în care domnul Eugen este deosebit de politicos.

Bravo domnule Mihai Gangavu, nu cumva esti chiar tu Cornel Lemnaru, pai tu si cu Alin Bolovanu sau Adrian Iga cum ati stiut inaintea mea aceste informatii, la voi nu era aceasi logica (dacă aceste informaţii nu sunt accesibile fără a fi logat în cont sau cel puţin a fi friend), sunteti cumva prieteni cu Cornel Lemnaru si dati informatii "private" de la el de pe facebook.

In schimb pot afirma ca logica ta de militian tot a nimerit ceva: sunt un bun prieten cu Cornel Lemnaru ... asta da, pot sa ti-o confirm, dar nu te va ajuta in continuare ... te-ai prins ? Si inca ceva, apar in lista de "friends" de pe contul lui Cornel Lemnaru ... ia sa te vad daca te prinzi cine sunt?

E bine, un pas mic pentru omenire, dar un pas mare pentru Cornel Lemnaru - primul pas spre recunoaştere.

P.S. Şi eu sunt bun prieten cu mine însumi.

P.S.S. De alfel, dovada că minţiţi cu neruşinare este de netăgăduit şi rezidă în chiar postările dumneavoastră de mai devreme; dacă sunteţi într-adevăr prieten bun cu Cornel Lemnaru, aşa cum afirmaţi acum, atunci de ce a trebuit să faceţi cercetări pentru a descoperi că dânsul este proprietarul hexameiron.ro, aşa cum afirmaţi aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...1&postcount=44


Citez din postarea dumneavoastrp anterioară:

despre competenta
 

De dragul discutie, daca as fi Cornel Lemnaru (desi nu sunt) ce se intampla, asta e o problema? Te asigur ca e o persoana foarte respectabila si cu o mare influenta, nu te-as sfatui sa-i mai pomenesti mult numele pe acest forum ... dar e optiunea ta.

Nu este acelasi lucru insa cu Eugen7 Gantolea, care da lectii de dogmatica in calitate de inginer, care ne invata despre ortodoxie el fiind in cuget mai mult catolic, care participa impreuna cu paranormalii Oreste si Gen Strainu, Viorel Pop, etc la "Conferinte internationale de terapii complementare" cum se va vedea foarte bine in link-ul de mai jos

http://novatv.ro/2010/11/conferinta-...re-sibiu-2010/

Eugen7 Gantolea este un om "cu pretentii" care lectii de "ortodoxie" in public, fara sa aiba competenta si autoritatea necesara.

Dl Mihai Gangavu, e acum foarte clar ca aveti nu doar probleme de logica ci si de interpretare a unui text. De relationare logica nu mai pot sa va suspectez, va asemanati cu un militian comunal, dar nu vreau sa jignesc militienii ... deoarece multi gandesc mai logic ca Dvs.

A... a....a..... a...... uite !!! Pasul doi !!! Deja admitem posibilitatea, ba mai mult, începem să ne construim justificările pentru situaţia în care posibilitatea se va actualiza, după cum se vede mai jos:

O fi, în cercurile lui....


Asta începe să sune a ameninţare; dar, ca să nu ai mustrări de conştiinţă, te asigur că mă lasă perfect rece (de fapt, nu chiar, ci mi-a provocat un sănătos hohot de râs, pentru care îţi mulţumesc, chiar dacă a fost involuntar).

Dar ai lăsat deschisă o întrebare: cum se face că acum admiţi că eşti prieten bun cu Lemnaru, iar acum o zi afirmai că nu şti nimic despre el şi că a trebuit să faci cercetări ca să descoperi cine e şi că e proprietarul hexameiron.ro ?!!!


P.P.P.S: dacă vrei să afli care e numele meu de familie, vezi că i-am cerut lui Lemnaru prietenia pe facebook :)

Stimabile Mihai Gangavu, asa te cheama, ti-am mai spus ca am surse sigure, cineva sugera ca as fi securist, ce sa ma mai ascund dupa deget, "lucrez" la SRI si cercetez de mult infractionalitatea pe acest forum ... lucrez acoperit sub numele neica_nimeni

Referitor la subiectul principal, te anunt ca pe mine ma intereseaza Cosmologia lui Gantolea ... daca ai ceva de comentat pe acest subiect, bine, daca nu, am sa te rog sa parasesti acest topic, ai inceput sa ne plictisesti cu Cornel Lemnaru asta ... chiar crezi ca ne intereseaza cine e si cu ce se ocupa ... esti un penibil ... nici macar de anonimul care esti tu - o simpla sluga neplatita a lui Eugen7 - nu ne intereseaza.

Eugen7 mai este activ pe acest forum, ce o fi patit ?

P.S.
MihaiG (Mihai Gangavu), este din Timisoara si are IP-ul 79.114.33.184,... pentru "cunoscatori"

rusine Dinu Patriciu.

Înapoi la cestiune stimabililor!
 

Deşi am spus în altă parte (http://www.crestinortodox.ro/forum/s...065#post485065) că forumul dă tuturor drepturi egale de exprimare, în viaţa reală capacităţile şi posibilităţile noastre de gândire şi exprimare rămân foarte diferite.

Întrucât mesajele se păstrează, ne putem citi fiecare propriile postări şi să vedem înainte de rugăciunile de culcare, cum am contribuit pe acest forum:

- Am postat ceva de folos semenilor, ziditor?

. .............. ceva mediocru, banal, insignifiant?

- ............. ceva fără nici o legătură cu subiectul?

- ............. ceva distructiv, care a produs sminteală şi gâlceavă?

Fiind ceva public, şi care şi rămâne o vreme, poate conta mai mult decâ credem, în ciuda anonimatului care - o altă convenţie nescrisă a forumurilor virtuale, spre deosebire de cele reale - ne asigură protecţie şi egalitatea, libertatea şi fraternitatea (?)

Facem ce facem şi reuşim să fim mai mult decât flexibili: topicul s-a pierdut pe undeva în ceaţă, şi în locul unor postări ziditoare se postează un "duel" care îşi are locul lui în privat, fie pe net, fie între patru ochi. Dar şi atunci ar trebui vreo doi martori şi eventual un arbitru/judecător/moderator, s-ar putea ca scânteile "virtuale" să devină "reale"!

De evident bun simţ este fie a se răspunde punctual la cele ale chestionarului, fie, dacă nu ne interesează sau nu avem ce aduce substanţial, să ne abţinem, să ne "înfrânăm", că tot suntem în post!