Eu o vad icoana, ca o fereastra deschisa spre rai unde vad pe Dumnezeul meu , pe Maicuta Domnului si sfintii prieteni!
Icoana imi insenineaza diminetile cand ma trezesc si dau cu ochii de ele si sunt acolo si seara cand dorm.
Icoana este un camarad de nadejde, datator de sperante si alungatoarea tristetilor mele.

Nu mi-as putea imagina trairea ortodoxa fara icoane. Ritmul vietii e asa de alert si de zgomotos, nimeni nu mai are timp de nimic - si fara sa vrei te integrezi in acet ritm, caci asa fac toti din jur. Dar atunci cand vezi o icoana, undeva pe un birou sau pe un perete, parca te rupi de acest ritm infernal (care, poate, nici nu-ti este propriu) uiti de timp si te gandesti putin si la vesnicie. Icoanele ortodoxe sunt, cred eu, si un "instrument" de marturisire a credintei. Sa ne gandim ca astazi, tot mai multi oameni isi fac pseudo-icoane/idoli de tot felul: vedete de showbiz, afaceristi de succes, sportivi - ca tot de afla in plina desfasurare Cupa Mondiala...Recent, am vazut intr-o statie de metrou un banner publicitar, dedicat Cupei Mondiale, infatisand o multime de fani in delir, iar deasupra, o inscriptie cu litere ingrosate: "Crede in fotbal". Ca si cum fotbalul (sau orice altceva) mi-ar putea "umple" viata, mi-ar putea oferi macar o idee, un principiu in care sa cred. Dar sloganul suna bine, profiturile sunt imense, iar consumatorii sunt indemnati sa creada in cele mai derizorii lucruri in numele unor false valori... Cu riscul de a ma acuza cineva de habotnicie, prefer sa vad, intr-o camera sau intr-un birou, icoana Maicii Domnului, si nu posterul mare cat usa al lui Ronaldinho. Fiindca asta spune ceva despre cel care locuieste/lucreaza acolo...

Am vazut si eu la televizor acea reclama cu " crede in fotbal" si mi s-a parut atat de jalnica, imi parea ca si cum sugera ca fotbalul este tot ce avem nevoie pe pamant, ca si cum un simplu sport a ajuns mai important decat orice, decat valorile esentiale ale lumii.

Icoana mea favorita ( Maica Domnului cu pruncul) o am de la Dervent si ii se spune: Imblinzitoarea de inimi rele"
Doamne ajuta!

de ce te miri,nicoleta34?;nu spune in Apocalipsa ca vor iesi proorocii minicnosi?au iesit,ma spune apoi,ca v-a iesi balaurul din pamint-poporul mincinos-balaurul,are cap si coada de leu-Babilonul de ieri si Iracul de astazi,cu corpul de leopard-Grecia-si cu picioare de urs-persii-;acum,te rog sa te gindesti si sa-mi spui,care din cele trei,sunt deja activate?
Dumnezeu sa ne dea rabdare sa putem trece peste toate incercarile.
Doamne ajuta

O icoana te uiti la ea si tot timpul iti vine sa o revezi la infinit. De multe ori mi-ar place sa contemplezi icoanele pe care le am... Dar nu prea am timp liber asa ca doar o data am putut.:( Icoanele te duce intr-un altfel de Univers. Ce fel de Univers... nu stiu sa spun. Dar altfel...:D

sper sa va placa si aceasta icoana...de la sfârsitul secolului al XII-lea, din mãnãstirea Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai. Pe rândul de sus sunt reprezentati trei sfinti cinstiti în Patriarhia Ierusalimului: Sfântul Apostol Pavel, Sfântul
Iacov, fratele Domnului, si Sfântul Arhidiacon Stefan, iar pe cel de jos trei sfinti cinstiti în Patriarhia Romei: Sfântul Lavrentie Arhidiaconul, Sfântul Martin din Tours si Sfântul Leonard de Noblac. Icoana are inscriptiile în limba latinã.

„Asezat-a hotarele limbilor dupã numãrul îngerilor Sãi
si Biserica Sa o a adunat de la risipitii fii ai lui Adam,
înmultind în ea sfintii Sãi, ca stelele pe cer, care au strãlucit
la Rãsãrit si la Apus, la Miazãnoapte si la Miazãzi”.
(V. Sf. Ioan Maximovici, Predici si îndrumãri duhovnicesti, Sophia, Bucuresti, 2001)

Orice icoană are un nume, acela al prototipului, şi este venerată pentru că icoana văzută de noi participă la prototip, adică la sfântul înfăţişat pe ea, care se află transfigurat în împărăţia lui Dumnezeu. Sfinţii Părinţi ne arată că adevăratul scop al picturii bisericeşti în tradiţia ortodoxă este de a crea un mediu propriu de meditaţie şi rugăciune credinciosului, în scopul de a înţelege şi a trăi mai adânc sfânta credinţă creştină. Părintele Sofian spune : "Pictura , în general, şi pictura bisericească, în special, oferă omului , credinciosului, un limbaj plastic, prin imagini şi culori, pentru a exprima idei şi realităţi ale credinţei noastre ortodoxe. Aceste adevăruri sunt exprimate de obicei prin cuvinte. Însă cuvintele, oricât ar fi meşteşugite, sunt adeseori neindestulătoare pentru a exprima realităţi imateriale, pe când prin imagini, abstracţiunile devin uşor accesibile înţelegerii omeneşti ".

nu stiam
 

Nu stiam ca exista acest topic, eu am deschis la sectiunea Biserica Ortodoxa pentru ca nu am gasit adica nu am cautat cum trebuie, asa ca nu stiu cum e mai bine, important este sa fie unul activ...

In zilele noastre cand accentul cade pe imaginea care perverteste mintea, care ne vatama sufleteste, icoana este singura cale prin care ne putem "induhovnici" vazul. In icoana contemplam umanitatea transfigurata, indumnezeita, adica acea masura la care toti suntem chemati si pe care inca nu am atins-o.