Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a primit joi, 11 februarie 2016, la Reşedinţa Patriarhală, vizita Excelenţei Sale Domnul Grigorios Vassiloconstandakis, Ambasadorul Greciei în ţara noastră.
În cadrul întrevederii s-au discutat probleme care privesc viața Bisericii Ortodoxe Române, precum și aspecte care privesc relația dintre cele două Biserici Ortodoxe surori.
Ambasadorul Greciei a solicitat binecuvântarea Patriarhului României la începutul unui nou an, 2016, şi a apreciat buna cooperare dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Greacă.
„Am avut astăzi onoarea de a fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi l-am rugat să mă binecuvinteze pentru că, aşa cum ştiţi, pentru noi ortodocşii binecuvântarea ierarhului este un lucru extraordinar de important la început de an. Preafericirea Sa mi-a prezentat direct aspecte ale vieţii Bisericii Ortodoxe Române, aspecte privind pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. De asemenea, am avut prilejul să prezint anumite lucruri legate de viaţa Bisericii Ortodoxe din Grecia şi împreună am ajuns la concluzia că relaţiile dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Greacă s-au îmbunătăţit şi continuă să se îmbunătăţească pe zi ce trece. Ne dorim ca această cooperare să fie şi mai fructuoasă şi mai promiţătoare pentru perioada viitoare” .
***
Grigorios Vassiloconstandakis s-a născut în Atena în data de 29.05.1955. În anul 2012 a devenit ministru plenipotenţiar, iar în anul 2013 a fost numit în funcţia de ambasador al Greciei la Bucureşti. Excelenţa Sa Grigorios Vassiloconstandakis s-a mai întâlnit cu Patriarhul României în anul 2013 şi în anul 2015.

Ieri, 12 februarie 2016, în Parcul Copou din Iaşi, la statuia poetului Grigore Vieru, au avut loc mai multe manifestări, reunite sub genericul €žIn memoriam Grigore Vieru" şi prilejuite de comemorarea celor şapte ani de la trecerea la cele veşnice a marelui poet. Evenimentul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoţi. La manifestările dedicate comemorării poetului Grigore Vieru au fost prezente personalităţi de marcă ale Iaşului, scriitori, intelectuali şi elevi de pe ambele maluri ale Prutului. De la eveniment nu au lipsit Ioan Coser, consulul Republicii Moldova la Iaşi, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, Mihai Chirica, primarul interimar al Iaşului, Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău, academicienii Mihai Cimpoi şi Valeriu Matei, Ioan Ciuntu, Nicolae Dabija, Iulian Filip, Vasile Tărâţeanu, Vasile Grozavu, Claudia Balaban şi Raisa Vieru. A fost, de asemenea, prezentă şi Fanfara de Muzică Militară a Garnizoanei Iaşi.
Manifestările au debutat cu o slujbă de pomenire, ce a fost oficiată de un sobor de preoţi, din care au făcut parte, ca delegat al IPS Părinte Mitropolit Teofan, pr. Constantin Sturzu, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, precum şi pr. Ioan Ciuntu, protopop de Chişinău.

La finalul slujbei, părintele consilier Constantin Sturzu a vorbit despre curajul mărturisirii ce l-a însoţit pe Grigore Vieru de-a lungul întregii vieţi: „Am săvârşit slujba de pomenire a celui care a fost un român cu inima mai mare decât Moldova cea nedespărţită de Prut, un poet cu un cuvânt pe care numai limba română a putut să-l încapă şi, nu în ultimul rând, un creştin care a ştiut să unească în viaţa lui cerul şi pământul. Îmi aduc aminte de un eveniment din viaţa poetului Grigore Vieru, pe care acesta îl relata destul de des. Atunci când bolşevicii au închis biserica din satul său natal, oamenii, mâhniţi că nu vor avea slujbă de Înviere şi nu va avea cine să le sfinţească bucatele, s-au sfătuit între ei şi s-au hotărât să stea în priveghere toată noaptea, iar la revărsatul zorilor, când dincolo de Prut se vor auzi clopotele de la biserica românească, în care se slujea Învierea, şi vor avea, prin aceasta, semnal că slujba e la final, urmând să fie sfinţite bucatele credincioşilor, să meargă şi ei în procesiune spre malul Prutului, cântând Hristos a înviat!. Se gândeau că Duhul Sfânt nu se va împiedica nici de sârma ghimpată, nici de Prutul transformat în graniţă, ca să-l separe pe român de român. Iată un exemplu privind credinţa simplă a ţăranilor noştri, a celor care constituie neamul lui Grigore Vieru: Dumnezeu nu se împiedică de frontiere, lui Dumnezeu nu poţi să-I pui limită. Duhul suflă acolo unde voieşte şi, aşa cum lui Dumnezeu nu i s-a putut pune graniţă, nici lui Grigore Vieru nu i s-au putut pune graniţe, deşi şi-a mărturisit de fiecare dată, cu tărie, originea românească şi credinţa creştinească".

După slujba de pomenire, au urmat alocuţiunile oficialităţilor şi invitaţilor şi depunerea de coroane.

Tot ieri, la Casa de Cultur㠀žMihai Ursachi" a avut loc vernisajul documentar dedicat lui Grigore Vieru, eveniment prezentat de Mircea Radu Iacoban şi Valeriu Matei. Cei prezenţi au putut asculta un spectacol de muzică şi poezie - €žRădăcina de foc. Ţărna care ne apără", cu participarea grupului artistic al Liceului „Prometeu" din Chişinău şi a actorului Costel Popa de la Teatrul Naţional €žVasile Alecsandri" din Iaşi. Ziua s-a încheiat cu prezentări de cărţi şi conferinţe.

Membrii Adunării eparhiale a Episcopiei Huşilor s-au reunit în şedinţa anuală la sediul Protopopiatului Huşi, sub preşedinţia Preasfinţitului Episcop Corneliu. După apelul nominal, au fost desemnaţi secretarii de şedinţă, în persoana domnilor profesori Didu Clapon şi Dumitru Mihalache. Preasfinţitul Corneliu a ţinut un cuvânt de deschidere în care a mulţumit membrilor Adunării pentru prezenţă. A urmat apoi prezentarea rapoartelor de activitate pe sectoare. 279 de parohii în Episcopia Huşilor
Din partea Sectorului administrativ-bisericesc raportul de activitate a fost prezentat de către pr. Paul Rariţă, consilier administrativ al Episcopiei Huşilor, care a prezentat succint activitatea acestui sector, supunând spre aprobare raportul anual. Episcopia Huşilor este organizată în 3 protopopiate, 279 parohii cu 207 filii, 15 mănăstiri şi 4 schituri. Activitatea administraţiei eparhiale se desfăşoară în cadrul a 7 sectoare: Sectorul administrativ-bisericesc, Sectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul, Sectorul cultural şi comunicaţii media, Sectorul social-filantropic şi misionar, Sectorul economic şi financiar contabil, Sectorul patrimoniu şi construcţii bisericeşti şi Sectorul exarhatul mănăstirilor.
A urmat prezentarea raportului Sectorului economic-financiar, patrimoniu şi construcţii bisericeşti, raportor fiind arhim. Serafim Bodnar, consilier economic al Episcopiei Huşilor. S-a prezentat activitatea economică şi edilitară a Episcopiei Huşilor în anul ce a trecut, precum şi multiplele proiecte care de derulează în prezent. Aici s-a făcut referire la numeroasele şantiere de biserici şi complexe sociale ale parohiilor. Unele se află în curs de finalizare, iar altele au fost sfinţite de Preasfinţitul Părinte Episcop Corneliu. Astfel, în eparhie mai sunt 32 de biserici în construcţie, alte 13 în curs de pictare, precum şi 9 edificii eclesiale în curs de construcţie sau restaurare.
Sprijin pentru Azilul de bătrâni din Huşi
Raportul Sectorului cultural şi social-filantropic a fost prezentat de pr. Cosmin Gubernat, consilier cultural şi social-misionar al Episcopiei Huşilor, care a făcut o trecere în revistă a principalelor proiecte misionare, sociale, educative şi culturale desfăşurate pe parcursul anului ce a trecut. Sub aspect social filantropic, cu binecuvântarea şi implicarea directă a Preasfinţitului Părinte Corneliu şi cu sprijinul generos oferit din Germania şi Olanda, în 2015, au fost aduse la Azilul de bătrâni din Huşi şi la Centrul de recuperare de la Râşeşti mai multe transporturi de paturi noi, însumând peste 150 de piese, cu saltele şi noptiere, pentru echiparea totală a saloanelor ocupate de persoanele rezidente.
De asemenea, au fost dotate cu mobilier nou 4 clase ale Şcolii nr. 6 din Vaslui (160 de pupitre şi scaune) şi şcolile din Târzii (200 de pupitre şi scaune) şi Deleşti (250 de pupitre şi scaune). De asemenea la Deleşti s-a reuşit dotarea celor 2 clase ale grădiniţei din localitate cu 50 de pupitre, scaune şi rechizite noi.
Prin parteneriatul cu Fundaţia Motivation România, s-a venit în întâmpinarea nevoilor celor defavorizaţi şi aflaţi în situaţii limită prin donaţiile de scaune rulante şi alte dispozitive de acest gen.
Acţiuni de prevenire a abandonului şcolar
Totodată, din punct de vedere educaţional, prin acordarea a 80 de burse copiilor aflaţi în situaţii de risc de abandon şcolar, prin numeroasele ajutoare constând în bani, haine, rechizite, alimente, acordate copiilor şi tinerilor, prin concursurile, excursiile care s-au organizat pentru ei, s-a încercat contracararea fenomenului de abandon şcolar, precum şi întâlnirea cu spiritualitatea ortodoxă, dătătoare de valori perene. Astfel, în Episcopia Huşilor, în 2015 au fost înfiinţate 7 centre inovative „Alege şcoala“, toate în mediul rural (Băceşti, Giurcani, Guşiţei, Lipovăţ, Murgeni, Parpaniţa, Pogoneşti).
Amintim că „Alege şcoala“ este un proiect al Patriarhiei Române în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, finanţat prin fonduri europene, care îşi propune să prevină abandonul şcolar şi să reintegreze în sistemul de învăţământ copiii care au abandonat şcoala, prin programe de tip „a doua şansă“. Toate centrele au fost dotate prin proiect cu aparatură electronică în valoare de 10.000 lei/ pe centru, constând în: laptop, ecran de proiecţie, videoproiector, sistem desktop Fuji, aparat foto, camera video şi copiator. De asemenea, centrele au fost dotate cu materiale consumabile în valoare de aproximativ 40.000 lei care au fost utilizate pentru activităţile din centru. Grupul ţintă a fost constituit din 105 elevi cu risc de părăsire timpurie a şcolii la care s-au mai adăugat şi copiii ce frecventau în mod obişnuit activităţile catehetice desfăşurate în parohii, numărul lor total fiind de aproximativ 200 de elevi.
Copiii din grupul ţintă au beneficiat de subvenţii în bani (o bursă în valoare de câte 300 lei lunar, timp de 5 luni), ghiozdane, rechizite şcolare şi au participat la tabara de creaţie „Licăr de lumină“ de la Buşteni, iar la finele proiectului, la o excursie având un itinerar foarte vast.
S-a mai prezentat activitatea culturală a Eparhiei Huşilor, precum şi implicarea în proiectele naţionale derulate cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Exarhatul mănăstirilor l-a avut ca raportor pe protos. Iorest Matei, care a prezentat activitatea duhovnicească a aşezărilor monahale din Eparhia Huşilor.
În continuare, s-a discutat pe marginea rapoartelor prezentate, iar apoi au fost aprobate în unanimitate. De asemenea, s-a adus în discuţie şi s-a aprobat bugetul general pe anul în curs. Membrii laici au luat cuvântul, prezentând colaborarea pe care au avut-o cu Biserica în anul ce a trecut, făcând diferite propuneri în vederea îmbunătăţirii şi diversificării activităţilor desfăşurate în Eparhia Huşilor.
Preasfinţitul Părinte Corneliu a făcut o trecere în revistă a principalelor provocări cu care s-a confruntat Episcopia Huşilor în anul ce a trecut, a menţionat semnificaţia alegerii anului 2015 ca „An omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi“, amintind totodată de proiectele care se vor derula anul acesta, care au nevoie de colaborarea strânsă dintre Biserică şi factorii decidenţi ai instituţiilor publice şi private.
În finalul lucrărilor, Preasfinţia Sa a mulţumit membrilor Adunării eparhiale a Episcopiei Huşilor pentru implicarea lor directă în viaţa Bisericii.

Fondatorul Oastei Domnului, părintele Iosif Trifa, a fost comemorat la sfârşitul săptămânii, la împlinirea a 78 de ani de la trecerea la Domnul. Sâmbătă, 13 februarie, Catedrala mitropolitană din Sibiu a găzduit adunarea Oastei Domnului, prin care a fost omagiată personalitatea părintelui Iosif Trifa.
Evenimentul a avut loc după slujba Vecerniei oficiate de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Sute de membri ai Oastei Domnului din întreaga ţară şi chiar din diaspora s-au adunat în Catedrala mitropolitană din Sibiu pentru a se ruga lui Dumnezeu ca sufletul celui care a întemeiat această mişcare spirituală din cadrul Bisericii Ortodoxe Române să se odihnească pe vecie în Împărăţia Cerurilor.
În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de ziua de 12 februarie, când părintele Iosif Trifa a trecut la Domnul, „ostaşii” se adună la Sibiu pentru a-l omagia şi pentru a participa la slujbele religioase oficiate cu acest prilej. După slujba Vecerniei, mai mulţi membri marcanţi ai mişcării spirituale au vorbit despre personalitatea părintelui Iosif Trifa, despre greutăţile prin care a trecut şi despre trecutul Oastei Domnului. De asemenea, IPS Mitropolit Laurenţiu le-a adresat tuturor un cuvânt de binecuvântare şi le-a mulţumit pentru prezenţa la Sibiu cu această ocazie deosebită.
„Adunarea Oastei Domnului a fost deschisă prin rânduiala Vecerniei, după care a urmat un cuvânt de binecuvântare pentru mulţimea de credincioşi care s-a adunat şi pentru preoţii veniţi din toate colţurile ţării. Toţi cei prezenţi au înălţat cântări duhovniceşti şi preoţii au cuvântat credincioşilor. Ne bucurăm că această manifestare duhovnicească are loc în cadrul Bisericii, în Catedrala noastră. Aducem un pios omagiu celui care a fost un preot al Mitropoliei noastre, şi nu un preot oarecare, ci unul misionar”, ne-a spus ierarhul.
„Un om al lui Dumnezeu”

În anul 1923, părintele Iosif Trifa a întemeiat la Sibiu mişcarea spirituală numită „Oastea Domnului”, prin înfiinţarea foii „Lumina satelor”, publicaţie ce chema credincioşii să se „înroleze” la o nouă lucrare duhovnicească. În anii următori, mişcarea a câştigat foarte mulţi adepţi şi s-a bucurat de binecuvântarea Mitropolitului Nicolae Bălan, care a susţinut această iniţiativă a părintelui Iosif Trifa.
„Părintele Iosif Trifa a fost întemeietorul Oastei Domnului. El era aici la Sibiu şi la începutul anului 1923 a avut iniţiativa înfiinţării acestei mişcări spirituale. În fiecare an, în jurul datei de 12 februarie, când a plecat la Domnului, îl comemorăm aici, la Sibiu. Sunt 78 de ani la trecerea sa la cele veşnice şi ne adunăm, fraţi ostaşi, din toată ţara şi din străinătate. Părintele Iosif Trifa a fost un om al lui Dumnezeu, care a generat o mişcare foarte viguroasă şi de autentică inspiraţie creştin-ortodoxă. Această mişcare a subzistat prin vremuri vitrege, când a fost foarte prigonită. După căderea regimului opresiv comunist, această mişcare a intrat în legalitate cu un trecut şi cu un nume foarte bune. Suntem moştenitorii unei tradiţii adânc înrădăcinate în conştiinţa foarte multor români. «Ostaşii» au fost şi sunt numeroşi, fiind răspândiţi peste tot în comunităţile româneşti. Oastea Domnului are o foarte bogată literatură, de la cărţile întemeietorului, la cele ale înaintaşilor, are o operă poetică unică, cântări cunoscute peste tot şi ostaşii de astăzi duc mai departe această tradiţie, căutându-şi mereu calea prin vremi, în fidelitatea faţă de moştenirea înaintaşilor şi în râvna pentru mântuirea sufletească, în cadrul Ortodoxiei româneşti”, ne-a spus pr. prof. univ. dr. Vasile Mihoc.
Manifestările de comemorare a părintelui Iosif Trifa au continuat duminică, 14 februarie, la mormântului acestuia din cimitirul municipal din Sibiu, unde a fost oficiată Sfânta Liturghie, în prezenţa credincioşilor veniţi din toată ţara.
Iosif Trifa, iniţiatorul Oastei Domnului

Preotul Iosif Trifa s-a născut la 3 martie 1888 în comuna Certege, Turda. A urmat şcoala primară în satul natal, apoi cursurile gimnaziale în Brad şi Beiuş. În 1907 se înscrie la Academia Teologică din Sibiu. În 1910, prin „Decret învăţătoresc”, obţine titlul de învăţător la Şcoala Poporală din comuna Vidra de Sus, Protopopiatul Câmpeni şi „Atestatul de Cualificaţiune” pentru misiunea de preot. La Vidra de Sus o cunoaşte pe Iuliana Iancu, nepoată a lui Avram Iancu. Se căsătoresc în 1912, Iosif Trifa fiind hirotonit preot, în acelaşi an, pe seama Parohiei Vidra de Sus. Colaborează cu diverse publicaţii şi înfiinţează banca populară „Vidreana”.
În 1912 i se naşte primul copil, pe care îl va pierde, în anul următor. Aceeaşi soartă o vor avea încă doi copii – din cei patru – ai familiei Trifa. În 1918, în urma epidemiei de gripă spaniolă, moare şi Iuliana, soţia, rămânând doar cu Tit, singurul fiu, în vârstă de trei ani.
Mitropolitul Nicolae Bălan, fostul său profesor de la Academia andreiană, îl invită la Sibiu, pentru a-i încredinţa elaborarea unei publicaţii religioase poporale. În 1921 este numit duhovnic al Academiei Teologice. La 1 ianuarie 1922 apare săptămânalul „Lumina Satelor”, avându-l ca „redactor responsabil” pe preotul Iosif Trifa. În 1923 apare Mişcarea spirituală Oastea Domnului, iar în 1938, organizaţia are 300.000 de membri. În 12 februarie 1938, preotul Iosif Trifa a plecat la Domnul.

Inima creștinismului răsăritean, Imperiul Bizantin, a fost pentru mai mult de un mileniu spațiu de trăire și evlavie ortodoxă. Urmele unei civilizații ce a schimbat istoria și cultura întregii lumi sunt până astăzi adevărate muzee în aer liber, vestigii ce amintesc de Ortodoxie – la ea acasă. Hürriyet Daily News, un cotidian turc, marca la sfârșitul lunii ianuarie 2016 evenimentul descoperii unui nou sit arheologic, ce a scos la iveală ruinele unei biserici ortodoxe din secolul al V-lea.
Aflată în patria Sfântului Vasile cel Mare, biserica din Capadocia a fost descoperită de către arheologi în timpul săpăturilor efectuate cu prilejul igienizării subteranului orașului Nevșehir din Turcia.
Biserica a fost săpată în stâncă, pereții fiind împodobiți cu fresce care încă pot fi deslușite. Unele dintre acestea sunt unice, așa cum a afirmat arheologul Fellow Ali Aydın: „Iisus Hristos este reprezentat având în mână un pește, fiind înconjurat de către Apostoli – lucrare unică până acum în erminia bisericilor bizantine de pe cuprinsul Asiei Mici”.
Conform sursei citate, vestigiul descoperit va intra într-un important proces de conservare, dorindu-se ca, în cel mai scurt timp, pelerinii să poată să se închine în biserica ortodoxă din secolul la V-lea.

La Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din Capitală mai mulţi preoţi bucureşteni au oficiat miercuri, 17 februarie 2016, Taina Sfântului Maslu pentru copiii internați aici din județul Argeș.
Au participat preoţi din Protopopiatul Sector 4 Capitală precum şi din alte spitale din Bucureşti.
„Am răspuns invitației Părintelui Mihai Dinu, preotul Spitalului «Marie Curie» din București pentru ca împreună cu preoții din Protoieria Sectorului 4, dar și de la alte spitale din Capitală, să oficiem Taina Sfântului Maslu și rugăciuni pentru sănătatea și ajutorul copiilor care sunt internați în această perioadă în acest spital ”, a declarat pentru TRINITAS TV Părintele Protopop Ioan Armaşi - Protopopiatul Sector 4 Capitală.
„Preoții de spitale se află în permanență în sprijinul persoanelor internate. Acum ne aflăm la Spitalul «Marie Curie», iar părintele Mihai Dinu a trecut pe la copiii internați și i-a miruit, iar pe cei pe care a putut i-a împărtășit. Dată fiind situația pruncilor veniți din județul Argeș care se înrăutățește, ne-am adunat mai mult preoți pentru a săvârși Taina Sfântului Maslu știind faptul că această taină, precum și Sfânta Împărtășanie sunt tainele cele mai importante pentru ajutorarea vindecării celor bolnavi ”, a mărturisit Părintele Marius Ciprian Dinu, coordonatorul preoților de caritate din Bucureşti.
De asemenea atât copiii, cât şi aparţinătorii acestora primesc asistenţă religioasă de la preotul spitalului.

La Mănăstirea Hadâmbu din judeţul Iaşi, va fi oficiată mâine, 20 februarie 2016, slujba Înmormântării monahiei Lavrentia Canişag. Pentru odihna sufletului celei ce a ostenit în aşezarea monahală de la Hadâmbu, ocrotită de Maica Domnului, se vor ruga atât părinţii slujitori, cât şi cei care au cunoscut-o.
Există oameni în lume care poartă în suflet o dragoste nemărginită pentru Mântuitorul Hristos. În cele mai fericite cazuri, ei lasă cele ale lumii, îşi iau Crucea şi urmează Celui ce s-a răstignit pe Dealul Golgotei pentru mântuirea sufletelor noastre. Vitregiile timpului nu au lăsat-o să apuce calea monahismului şi pe maica Lavrentia Canişag, în tinereţe tânăra Varvara din Câmpulung Moldovenesc, „pentru că aşa erau timpurile“, după cum ne-a mărturisit fiul maicii, Mihai Canişag. Monahia Lavrentia a părăsit această lume pe 17 februarie 2016, după ce în ultima parte a vieţii a făcut ascultare în mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Hadâmbu, judeţul Iaşi. Dorul pentru viaţa monahală l-a avut pe tot parcursul vieţii, chiar dacă s-a căsătorit şi a dat naştere la doi copii. Maica Lavrentia s-a născut în anul 1938 în Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava. În anul 1955, tânăra Varvara de atunci s-a căsătorit cu tânărul Mihai Canişag. În urma căsătoriei a avut doi copii: Tănase şi Mihai. În anul 2004 a venit la Mănăstirea Hadâmbu, găsindu-şi liniştea în preajma icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. „Maica Lavrentia a fost foarte râvnitoare şi evlavioasă, venind la Mănăstirea Hadâmbu încă de când era mireană. Uneori, rămânea pentru a participa la sfintele slujbe câte două săptămâni, după care se întorcea acasă. Deşi nu a intrat în viaţa monahală din tinereţe, şi-a purtat crucea în lume până când Dumnezeu i-a rânduit paşii spre mănăstire. În fiecare zi, înainte de a începe ascultarea mănăstirească, mergea în biserica mică a mănăstirii pentru a cere ajutor şi binecuvântare de la Maica Domnului“, a amintit arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu, cel care i-a fost duhovnic timp de aproape două decenii monahiei Lavrentia. Slujba înmormântării pentru monahia Lavrentia va fi oficiată mâine, 20 februarie 2016, de la ora 12:00, la Mănăstirea Hadâmbu şi va fi săvârşită de un sobor de preoţi. Vor fi alături membri ai familiei, dar şi pelerini care au cunoscut-o şi apreciat-o pe maica Lavrentia, ce şi-a dedicat în smerenie ultimii ani din viaţă Mântuitorului Hristos.

La împlinirea a 100 de ani de la trecerea la cele veşnice a Majestăţii Sale Regina Elisabeta a României, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi s-a oficiat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, o slujbă de pomenire.
Ieri, 18 februarie 2016, s-au împlinit 100 de ani de la moartea primei regine a României, Majestatea Sa Elisabeta. Cu ocazia acestui moment comemorativ, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi a fost săvârşită după Sfânta Liturghie o slujbă de pomenire pentru regină şi pentru toţi membrii Casei Regale trecuţi la Domnul. Din soborul slujitor au făcut parte arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, pr. prof. dr. Bogdan Racu, inspector în cadrul Sectorului învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, precum şi slujitorii Catedralei.
Căsătorită cu regele Carol I, Regina Elisabeta a fost foarte legată de poporul român, a sprijinit cultura acestui neam şi s-a implicat în mod activ în lucrarea caritabilă. De asemenea, în timpul guvernării Majestăţii Sale şi a Regelui Carol I, s-au finalizat lucrările la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precum şi la alte locaşuri de cult, după cum a subliniat în cuvântul de învăţătură părintele decan Ion Vicovan: „În anul 1909, Regina Elisabeta a pus bazele în Bucureşti a unui azil pentru orbi, fiind numită de popor «Mama răniţilor». Pentru aceste fapte caritabile şi pentru faptul că a susţinut finalizarea lucrărilor Catedralei Mitropolitane din Iaşi, am ridicat rugăciuni pentru sufletul ei, potrivit îndemnului Sfântului Apostol Pavel. Regina Elisabeta este pictată la loc de cinste în Catedrala Mitropolitană, la ctitori, şi nu doar aici, ci la biserica Mănăstirii «Sfinţii Trei Ierarhi», precum şi la Biserica «Sfântul Nicolae» - Domnesc din Iaşi, toate refăcute în vremea ei. Regina Elisabeta s-a identificat cu neamul nostru şi de aceea ea poate constitui un exemplu pentru conducătorii de astăzi, români sau de alte naţionalităţi, care trebuie să aibă aceleaşi simţăminte ca neamul în care trăiesc“.
Prezent la slujba de pomenire, Andrei Apreotesei, preşedintele Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei - Organizaţia Iaşi, a declarat că împlinirea a 100 de ani de la trecerea la cele veşnice a Reginei Elisabeta a fost comemorată în capitala Moldovei prin mai multe activităţi: „La iniţiativa Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei - Organizaţia Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, prin Arhiepiscopia Iaşilor şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, a oficiat o slujbă de pomenire în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, unul din multele locaşuri de cult unde Majestăţile Lor - Regele Carol I şi Regina Elisabeta, primii suverani ai ţării noastre, sunt ctitori. Din acest motiv am preferat ca slujba de pomenire să aibă loc la catedrală şi sperăm ca exemplul nostru să fie urmat. Totodată, în această zi am mai desfăşurat un eveniment organizat în parteneriat cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi. Este vorba de o expoziţie de obiecte ce au aparţinut reginei - fotografii, diferite cărţi pe care ea le-a dat cadou cu autograf lui Vasile Alecsandri şi lui George Enescu, diferite obiecte şi bijuterii care i-au aparţinut şi care sunt acum în custodia muzeului. Am avut şi nişte evenimente organizate în parteneriat cu Şcoala Gimnazială „Carmen Sylva“ din Iaşi. Am încercat să urmăm exemplul familiei regale actuale, care a organizat şi ea o slujbă de pomenire la Săvârşin“.

„Păstrarea unui sens al vieţii în cazul tinerilor bolnavi de cancer“
 

Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului a lansat, proiectul eparhial misionar pentru tineri cu implicaţii terapeutice medico-sociale şi spirituale cu numele „Păstrarea unui sens al vieţii în cazul tinerilor bolnavi de cancer“.
Proiectul „Păstrarea unui sens al vieţii în cazul tinerilor bolnavi de cancer“ se desfăşoară cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, în contextul Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox, pentru a intensifica rolul Bisericii Ortodoxe în societate prin grija faţă de tineri şi educaţia lor. Proiectul a debutat joi, 18 februarie 2016, la Biserica „Naşterea Maicii Domnului“ din cartierul Mal din Oneşti, în prezenţa preoţilor din Protoieria Oneşti, a credincioşilor şi a tinerilor din liceele oraşului Oneşti. Preoţii şi credincioşii sunt îndemnaţi, prin proiectul de faţă şi alte programe ce încurajează actul milostiv şi caritabil, la solidaritate faţă de aceşti tineri prin iubirea jertfelnică arătată persoanelor aflate în suferinţă. Obiectivul general al proiectului eparhial misionar pentru tineri „Păstrarea unui sens al vieţii în cazul tinerilor bolnavi de cancer“ este creşterea capacităţii organizaţionale bisericeşti de a-şi dezvolta o viziune şi o raportare corectă din punct de vedere psiho-emoţional şi spiritual faţă de tinerii diagnosticaţi cu boli terminale. Scopul proiectului îl constituie săvârşirea unor servicii religioase şi acţiuni caritabile speciale, dedicate copiilor şi tinerilor cu cancer sau cu alte boli terminale, dovedind iubire jertfelnică şi solidaritate creştină faţă de aceste persoane aflate în suferinţă. În acest sens, preoţii şi credincioşii, în comuniune de rugăciune, vor oficia Acatistul Maicii Domnului - Pantanassa, vindecătoarea de cancer. După oficierea acestei rugăciuni, credincioşii vor avea posibilitatea de a sprijini un tânăr cu acest diagnostic, din oraşul lor sau din împrejurimi. Sprijinul va consta într-o sumă de bani ce poate ajuta bolnavul şi familia lui pentru achiziţionarea de medicamente sau materiale sanitare necesare. Proiectul se va derula în toate cele şase protopopiate din eparhie şi se va desfăşura după un program stabilit.

Preotul Constantin Leonte, slujitor la Biserica „Sfântul Gheorghe“ din Bacău, a fost condus duminică, 21 februarie 2016, pe ultimul drum. Slujba Înmormântării a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan. Mii de oameni au trecut prin dreptul catafalcului celui ce a fost cunoscut şi apreciat în toată Moldova.
Credincioşii băcăuani şi-au îndreptat paşii duminică, 21 februarie 2016, spre Biserica „Sfântul Gheorghe“, pentru a-şi lua rămas bun de la părintele Constantin Leonte, plecat prea devreme, într-un pelerinaj fără întoarcere, către împărăţia lui Dumnezeu. Mii de oameni au venit să se roage pentru odihna celui mutat în lumina cerească, în semn de recunoştinţă faţă de faptele bune pe care preotul Constantin le-a făcut în viaţa lor. După cum ne-a mărturisit preotul Constantin Gherasim, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“, în Sfânta Liturghie din Duminica începutului de Triod, rugăciunile slujitorilor şi lacrimile celor prezenţi s-au împletit cu pacea şi liniştea revărsate de Duhul Sfânt. De asemenea, florile şi gândurile de compasiune ale apropiaţilor au fost însoţite de smerita închinare de bun-rămas a celor ce l-au însoţit pe părintele Constantin de-a lungul anilor de şcoală şi de mângâierile adresate familiei. La slujba de înmormântare s-au adunat preoţi din cuprinsul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, cărora li s-au alăturat alţi slujitori din diverse eparhii, foşti elevi ai părintelui, colaboratori sau foşti colegi de şcoală din Iaşi, Botoşani, Constanţa şi Suceava. Pentru odihna celui plecat dintre noi s-a rugat încă din ziua plecării la cele veşnice Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.
Înălţimile spre care a tins părintele Constantin
Slujba Înmormântării a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care i-a fost părintelui Constantin Leonte coleg de facultate şi prieten. Mai întâi, de dimineaţă s-a slujit Sfânta Liturghie, ultima la care părintele Constantin Leonte a participat împreună cu fraţii preoţi şi cu cei pe care i-a cunoscut. În cuvântul rostit cu acest prilej, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a explicat cum defineşte cartea sfântă viaţa unui preot: „În credinţă şi în dragoste, în nădejde şi blândeţe, în curăţenie şi în vrednicie preoţească, pururea pomenite cu bună-cinste, te-ai înfrumuseţat de Preaveşnicul Dumnezeu Căruia ai şi slujit în această viaţă! Poate fi o înălţime mai mare decât cea cuprinsă în aceste cuvinte?! Spre acestea părintele Constantin a tins din toată inima. Niciodată nu ajungem acolo, dar vai de cel care pierde ţinta la care trebuie să ajungă! Am simţit mereu că părintele tindea către aceasta“.
A fost un om al Domnului
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei i-a încurajat prin cuvinte alese pe cei prezenţi, adăugând că pentru cei care cred în Înviere nu este loc de plâns. „Noi nu plângem pentru cel plecat în lumea veşniciei, ci pentru noi, care rămânem fără soţ, fără tată, fără copil, fără duhovnic, fără prieten. Nu trebuie să uităm că şi dacă trăim şi dacă murim, ai Domnului suntem! Şi părintele Constantin a fost al Domnului, este al Domnului şi îl rugăm pe Domnul să fie al lui şi în veşnicie. Din slava Împărăţiei cerurilor, cel plecat dintre noi, ne spune că viaţa este scurtă, că viaţa noastră este în mâna Domnului. Omeneşte nu este uşor, dumnezeieşte totul este posibil“, a spus IPS Părinte Mitropolit Teofan. Cuvinte de evocare a personalităţii părintelui Constantin Leonte au mai rostit prof. dr. Ghiorghi Iorga, din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău, ing. Romeo Stavarache, primarul Bacăului, şi pr. Eduard Vasile Cozma, în calitate de fost elev şi de cadru didactic la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec“ din Roman. „Toţi cei prezenţi au deplâns plecarea dintre cei vii a celui care le-a fost mentor, prieten şi duhovnic, exprimându-şi compasiunea pentru membrii familiei îndoliate“, a menţionat pr. Constantin Gherasim. Amintim că părintele Constantin Leonte s-a mutat la Domnul vineri, 19 februarie 2016, la vârsta de 56 de ani. A fost cadru didactic în primii ani de la reînfiinţarea Seminarului Teologic din Roman şi inspector şcolar de specialitate pentru disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bacău, în anul 1999 obţinând titlul de Doctor în Teologie.
„Mă rog, părinte profesor, să-ţi găseşti liniştea!“
Părinte profesor, astăzi a fost biserica plină. (...) E ca la Sfintele Paşti. Ştiu că ţi-ar plăcea imaginea tinerilor de toate vârstele la rugăciune. Te-ai luptat de la catedră, prin articole şi conferinţe, să faci cumva să vină cât mai multe suflete curate la întâlnirea cu Hristos. Ieri-dimineaţă (n.r. vineri, 19 februarie 2016), la primele ore, a fost şi Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. A rostit rugăciunile acelea profunde pe care mi le tâlcuiai în dimineţile când dialogam despre Sfintele Taine şi ierurgii. Au venit şi copiii de la şcoală cu doamnele profesoare şi foştii elevi de la seminar, preoţi prin toată Moldova, şi foştii colegi de facultate. Au cântat frumos şi diaconii de la catedrala din Roman şi maicile de la Mănăstirea Agapia. Preoţii care predau religia au făcut, şi ei, o mică slujbă. Era firesc pentru că le-ai fost inspector şi te-ai zbătut pentru fiecare dintre ei la începutul anului şcolar. Nu mai spun de creştinii noştri din Cornişa şi cei de la Parohia „Sfântul Nicolae“, unde ai slujit trei decenii. Au trecut pragul mulţi şi au umplut biserica de flori. Aşa cum îţi place. Să-ţi mai amintesc că, în astea două zile, m-au oprit numeroşi oamenii pe stradă să-mi transmită dragostea care ţi-o poartă. Peste tot pe unde am umblat, cu gândul şi inima la sfinţia ta, m-am întretăiat numai cu acele cuvinte calde şi blânde sădite în conştiinţe. Toate alese din cufărul sufletului de creştinii pe care i-ai botezat, i-ai cununat sau i-ai mărturisit. (…) Când am vorbit cu mama sfinţiei tale de plecare, mi-a mărturisit plângând: „Îmi va fi tare dor de el!“. Am simţit acest dor atât de adânc că nu i-am desluşit capătul. Mi-a părut nemărginit şi am tăcut. Acum ce să-ţi mai zic, plâng şi mă rog, părinte profesor, să-ţi găseşti liniştea, pentru că noi vom rămâne tulburaţi în nemernicia păcatelor noastre! (Părintele Constantin Gherasim)