În prealabil postat de mirelat (Post 236639)

Eu cred ca Biserica ar trebui sa accepte divortul si pentru lipsa de respect si alte mitocanii care se petrec in casnicie, daca se mai poate numi asa.

În prealabil postat de conradcrusader (Post 236557)

Ma opresc asupra ultimilor puncte expuse de tine. Cred ca, in primul rand, cel care a divortat nu trebuie sa fie blamat pentru alegerea sa, ci ajutat cu atentie si dragoste crestineasca. Divortul, indiferent de motivele care duc la el, este un act ce aduce tulburari si anumite sensibilitati in sufletul celui care il poarta. Asadar, are nevoie de prieteni, are nevoie de credinta, are nevoie sa se regaseasca. E un taram sensibil pe care nu putem umbla cu Cuvintele Mantuitorului pe post de pietre. Cuvintele Domnului sunt un adevar incontestabil, dar sa nu uitam ca El este Iubire si ca nu vrea pierirea vreunui suflet, ca a venit nu pentru cei drepti ( si cine-i drept dintre oameni?), ci pentru noi, cei raniti. Deci, cu atat mai mult, trebuie sa oferim atentia noastra celui divortat si sa-i oferim sfaturile si sprijinul cel mai potrivit. Si cred ca cel mai bine pentru un om care a trecut prin asa ceva, este apropierea de Biserica, de un duhovnic cat mai bun si de oameni credinciosi si care sa-i ofere o prietenie sincera si adevarata. Eu stiu ca Biserica ingaduie si a doua casatorie. De ce nu? Daca e voia Domnului, poate isi va reface viata de familie si va fi mai atent pentru a nu repeta greselile trecutului.

În prealabil postat de BogdanF2 (Post 236524)

Trebuie rugaciune, sa dea Dumnezeu sa va impacati si sa fiti iarasi impreuna.

În prealabil postat de BogdanF2 (Post 236524)

Divortul este o tragedie.

În prealabil postat de leonard78 (Post 236501)

Hristos a Inviat! Ma numesc Leonard am 31 de ani si de un 1 de zile m-am despartit de sotia mea ,motivele sunt multe si complexe .M-as bucura sa dicutam mai pe larg acesta problema des intalnita in zile noastre ,implicatile divortului in viata noastra, cosecintele divortului asupra vieti duhovnicesti si a vieti pamantesti , cum priveste Biserica din punct de vedere spiritual sfarsitul unei famili cestine si nu in ultimul rand ajutorul sau sprijinul divortatului cum poate fi el inteles, povatuit si ajutat sa treaca peste aceasta incercare...

În prealabil postat de Marius22 (Post 360278)

Am intalnit undeva urmatoarele cuvinte simple ale Maicii Tereza:

"Unde incepe dragostea? In propria noastra casa. Cand incepe ea? Cand ne rugam impreuna. Membrii familiei care se roaga impreuna raman impreuna."

Multe ne propunem noi in cadrul familiei, cariere, acumularea de bunuri, vacante, si cate si mai cate. Dar toate acestea nu hranesc dragostea, asupra careia trebuie sa veghem ca si asupra unei candele, ci mai degraba o consuma cu repeziciune. Singurul untelemn care intretine cu adevarat focul dragostei nestins este rugaciunea, viata in Hristos.