Gramatica e necesară pentru a te exprima și a scrie corect românește și pentru a învăța alte limbi. Dacă te referi la dificultăți de limbă, să știi că sînt profesori de română care nu le stăpînesc. Copilul nu are nevoie de gramatică de olimpiadă decît dacă participă la olimpiadă. Acum, depinde și de așteptările părinților... Dacă vor copii de 10 pe linie, să le cumpere culegeri de mate, fizică, gramatică șamd.

Nevastă-mea e arhitect, deci nu-ți face probleme cu desenul...

Pentru început, copilul poate face cunoștință cu o limbă sau chiar două avîndu-ne pe noi și manualele. Ai impresia că profii de engleză și franceză vorbesc perfect aceste limbi?

Sînt probleme de matematică de clasa a patra pe care adulții nu le pot rezolva oricît s-ar gîndi. Ce să mai zic dacă pun restricția să folosească doar metode învățate de copil pînă la vremea aceea, adică fără a folosi siteme de ecuații șamd.

Nu-mi fac griji nici aici.

Problemele din manual sînt destul de multe și suficient de dificile. Pentru olimpiadă - din culegeri.

Noi am fost duși o singură dată în laboratorul de fizică, doar așa, să vedem cum arată. Deși am avut o profă foarte severă, trebuia să știi fizică pentru un 5.

Și poate și la alte obiecte.

La chimie nu am văzut niciodată o reacție în eprubetă, habar nu am avut de mirosurile substanțelor. Noroc că am terminat PTTR și am lucrat cu acid azotic, diluant și smoală să construim plăcuțe electronice, altfel...

Este o biserică lîngă mine care adună copiii într-un spațiu special amenajat la demisol, pentru împărătșit și alte activități. Cineva chiar se ocupă de diverse evenimente pentru copii, deci se poate mai mult decît nimic.

Copilul tot în lume trăiește chiar dacă studiază acasă. Acel clopot de sticlă invocat de Sophia nu există de fapt.

De acord. Pentru asta trebuie să dăm copiii neapărat la școală?

Vom vedea în viitor cum va fi la capitolul job / carieră / bani etc.

Păi dacă facem o treabă, o facem cu program(ă), cu strictețe și seriozitate, dar fără stres și emoții inutile induse de sistemul practicat în școli.

Mai e pînă atunci, ne mai documentăm.

Doi ani nu e mult.

Depinde cît bagaj informațional ești hotărît să asimileze fiecare copil. Eu prefer să învețe mai puțin și mai bine decît să citească multe și să nu rețină mai nimic.

Ăăă, cine mai vrea să fie bugetar?

Vreau o alternativă la sistemul care nu mai e nici măcar cum a fost pe vremea noastră și care pe zi ce trece devinde tot mai slab pentru educația generațiilor ce vor urma. Dacă în anii viitori voi vedea că tendința este din rău înspre mai rău, o să iau în calcul și varianta de a-mi instrui acasă copchiii. Nu e nimic bătut în cuie și, mai mult, pot observa reacții ale familiilor care deja practică acest tip de învățămînt.

Voi vedea atunci cum e mai bine. Mai avem vreo 5 ani ca timp de gîndire.

Oricum, „grădi” a sărit deja din schemă.

Deobicei elevii din gimnaziu si liceu, mai ales in anii de examene nationale, isi iau meditatori, deci tot au un profesor sau mai multi in plus fata de ce le ofera scoala. Se poate sa ai si acesti profesori meditatori, pe langa ce stie parintele.

E normal intr-un fel. Desi tinerii isi iubesc parintii si iau in vedere sfaturile lor, se gandesc ca ei cu tinerii din liceu/universitate o sa traiasca, nu cu parintii. Printre ei trebuie sa se integreze. Si sa stii, daca nu faci ca ei nu te poti integra. Din studii reiese ca influenta parintilor este de 15%, iar influenta mediului este de 38% (sper ca am nimerit procentele), iar asta cand parintii sunt implicati in viata copiilor. De aceea este bine sa alegem mediul in care va creste copilul. Trebuie controlat anturajul. Pe mine sincer ma sperie mediul din scoli, nu materiile care se predau, caci si asa nu se preda cat ar trebui. Daca ar fi mai multe scoli si licee ortodoxe ar fi minunat, dar singurul liceu fara plata in Romania este liceul teologic. In Bucuresti mai este scoala greceasca, dar tot cu plata e. Eu personal nu mi-as dori ca copiii mei sa se integreze in anturajul care este prin scolile romanesti (si cele vestice). In vest sistemul public de invatamant este la pamant, cei care doresc sa ofere o educatie buna copiilor ii trimit la scoli particulare. In Romania inca e bine, dar universitatile sunt cam praf. In vest universitatile sunt f.bune, dar au licee si scoli slabe (cele publice).

Daca te inscrii la o scoala din America sau UK, iti trimit materiale si manuale, poti sa alegi si tu materii romanesti, iar la sfarsit iti dau diploma de absolvire a gimnaziului sau a scolii primare sau liceu. Acea diploma de liceu se poate echivala, eventual dai examen la romana/mate sau te poti inscrie la universitate ca si student strain. Personal nu as fi de acord cu liceul acasa, eventual doar un an, dar liceul e bine sa fie facut la privat sau la scoala publica. Consider ca pana la 14 ani copilul se formeaza sufiecient de bine, are deja coloana vertebrala formata de acasa. Iar liceul se poate alege mai usor. Daca ai fata poate merge la Man.Prislop, la liceu de fete. Evident, in Bucuresti nu vei alge liceul George Cosbuc.

SCoala acasa nu este idee protestanta, caci am avut si noi scoala acasa legala inainte de venirea comunistilor. Dar atunci nu toata lumea trebuia sa aibe liceu sau facultate, caci exista o ierarhie.

Sinele si identitatea omului (explica putin treaba cu anturajul vs parinti)

Inca o data intreb si acum la concret:

1. Florin voi aveti serviciu? Puteti sa stati acasa sa predati copiilor? Din ce traiti?
Ati studiat (spui ca sotia ta este arhitect) si renuntati la serviciu? Sau cum vreti sa faceti?
La fel si pentru Lore. Va preda ea copiilor?

2. Tu n-ai avut in scoala ore in laborator la chimie si fizica?:13: Cum se poate?
3. Da, la mate este greu si pentru parinti, dar daca tot nu se duce copilul la scoala pot preda parintii cum vor ei.
Problema este din nou: de unde stiu parintii toate lucrurile? Mai ales daca n-au studiat, sau au studiat cu totul altceva. Meditatii...deci tot profesori.

4. Nu mi-au placut la literatura romana criticile acelea si referatele bagate pe gat. Si nu mi-au folosit, nu mi-a ramas nimic din ele.
Copilul trebuie sa poata sa scrie singur ce-i place, ce nu, ce simte cand citeste o lucrare, parerea lui. Nu ce cred si simt altii, in vorbe pe care nici nu le intelege.

5. Ba ar fi bine sa invete in scoli si din literatura universala. Poate li se mai deschide apetitul pentru citit. Merita. Chiar sa n-ai idee de un Shakespeare, de Dickens, sau Hugo si altii?
Chiar sa fii atat de incult? Inainte se mai faceau la orele de limbi straine (engleza, franceza).
6. La muzica am avut in generala un profesor care ne-a invatat istorie muzicala, ne-a invatat sa intelegem si sa ascultam o opera, un concert, despre instrumente muzicale. Si acum ii sunt recunoscatoare. Este superb.

7. Desenul tehnic si geometrie descriptiva -foarte greu. Cine poate, cine stie?


Paraschiva - n-am inteles o chestie. Cum adica poti sa-ti alegi tu materii romanesti in UK sau USA?
"Daca te inscrii la o scoala din America sau UK, iti trimit materiale si manuale, poti sa alegi si tu materii romanesti, iar la sfarsit iti dau diploma de absolvire a gimnaziului sau a scolii primare sau liceu. Acea diploma de liceu se poate echivala, eventual dai examen la romana/mate sau te poti inscrie la universitate ca si student strain.":13:

8. Daca va sta acasa copilul nu va fi in lume! Si va fi clopot de sticla. Daca ii interzici contactul cu altii.
Scoala inseamna si contact cu alti copii de varsta lui. De gradinita nu mai spun.
Vai de copii! Atat spun.

Am citit si eu carti cu copii care au trait in diverse jungle. O fata a trait cu familia in Papua-Noua Guinee si alta in jungla Amazoniana. Parintii au fost cercetatori lingvisti si etnologi.
Copiii au trait de foarte mici acolo, printre bastinasi. Chiar singuri n-au fost.
Dar mai tarziu au plecat de acolo si au avut mari greutati de adaptare in lume. Una din fete si-a facut viata praf, n-a stiut sa-si aleaga partener, a trecut prin multe, nu si-a facut o profesie. Esec total.
Au fost fericite in copilarie si mai departe...?
Daca decidem noi pentru copiii nostri trebuie sa fim contienti si de consecinte si de suferintele lor.

Ce nu stii, Sophia este ca nu se mai studiaza ch dickens sau teodoreanu cu Medelenii lui, ci povestile lui harry Poter si alte nume stalcite care nu au nimic in comun cu literatura, cu atat mai mult cu cea romana.
probleme sunt multe, dar pe care nu le voi dezbate aici. Nu incerc sa conving pe nimeni s afaca HS, dar daca cineva vrea sa o faca atunci pot discuta cu acea persoana ca discutia sa fie constructiva.
Adam, ai facut afirmatii foarte bune. Si sunt de accord cu ele. dar vreau sa-mi protejez copilul de tovarasii rele(si trebuie sa recunoastem la o scoala publica nu poti alege colegii copilului tau). Cel putin pana la o varsta cand va avea o coloana vertebrala formata- ma gandeam la varsta liceului. Intre timp, mai analizez variante.
scoala are avantajele ei, dar din pacate dezvantajele sunt mult mai mari si cu urmari mai grave pe termen lung.

Nu zic ca Hs e o solutie ideala; nicidecum! e o solutie de compromis care imi ofera mult mai multe avantaje duhovnicesti. Or pe mine astea ma intereseaza acum.
Ca va veni in curand vremea cand voi sta in fata Dreptului Judecator si ma va intrebaCe ai facut cu copii tai? si de teama unei astfel de intrebari, voi face tot ce imi sta in putinta sa le ofer o baza de pornire buna.Iar atunci cand nu voi mai putea eu, il voi lasa pe Hristos Domnul sa continue. Dar pana atunci fac tot ce consider eu ca e bine! prefer sa fiu invinovatita ptr ceva ce am facut decat ptr ceva ce puteam sa fac si nu am facut!

Este adevarat acest punct de vedere ca la o scoala publica nu poti alege colegii copilului - si pt asta sint bune fie formele private de invatamant (dar cele testate, cu experienta si eficienta dovedita si ca sistem educational si ca institutie in mod particular) - in aceasta priviinta cred ca o scoala buna in primele 4 - 5 clase primare dublata de educatia continua morala a parintilor asigura o baza solida pt a scoate copilul din zona de risc major de care vorbesti, insa pina la nivelul liceului cred ca ar fi exagerat din punctul de vedere al dezvoltarii psiho-emotionale care se formeaza prin raportarea la cei de varsta lui in situatii si sarcini cat mai variate ca solicitare.
Ca sa minimizezi acele dezavantaje ale compromisului HS-ului, ca sa nu devina mai mari chiar decat scoala de stat dpdv al dezvoltarii psiho-emotionale de mai tarziu (ca si asta poate avea efecte dezastroase pe termen lung), cred ca daca alegi varianta de HS (poate chiar si numai pt primele 4 clase, ca sa nu mai vorbim de mai mult), cred ca este necesar sa poti vorbi cu un psiholog specializat pe dezvoltarea si psihologia copilului si cu multa experienta practica in domeniu, ca sa inveti ce trebuie sa faci ca sa ii asiguri tu, intr-un mediu controlat de tine, totusi, acele interactiuni cu mult mai complexe decat ti-ai putea imagina, pe care un copil trebuie sa le aiba cu cei de varsta lui (si nu numai la joaca, ci in lucru in echipa, in muuuulte moduri in care interactiunile pe care ar fi trebuit sa le aiba intr-o scoala l-ar fi format). In primul rand tie ca parinte probabil ca te-ar ajuta o astfel de consiliere ca sa stii de ce si cu ce ti-ai putea priva copilul in dezvoltarea sa, fara ca tu poate sa ai habar ce-i lipseste si ce il va afecta profund mai tarziu (ca si de astea cred ca am da seama).

La ce te referi concret?
Din cate stiu, 10 clase erau obligatorii si atunci.

Inca o data, ca nu raspunde nimeni vad, cum faci sa-ti tii copilul acasa o data ce a implinit 7 ani, fara sa intri in conflict cu legea?

Poate dacă sistemul de învățământ s-ar reforma așa cum arată acest profesor, am ieși din dilema „învățământ public vs. școala acasă”.

Mi-aș dori ca un om cu o astfel de viziune să ajungă ministru al educației.

am citit cu mult interes unele mesaje de pe topic,parerile sunt impartite pt. ca nu e usor de pronuntat daca homoschooling e sau nu mai bun decat scoala la zi.un aspect negativ al scolii acasa,pe langa lipsa socializarii (despre care s-a tot discutat) si pe care nu l-am luat in considerare decat dupa o discutie purtata cu profesoara de sociologie (e o femeie f. culta ca trebuie sa fii tare atent cand vorbeste ca sa o poti intelege).ne preda tocmai o lectie despre scoala si ne povestea ca o noutate ar fi after after school (nu stiu daca se practica deja),iar eu am adus discutia despre scoala acasa.

ei,ea considera ca un mare dezavantaj al acestui tip de educatie il reprezinta lipsa obiectivitatii,faptul ca elevul nu poate fi evaluat de catre parinte asa cum e evaluat de catre profesor.vorba 'ceea:"exista un singur copil perfect si fiecare parinte il are".

si un lucru care nu imi e clar:scoala acasa e posibila doar pana la terminarea gimnaziului?deci incepand cu liceul nu se mai poate practica?

oricum,consider ca toate influentele negative de care se izbeste copilul la scoala pot fi usor indepartate daca aceasta are o baza morala solida construita de catre familie(parinti),inainte de a merge la scoala/gradinita.de ex.,cu toate ca ai mei nu au fost crestini practicanti,au fost f. severi cu mine in ceea ce priveste educatia.cum era sa fumez eu (la fel cum faceau colegii mei) daca ei imi intiparisera bine in minte ca acest lucru e rau+ca eram constienta ca aveam sa primesc doua dupa cap.apoi,in scoala nu exista doar anturaje rele,ci si bune.CINE SE ASEAMANA SE ADUNA.grupul meu de prietene de la scoala nu e de acord cu atitudinea mea "exagerata" in ceea ce priveste religia,dar respecta aceasta,si chiar atunci cand si-au spus parerea au facut-o intr-un mod politicos,nu aveam niciun motiv sa ma supar.si crestinii nepracticanti pot fi oameni asezati.
si inca un aspect:copilul nu intra in contact inca de la inceput cu influentele negative.la gradinita si in primii ani de scoala nu cred eu ca fumeaza sau se drogheaza cineva,iar daca unul spune o prostie il trimite "doamna" la colt.si nici nu inveti odata cu alfabetul si teoria lui Darwin cu privire la aparitia omului pe pamant...tocmai de aceea nu sunt de acord cu parintii care isi dau copilul la cresa,apoi la gradinita cu program prelungit si ii cazeaza apoi in internat pe la scoli chiar din primii ani de scoala(chiar in internatul unde stau eu e un baietel de clasa a 3-a).copilul trebuie sa petreaca cat mai mult timp cu parintii,sa-i povesteasca ce s-a intamplat la scoala si acestia trebuie sa vorbeasca cu el,sa-i explice ca unele lucruri pe care le vede/aude nu are voie sa le faca si el.

foarte interesante si utile sfaturile. Voi tine cont de ele .Multumesc