Scoaterea omului inaintea animalului
 

Esti o pasare pe o insula, si ai boabe de grau, unele de porumb si restul de nisip, in fata doar. Stiind ca toate sunt din belsug pentru tine.
Porunca (dorinta de sus) e sa mananci din toate!
Care e mai bun, care sunt boabele vietii, care e mai mare pentru pasarea din tine (constiinta pasarii)?

Daca cineva are o pasare, un gand si o credinta dreapta in el, sa scrie, altfel iese de aici si ramane unde e.
Fii om si aici, si nu-ti fie frica sa raspunzi, ai rapuns la multe

Esti un om in lume, ai mancare data de Domnul Dumnezeu, unele facute de om in pietele lumii. Toate intra pe o gura.
Porunca deja e sa alegi!
Care sunt bune, care dau viata, care e cea mai multa pentru credinta ta dreapta (orto) sau alta?

O multime de pe un forum crestin sta si priveste. Unde sunt preotii vostrii? Oare nu a-ti gresit biserica?
Stiti cum e omul dar nu stiti cum sunt pasarile?

Preotii sunt acolo unde sunt, fiti cu ei nu rataciti aici in casa asta! De ce ortodoxul i-si lasa numele lui aici?

Cautati raspunsul si acolo unde il gasiti acolo sa stati in credinta!

Hmm...Interesant mesajul tău prin substrat...Sunt pasăre cautarii mele de cînd mă ştiu, aleg mereu grîul sau alteori aleg să nu mănînc, ades insă constat cu stupoare cum ce mi se servise drept seminţe n-a fost decît nisip...Şi atunci îmi reamintesc ce munte înalt este credinţa şi ce pulbere eu...În pieţele lumii se vînd multe, chiar şi suflete in mod gratuit, ofrandă tarabelor amăgind trecătorii. Chiar pasăre fiind mă pipăi minţii sufletului şi simt pereţii însufleţind biserica aceluia ce m-a creat dintru începuturi . Pe stradă plictis mare deoarece se găsesc nenumărate biserici goale , rătaciţi paşi visînd nemurirea...Dincolo de păsari mai există catapetesme reale, legaminte divinului cu omul, dar pîna fiecare nu va realiza că suntem ziduri aceleiaşi biserici sădita ceresc sufletelor preoţii degeaba grăiesc adevăruri despre ADEVARUL adevarat. Nu cred ca ne abandonăm numele....El ne lasă pe noi, uitînd să il purtam omeneşte, uitînd să mancam hrana cu adevărata gură. Şi cădem, prea des cădem....dar astfel probabil învăţăm ce păsari firave suntem şi ce trecători...Îmi doresc seva boabelor vieţii , impletirea păsării cu îngerul-om, cerul ştiu e ..acolo....insă AICI mai urc trepte şi eu....

Grau si post
 

Cuvantul Bibliei tale e cu substrat... eu zic pe fata:
Graul e grau, si fiecare cuvant din Cartea Adevarului e cuvantul din cartea lumii. Fiecare nor de pe cer, e acelasi in apele marii.
I-ti spun ca daca nu vei manca si porumbul si alegi in locul lui foamea ai si pacatuit deja, ai iubit doar graul si foamea ta mai mult, asa de mult ca are gust de piatra acum.

Credinta ta e la fel de inalta ca si tine!

Ai o cruce sau ai pus linie?

Nu era vorba de Biblia mea....Era vorba simlpu, despre cum sunt eu in veşnicul război cu mine...Oare nu m-ai înţeles? Iubesc grîul, iubesc porumbul, iubesc şi foamea iar în faţa grandorii iubirii divine n-am cum să nu pricep că lut fiind ades simt gust de piatră...Care mă trezeste adormirii, săltîndu-mă pe scări. Pentru mine nu contează mărimea credinţei sălăşluită mie , ci mai curînd atît cît este să fie nezdruncinată, curată şi dreaptă...

Mancare si piatra
 

Acum iubesti graul, iubesti si porumbul dar ti-e foame inca si simti gustul pietrii deja?
I-ti spun ca pasarea de pe insula aceea va trebui sa mance tot belsugul ce i s-a dat, din belsug. Va trebui sa manance belsugul pietrilor,la fiecare bob de grau sa puna doua de porumb si trei fire de nisip. Caci din nisip a iesit, si daca nu-l cinsteste a pacatuit deja si in cateva zile nu va mai avea digestie si se va imbolnavii.
Stii cum se vindeca pasarea aceasta de lut din tine, vesnicul razboi?

Dragul meu...simt gustul pietrei de cîte ori cad...Dar fiecare cădere apoi mă ridică...Şi iubesc tot ce mi se dă, deoarece ştiu bine că nu se petrece nimic întîmplator....Îmi şoptesti opinia ta?

Rugaciune
 

Soaptele se aud prin rugaciune...

Hai să ne rugăm împreună atunci , vrei?

Ruga
 

Stai sa le zica preotul la toti!

ce tot vorbiti aici?