Nu cred că trebuie să fim răi. Îți trebuie mare credință în Dumnezeu și o puternică tărie de caracter să reziști. Din câte am înțeles, ei erau trei adulți în casă și doi copii într-un apartament cu două camere, Adrian S. avea un copil autist, o rudenie în îngrijire, rate, în plus, era singurul întreținător al familiei, s-au adunat prea multe. Faptul că a cedat este explicabil, chiar dacă nu justificabil. Nu știu ce să spun, dar să nu dăm cu piatra, fiindcă nimeni nu trăiește cu aer recondiționat și sunt destui, chiar dintre creștini, care răspund, astăzi, cu greu ispitelor de tot felul. Repet, cred că trebuie să ne rugăm împreună pentru sufletul său și să ne dorim să-și îndrepte pașii către Dumnezeu.
Doamne ajută!

Am fost rau? :)

Nu exista justificari pentru sinucidere. Daca cineva vrea sa protesteze, sunt atatea metode de a-ti arata nemultumirea in mod public.

Pot să îți dau o groază de motive unde sunt justificate. Sinuciderea e o soluție permanentă pentru probleme temporare, dar sunt și probleme permanente.

Un exemplu:

Suferi de o boală cronică, care îți cauzează dureri atroce 24/7.

Bănuiesc că o să mă aburiți acum cu rugăciuni și alte cele. Mergeți în spitale și rugațivă pentru cineva care are o boală incurabilă și să mă anunțați când l-a ajutat.

Eu nu inteleg gestul. Atata are statul. Atata poate. Ne aruncam acum de pe balconul salii de plen a parlamentului? Ca sa ce, ca sa facem circ si sa aiba jurnalele tabloide ce sa scrie?

Sunt destui sonati in tara asta gata sa-si ia viata, doar ca acum au descoperit ca o pot face in parlamentul tarii, pentru expunere totala in mass media.

Sa nu uitam ca de voie, de nevoie, statul ii da acelui amarat un ajutor pentru copilul cu dizabilitati, de bine de rau avea un loc de munca si probabil si un acoperis deasupra capului.

Altii nu au nici una din astea, locuiesc in chirpiciuri cu sapte copiii si tot reusesc sa-i faca oameni mari. Si nu recurg la astfel de gesturi.

Stiu eu un exemplu concret, un om care are dureri interminabile si extreme, nu doarme noaptea, nu poate sa manance normal, nu are bani sa-si plateasca mediatia samd. Cu toate acestea, acest om a ramas credincios si spera sa vina si vremuri mai bune, nu abandoneaza in fata greutatilor de tot felul. Slava Domnului ca are un duhovnic competent, anume Teofil Roman de la Cluj.

Iata un caz clasic in care credinta iti salveaza viata de imboldurile sinucigase care apar inevitabil in mintea cea slaba a omului.

Nu, nu ai fost rau.Ai gandit foarte logic.Ai dreptate.Situatia ar fi fost si mai devastatoare pentru familie daca el ar fi murit.
Dar sa ne fereasca bunul Dumnezeu pe toti sa ajungem in asemenea situatii in care disperarea ia locul ratiunii.E clar ca omul nu a gandit gestul.Ce este insa cu adevarat grav, e ca si-a pierdut credinta,speranta.Acel om nu mai crede in Dumnezeu pentru ca in viziunea lui,Dumnezeu a uitat de el, nu ii ajuta familia, ii lasa sa moara de foame.Desigur ca intre el si Dumnezeu, mai exista cloaca asta politica "de frunte" care pana la urma,daca nu ne omoara,nu ne lasa oricum sa traim !Ei ar putea face ceva.Au si facut: au continuat sedinta in parlament dupa ce a venit Smurdul .Si mi-e teama ca e tot ce au putut sa faca!
Dar ce ne facem cu acest concept care formeaza atei pana la urma?Tot mai des se ridica voci din suferinta care spun ca nu exista Dumnezeu,ca daca ar fi, s-ar indura si de ei.E usor sa stai pe margine la caldurica si sa spui ca sinuciderea nu e justificabila.Nu e, clar ca nu e.Doar Dumnezeu da si ia vietile noastre.Dar cum sa explici unui om aflat intr-o situatie disperata, similara cu cea de azi, SA AIBE RABDARE?Cum poti sa ajuti un om aflat intr-o situatie similara, in aceasta conjunctura sociala actuala,sa depaseasca psihic momentul crizei prin care trece? Ca poate trece de cativa ani prin ea? Suntem oameni,toti avem o limita.Cum am putea sa ajutam aproapele aflat in asemenea situatii, mai mult decat sa ne spunem in gand dupa ce nu mai putem face nimic:"asta a mers direct in iad"...

Puțin cam aspru, totuși. E de înțeles atitudinea ta fiindcă ai dreptate: "Nu exista justificari pentru sinucidere."
Dar Însuși Dumnezeul nostru, iarăși, a făcut primul pas către acest om nelăsându-l să moară, i-a mai acordat șansa revenirii, pentru o clipă, zile, ani... Nu-i al nostru a ști. El are nevoie, în acest moment, de înțelegere și acceptare necondiționată (în nici un caz, nu înțelegerea și acceptarea păcatului). Poate că ar trebui să se apropie de el și niște oameni ai bisericii.


Însă, cel puțin pentru mine, ai pus o problemă: Cum ar putea să protesteze, efectiv și la modul concret, un creștin?

Binențeles că sunt și astfel de exemple. Dar pot să îți dau și exemplu în care respectiva persoană nu este credincioasă, tatăl meu. Suferă de o boală la coloană care ii cauzează dureri tot timpul indiferent de ce face, inclusiv în somn. Cu toate problemele astea el tot muncește de zeci de ani deși ar putea să pensioneze oricând pe caz de boală, dar aia ar însemna să fi muritor de foame la noi în țară. Credința nu are de aface cu nimic, ci tăria de caracter.

Dar pot să îți dau și cazuri în care persoanele suferinde și-au curmat viața ca să scape de durere, indiferent că erau sau nu credincioase.

Doar pentru că ști un caz pozitiv nu înseamnă ca pentru fiecare persoană îi la fel, aka ești credioncios pac treci peste tot, greșit.


”A salvat un om” dar în același timp în jurul lumi mor zeci de mii de persoane la minut. Pe ăia de ce nu îi salvează? Sau îi numară ca la va-ți ascunselea și ăla care pică la ala-bala-portocala îl salvează?

Hristos pe Cruce a trait in mod real si direct toata durerea si teroarea si groaza tuturor oamenilor din toate timpurile, in momentele de boala, de agresiune, de frica, de dezamagire, de suferinta psihica samd, pana la moartea fiecaruia. Acesta este sensul corect al Jertfei pe care a facut-o Mantuitorul, luand la propriu asupra-Si consecintele raului dezlantuit asupra oamenilor. Toate acestea au fost constientizate de un singur Om care le-a rabdat rastignit timp de 6 ore in vazul mamei si al prietenilor, batjocorit fiind de ceilalti. Si in paralel cu suferinta fizica extrema care I-a cauzat moartea.

Nu mi se pare frumos ca bietul om sa fie judecat si criticat. doar Dumnezeu stie ce are de facut. iaca disperarea l-a facut sa clacheze. ca si in cazul Madalinei Manole, care aia chiar ca avea de toate , nu ca sarmanul asta, cu copil bolnav, rate si bani putini, aici este vorba si de psihic. daca psihicul este fragil, uite ca omul mai clacheaza.

normal ca ideal ar fi ca omul sa nu isi piarda niciodata credinta si increderea in Dumnezeu, dar uite ca psihicul duce la momente de intunecare si de nebunie in care omul recurge la gesturi de astea extreme, care nimeni nu are dreptul sa le judece. doar Dumnezeu stie ce a fost in capul lui si El are voie sa judece gestul.

cand ai un psihic fragil si esti in pragul disperarii, nu te mai gandesti la Dumnezeu (ceea ce bineinteles este foarte rau si antiortodox, pentru ca Dumnezeu este singurul in Mana caruia putem sa ne punem toate problemele si ultima speranta), ca ai copii pe care ii lasi orfani, ca ai sotie care nu se poate descurca de una singura, ca ii raman rate si datorii.

si eu una sincer nu cred ca vroia sa se sinucida, pentru ca totusi balconul nu e asa de inalt, eu zic ca doar in suferinta lui a vrut sa traga un semnal de alarma. un om care intr-adevar vrea sa se sinucida, se arunca in fata trenului, in fata unei masini, ia un pumn de medicamente sau otrava si gata, nu se arunca de la un balcon de 2-3 metri, poate o fi fost mai inalt si ma insel.... zic si eu, cine stie ce o fi vrut saracul om. oricum sigur a vrut sa traga un semnal de alarma. partea mai rea e ca sigur intamplarea o sa treaca ca vantul pe langa parlamentari, pe langa boc si presedinte, putin le pasa de suferinta oamenilor.

mie sincer mi-e foarte mila de bietul om si sper ca Dumnezeu sa il ierte de gestul facut si sa il ajute sa scape cu bine, sa se intoarca la sotie si la copii sanatos si in putere.

sa ne fereasca Dumnezeu pe toti de momente intunecate si de nebunie, care la urma urmei, tot ispite de la cel rau sunt, cand ajunge pentru cateva clipe sa posede omul si il determina sa faca prostii.