Am intrat în săptămâna a șasea a Postului Mare care ne pregătește pentru Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor, dar și pentru Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Această săptămână, fiind pregătitoare pentru Duminica Stâlpărilor sau a Floriilor, este numită și „Săptămâna Stâlpărilor”.
Părintele Alexander Schmemann ne spune că tema și tonul săptămânii sunt date încă de Duminică seara, la Vecernie: „Începând cu dragoste a șasea săptămână a cinstitului post, să aducem credincioșilor cântare înaintea prăznuirii stâlpilor Domnului Celui Ce vine în slavă cu puterea dumnezeirii în Ierusalim, ca să omoare moartea”. În timpul celor șase zile premergătoare Sâmbetei lui Lazăr și Duminicii Floriilor, slujbele Bisericii ne îndeamnă să fim urmăritori ai Domnului Iisus Hristos, după cum întâi El Însuși ne vestește moartea prietenului Său, iar apoi începe călătoria Sa către Betania și Ierusalim. Centrul atenției liturgice a săptămânii este Lazăr: boala sa, moartea sa, mâhnirea rudeniilor sale și răspunsul lui Hristos la toate acestea. Astfel, Lunea auzim: „Astăzi, umblând Hristos pe lângă Iordan, I S-a arătat boala lui Lazăr…” Marțea: „Ieri și astăzi a fost boala lui Lazăr…” Miercurea: „Astăzi Lazăr murind se îngroapă și-l jelesc surorile…” Joi: „Două zile are astăzi Lazăr cel mort. În cele din urmă, Vinerea: „În ziua de mâine Domnul vine să ridice pe fratele cel mort (al Martei și al Mariei)”. Săptămâna a șasea este și cea care încheie postul de 40 de zile. În acest sens părintele Makarios Simonopetritul spune: `Dacă privim cele 40 de zile propriu-zise ca o perioadă distinctă de Săptămâna Mare, Postul Mare se termină în seara de vineri a Săptămânii a VI-a. Dacă totuși postul continuă până în Săptămâna Mare, începând din Sâmbăta lui Lazăr el dobândește o dimensiune diferită: din ascetic și pedagogic el devine euharistie. Ambianța lungilor cateheze duhovnicești, pe care le dezvoltau imnologic și formal slujbele Postului Mare, dispare pentru a face loc așteptării arzătoare a Mirelui, ultimelor pregătiri înaintea venirii Lui și asimilării mistagogice cu principalii protagoniști ai dramei ce va culmina în unirea cu Hristos Însuși în moartea și Învierea Sa”. |
Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale și-a exprimat solidaritatea cu poporul francez, Biserica Romano-Catolică și Arhiepiscopia de Paris în urma incendiului izbucnit la Catedrala Notre-Dame din Paris.
„Suntem profund îndurerați de catastrofa care lovește capitala Franței”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Iosif în numele clerului și credincioșilor Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale. „Este vorba despre un simbol asumat ca reper mondial, dincolo de apartenență religioasă sau de convingeri”. „Martoră peste veacuri a construirii Europei Creștine, în toată complexitatea istorică și culturală”, a adăugat Mitropolitul Iosif despre Catedrala Notre Dame din Paris, „se topește acum sub povara flăcărilor necruțătoare”. „Suntem alături de Biserica Romano-Catolică și de întregul popor francez în aceste clipe de mare durere, trăind anticipat și noi pătimirile Mântuitorului”. „Catedrala Notre-Dame de Paris, construită pe parcursul a 182 de ani, este mistuită de flăcări. Câte un minut pentru fiecare an de sudoare și jertfă au pecetluit ireversibil reperul în jurul căreia s-a reconstruit Parisul”, a adăugat Mitropolitul Iosif într-un comunicat remis Agenției de Știri Basilica. „Să nu uităm însă că puterea simbolului este dincolo de ziduri și șarpante!” „Această tragedie trebuie să ne facă mai responsabili în a prețui valorile, câtă vreme sunt vii și prezente în mijlocul nostru”. „Focul nemilos aprinde în noi conștiința solidarității creștinilor și a cetățenilor lumii întregi, deoarece suntem puternici și prin asumarea simbolurilor dincolo de vremelnicia lor”. Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului a fost cuprinsă luni, 15 aprilie 2019, de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus celebrul monument parizian, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franței. |
Adunarea Episcopilor Ortodocși Canonici din Franța a publicat un mesaj de solidaritate cu poporul francez, „rănit în intimitatea ființei sale” ca urmare a incendiului care a izbucnit luni la Catedrala Notre-Dame din Paris.
În comunicat se menționează faptul că monumentul emblematic al Bisericii Catolice din Franța reprezintă un loc de reculegere și pelerinaj pentru ortodocși. „Notre-Dame din Paris este mai mult decât o catedrală. Ea este un loc de întâlnire cu transcendența, un loc de dialog cu istoria și de speranță în infinit”. În încheiere, episcopii ortodocși își exprimă sprijinul și se roagă pentru credincioșii și clerul Arhidiecezei romano-catolice din Paris, condus de Monseniorul Michel Aupetit |
Comunicatul Adunării Episcopilor Ortodocși din Franța: text integral
În această primă zi din Săptămâna Sfântă pentru frații și surorile noastre catolice, catedrala Notre-Dame din Paris tocmai a fost parțial distrusă de flăcări. Această dramă teribilă este dincolo de înțelegere. Uimirea face loc ororii. Dincolo de apartenența religioasă și confesională, acest monument emblematic al Bisericii Catolice din Franța vorbește imaginarului colectiv al lumii. Ortodocșilor le face plăcere să se reculeagă acolo, cum ar fi în cazul serbării pomenirii Sfântului Dionisie din Paris ca semn al trecutului nostru comun sau să venereze sfânta coroană de spini. Notre-Dame din Paris este mai mult decât o catedrală. Ea este un loc de întâlnire cu transcendența, un loc de dialog cu istoria și de speranță în infinit. Această minune arhitecturală a străbătut veacurile, fiind o mărturie a greutăților vremilor, pentru a deveni simbolul identității Franței. Credeam Notre-Dame a fi imuabilă. Distrugerea sa parțială ne afectează pe toți cu multă intensitate. Împărtășim durerea fraților și surorilor noastre catolice care astăzi își pierd o parte din ei înșiși. Parizienii, francezii și împreună cu ei toată lumea sunt bulversați. De asemenea, Adunarea Episcopilor Ortodocși din Franța își oferă întreg sprijinul ei și se roagă pentru un popor rănit în intimitatea ființei sale și, în special, pentru Arhiepiscopul de Paris, Monseniorul Michel Aupetit, pentru clerul și toți credincioșii săi care, în această zi Sfântă de Luni, trăiesc într-o profunzime cu totul specială taina Pătimirii, care, potrivit credinței noastre comune, nu este niciodată separată de Hristos cel Înviat. |
În prima parte a săptămânii Sfintelor Pătimiri vor începe pregătirile pentru prepararea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir în Biserica Ortodoxă Română.
Sfințirea este o ceremonie specifică Bisericilor Autocefale. Sfântul și Marele Mir este pregătit și sfințit în momentul în care cantitatea de mir existentă se apropie de epuizare, în funcție de cerințele lucrării pastorale și misionare a Bisericii. Când va avea loc sfințirea Marelui Mir? După prepararea Sfântului și Marelui Mir, pe parcursul primelor zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, sfințirea va avea loc în Joia Mare, la Catedrala Patriarhală. Ceremonialul se va desfășura în cadrul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Cine va oficia sfințirea? Slujba Sfintei Liturghii și sfințirea Marelui Mir vor fi oficiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Când este utlizat Sfântul și Marele Mir? Sfântul și Marele Mir este utilizat la sfințirea bisericilor, antimiselor și la oficierea Sfintei Taine a Mirungerii. În vechime se folosea și la ungerea împăraților, regilor, domnitorilor, la solemnitatea încoronării. Din ce este alcătuit? Sfântul și Marele Mir este preparat din untdelemn de măsline și vin natural, la care se adaugă esențe și aromate din diferite specii de plante, arbuști și rășini, cele mai multe provenind din Orient. Când a fost sfințit ultima oară? În România, Sfântul și Marele Mir a fost sfințit ultima oară în anul 2010. |
Intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim este un eveniment ingradit intre marea minune a invierii lui Lazar si Saptamana Patimilor. Biserica ii acorda o mare insemnatate, socotind-o printre cele 12 sarbatori Imparatesti ale anului. Si iata de ce:
Intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca in care El a acceptat sa fie aclamat ca Imparat. De data aceasta, chiar El singur isi pregateste intrarea conform profetiilor, ca sa fie recunoscut dupa Lege ca este Mesia, Imparatul lui Israel. De aceea, inainte de a intra in cetate, trimite doi ucenici ca sa-I aduca manzul unei asine pentru a intra calare pe el, dupa cum prevestise proorocul Zaharia: “Salta de bucurie fiica Sionului… Imparatul tau vine calare pe asina“ (Zah. IX, 9; Mt. XXI, 4). [20.04, 20:03] CORNEL BISERICA: Iisus voia sa precizeze El Insusi, din timpul vietii, ca este Mesia, Imparatul lumii cel asteptat, a carui imparatie nu va avea sfarsit. In vederea acestei Imparatii Dumnezeu a creat lumea; Imparatia lui Dumnezeu este cauza si scopul creatiei. Intrervenind caderea, Iisus a coborat in lume pentru a o instaura din nou. De-a lungul vietii Sale a vestit neincetat “apropierea” ei, si-a inceput chiar propovaduirea spunand: “pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia cerurilor“, si-a trimis ucenicii sa vesteasca, acelasi lucru. Intrand ca Imparat in Ierusalim, Iisus anticipeaza biruinta Sa apropiata, ca si biruinta finala a omenirii intregi pe care o purta in Sine. Dumnezeu a venit pe lume, pentru a aduce salvarea si mantuirea ei. Poporul Il intampina cu strigate, repetand psalmul mesianic: “Osana! bine cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului, Osana intru cei de sus” (Marcu XI, 9-10; Matei XXI, 9; Luca XIX, 38). Acest Psalm, 117, era cantat la marea Sarbatoare a Corturilor. Atunci, in ziua a 7-a a sarbatorii, se faceau procesiuni solemne cu ramuri de finic, salcii si palmieri. Agitand buchetele de ramuri verzi, se inconjura altarul, parca in intampinarea Celui ce trebuia sa vina, Mesia Cel asteptat. Se canta: “Osana, Binecuvantat Cel ce vine in numele Domnului. Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua“. |
La intrarea in Ierusalim, regasim tot doua categorii. Unii “Osana“, altii “rastigneste-L“. Fariseii si carturarii au hotarat rastignirea Lui, chiar inainte de a-L judeca. Desi au vazut puterea Lui Dumnezeiasca prin care L-a inviat pe Lazar, desi au vazut minunile, faptele, invatatura Lui, nimic n-a putut sa-i convinga. La farisei domina ura impotriva Lui. Trebuie nimicit. Ne incurca, ne impiedica de a ajunge sa dominam noi peste toate popoarele lumii.
Cele doua categorii le regasim pana in ziua de azi. Si pana astazi, in locul magilor, adevaratii oameni de stiinta se inspira de la adevarul adus de Dumnezeu in lume; si pana astazi in locul pastorilor, oamenii cu inima curata se inchina inaintea Lui; dar tot pana astazi in locul lui Irod si al fariseilor, urmasii lor scot sabia ca sa-L nimiceasca; daca se poate – sa-L scoata cu totul din istorie. Sa acoperi soarele ca sa nu mai straluceasca? Sa acoperi luna ca sa nu mai lumineze? Este lipsa judecatii umane, vointa rea, care nu vrea sa recunoasca existenta unui Creator si Mantuitor, dorind sa-L stearga din istorie si din inimile oamenilor. Dar Imparatia lui Dumnezeu va veni. Momentul Intrarii Domnului in Ierusalim marcheaza venirea Ei in slava. |
Mii de bucureșteni, clerici și credincioși, au rememorat Intrarea Domnului în Ierusalim și au făcut o mărturisire de credință prin participarea la Pelerinajul de Florii.
Procesiunea a început sâmbătă după-amiază la Mănăstirea Radu Vodă cu slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie și de finic oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În jurul orei 16:15, procesiunea condusă de Episcopul vicar Timotei Prahoveanul: preoți, monahi, monahii și credincioși mireni din Capitală a plecat spre Catedrala Patriarhală cu ramuri în mâini, în sunet de toacă și de cântări specifice perioadei liturgice în care ne aflăm. În fruntea procesiunii a fost purtată icoana Intrării Domnului în Ierusalim. Au fost făcute scurte opriri la Catedrala „Sfântul Spiridon Nou” și apoi la Biserica „Sfânta Ecaterina”, unde s-au rostit ectenii și fragmente din Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim. Pe Dealul Patriarhiei, pelerinii au fost întâmpinați de Patriarhul României. Preafericirea Sa a sfințit cu agheasmă Icoana Intrării Domnului în Ierusalim și a citit apoi rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că „această frumoasă zi binecuvântată de Dumnezeu este o prevestire a Săptămânii Sfintelor pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos și a biruinței lui Hristos asupra morții lui Lazăr și apoi asupra propriei Sale morți ca să ne dăruiască nouă bucuria învierii”. „Deja Pelerinajul de Florii este o pregustare a bucuriei Sfintelor Paști”, a spus Părintele Patriarh indicând miile de fețe prezente pe Colina Bucuriei pe care a observat „lumină din lumina învierii și bucurie din bucuria Învierii lui Hristos”. |
Preafericitul Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului, a primit în Vinerea Mare vizita delegației Patriarhiei Române care va aduce în țara noastră Lumina de la Biserica Mormântului Domnului.
Delegația este condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul. În cadrul întrevederii, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor a oferit Patriarhului Teofil un dar liturgic și a transmis un mesaj de felicitare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a mulțumit și a adresat Părintelui Patriarh Daniel urări pascale cu prilejul apropiatei Sărbători a Învierii Domnului. De asemenea, la întâlnire a fost prezent arhim. Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan. Vizita delegației la locurile sfinte Membrii delegației au ajuns miercuri în Țara Sfântă și au fost întâmpinați la aeroport de Arhim. Teofil Anăstăsoaie împreună cu reprezentanți ai Ambasadei României la Tel Aviv. Delegația a vizitat Așezământul Românesc de la Ierusalim, locul Botezului Domnului, Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul, Mănăstirea Sf. Gherasim de la Iordan, precum și locuri de închinare de la Betleem, Ierusalim și Galileea. Liturghie Patriarhală În Joia Mare au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Teofil în Biserica Sf. Ap. Iacov, primul apostol al Ierusalimului. Alături de Preafericirea Sa a slujit Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul și ierarhi din Patriarhia Ierusalimului. După Liturghie, delegația a asistat la ceremonia spălării picioarelor oficiată de Patriarhul Teofil în curtea Sfântului Mormânt. Ziua s-a încheiat cu o recepție la Reședința Patriarhală la care au participat delegațiile din Bisericile Ortodoxe surori prezente la Ierusalim pentru a primi Sfânta Lumină. |
La Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a avut loc sâmbătă, în jurul orei 14:33, minunea pogorârii Sfintei Lumini.
După pogorâre, Patriarhul Teofil al Ierusalimului a distribuit credincioșilor focul sfânt. La Ierusalim se află o delegație a Patriarhiei Române care va aduce în această seară Lumina Sfântă pentru a fi distribuită în bisericile din țară. Delegația condusă de Episcopul vicar Timotei Prahoveanul va sosi pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București în jurul orei 18.30. Ceremonia pogorârii Sfintei Lumini Ceremonia pogorârii Sfintei Lumini constituie, până astăzi, un eveniment religios de maximă importanță pentru Biserica Ortodoxă. Ceremonialul începe în dimineața Sâmbetei Mari și are anumite etape. Se sting toate candelele dinăuntrul Bisericii, iar Mormântul lui Hristos este pecetluit cu ceară curată. După ora 12:00, în Biserică intră Patriarhul grec-ortodox și începe tradiționala procesiune care presupuneînconjurarea de trei ori a Sfântului Mormânt. După Procesiune se despecetluiește Mormântul și schevofilaxul, un cleric care are în grija sa obiectele și veșmintele liturgice duce înăuntrul lui candela „neadormită” stinsă, care urmează să se aprindă de la Sfânta Lumină. În continuare, Patriarhul se dezbracă de veșmintele arhierești pentru a arăta smerenie și evlavie față de Iisus Hristos și rămâne îmbrăcat numai cu un stihar alb. După ce ia patru mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, intră în Mormânt. Împreună cu el intră și reprezentantul armenilor, care are dreptul să stea în încăperea de dinaintea încăperii cu Sfântul Mormânt, de unde îl urmărește pe patriarh. Înăuntrul Mormântului propriu-zis, patriarhul citește în genunchi rugăciunea specială și îl roagă pe Iisus Hristos să dăruiască Lumina ca binecuvântare și sfințire pentru oameni. Apoi, în urma rugăciunii, lumina sfântă se arată și se răspândește în Biserică. În același timp aprinde și candela „neadormită” din lăuntrul Mormântului. Ceremonia se plinește cu ieșirea Patriarhului și împărțirea flăcării sfinte credincioșilor. |
Sfântul Iacob Putneanul va fi cinstit în perioada 14-15 mai 2019, la Mănăstirea Putna, așezământul monahal unde s-a format duhovnicește Mitropolitul Moldovei canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2016.
Conform programului transmis de Mănăstirea Putna, marți, 14 mai 2019, la ora 9:00, Moaștele Sfântului Iacob Putneanul vor fi așezate spre cinstire în baldachinul amenajat în incinta mănăstirii. Între orele 18:00 și 22:00 va fi oficiată slujba Privegherii. Miercuri, la sărbătoarea Sf. Iacob de la Mănăstirea Putna este anunțată prezența Arhiepiscopului Ioachim și a unui grup de aproximativ 1.000 pelerini din Eparhia Romanului și Bacăului. Liturghia din ziua de cinstire a Sf. Iacob Putneanul, 15 mai, va fi oficiată începând cu ora 09:30. Tot miercuri, la finalul slujbei va avea loc lansarea DVD-ului „Destin bucovinean. Masacrul românilor de la Fântâna Albă”, realizat de Grupul „Ai lui Ștefan, noi oșteni”. Miercuri seara, la ora 21:00, Moaștele Sfântului Iacob Putneanul vor fi duse în Paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” al mănăstirii. Sfântul Iacob Putneanul Sfântul Iacob Putneanul a fost Mitropolit al Moldovei în perioada 1750–1760. Sfântul s-a format duhovnicește la Putna de la vârsta de 12 ani și s-a îngrijit de acest așezământ monahal și în vremea păstoririi sale ca Mitropolit al Moldovei. Sfântul Iacob a tipărit primul abecedar din Moldova, Bucvarul, în 1755, și a înființat prima școală de la sat din Moldova, lângă Mănăstirea Putna, în 1759. În vremea domniilor fanariote, a intervenit, împreună cu ceilalți ierarhi ai țării, pentru eliminarea unor forme de asuprire (desființarea veciniei în 1749) și a unor biruri împovărătoare (desființarea vădrăritului în 1756), în primul rând a văcăritului (în 1757), legând cu blestem pe domnii țării să nu revină asupra acestora. A mustrat adesea pe unii conducători din acei ani, din pricina cărora, în cele din urmă, a fost silit să-și lase scaunul mitropolitan în anul 1760, nevrând să îngăduie impunerea din nou a dărilor împovărătoare. Petrecând ultima parte a vieții la mănăstirea sa de metanie, Sfântul Iacob a continuat actele de ctitorire începute în perioada cât a fost mitropolit în scaun, devenind astfel al doilea mare ctitor al Putnei, întărind-o duhovnicește și material. Sfântul Iacob și ucenicii săi, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan, au fost canonizați în anul 2016, iar Proclamarea canonizării a fost făcută de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu ierarhii Sfântului Sinod în 14 mai 2017, la Mănăstirea Putna. |
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat luni în cadrul conferinței clericilor din București și Ilfov un set de propuneri concrete pentru îmbunătățirea situației actuale a satului românesc.
Propunerile Preafericirii Sale vizează diverse activități și domenii: 1. Înfrățirea parohiilor mai darnice din mediul urban cu parohii mai sărace din mediul rural, pentru a oferi sprijin frățesc spiritual (încurajare) și material (financiar, alimentar, haine, materiale de construcții pentru biserică, pentru casa parohială și pentru activități social-pastorale); 2. Organizarea de biblioteci la sate prin donare de cărți; 3. Acordarea de burse elevilor inteligenți și harnici de la sateca să continue școala în mediul rural și apoi eventual în mediul urban; 4. Cumpărarea, renovarea și dotarea unor case de la sat, care au și grădină, de către parohii de la oraș, pentru folosirea lor drept case de vacanțe și pentru a dezvolta activități în favoarea satului; 5. Încurajarea și ajutorarea concretă a sătenilor de-a păstra și cinsti memoria înaintașilorprin îngrijirea cimitirului, a crucii eroilor, dar și oferirea de date pentru întocmirea monografiei fiecărui sat românesc de astăzi; 6. Organizarea de tabere de tineret la sate,pentru a desfășura pelerinaje, activități culturale, social-filantropice și ecologice în mediul rural, în colaborare cu preoții de la sate și cu autoritățile locale; 7. Încurajarea tinerilor de-a dezvolta proiecte economice atractive în mediul rural, ca de pildă ferme de familie rentabile (zootehnice, legumicole, pomicole, apicole ș.a.). Lucrările conferinței pastoral-misionare semestriale de primăvară a clerului din Arhiepiscopia Bucureștilor, desfășurate sub genericul „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”, au fost prezidate de Patriarhul României. Evenimentul a avut loc la Palatul Patriarhiei din Capitală, în prezența Episcopilor vicari Varlaam Ploieșteanul, Ieronim Sinaitul, Timotei Prahoveanul. La întâlnire au participat peste 800 de clerici din protopopiatele din Capitală și din județul Ilfov, inclusiv preoții de caritate (spitale, așezăminte sociale), preoții misionari din unitățile de învățământ, preoții militari (MAPN, MAI și Ministerul de Justiție) și preoții slujitori la cimitirele de stat (ACCU). În cuvântul rostit cu această ocazie, Patriarhul a vorbit atât despre spiritualitatea satului românesc, cât și despre situația actuală a satului. „Astăzi, satul românesc este oarecum răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradițională și supraviețuire precară”. „Zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul țării; aproximativ 45,7% din populația țării locuiește în mediul rural”, a spus Preafericirea Sa. „Potențialul agricol al României este unul foarte ridicat, însă pământul nu este eficient cultivat”. „Țară cu pământ bogat, dar cu mulți țărani săraci! Mult teren agricol, dar fărâmițat, multe speranțe, dar puține mijloace de a-l lucra eficient și de a valorifica deplin recolta obținută”. „În multe sate din România se practică o agricultură de supraviețuire, iar unele sate sunt foarte depopulate și chiar abandonate, încât dispar încet de pe harta României”, și-a exprimat îngrijorarea Părintele Patriarh. După mesajul Patriarhului a urmat susținerea unor referate tematice. La finalul întâlnirii a avut loc vizionarea unui film documentar despre satul românesc, realizat de Trinitas TV. Conferința a fost precedată de Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum, oficiate în Catedrala „Sfântul Spiridon Nou” de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar al patriarhal, în prezența clericilor participanți la conferință. La cea de-a doua sesiune a conferinței pastoral-misionare din ziua de marți, 14 mai 2019, vor participa clericii din Protopopiatele Ploiești Nord, Ploiești Sud, Câmpina, Urlați și Vălenii de Munte, inclusiv preoții de caritate (spitale, așezăminte sociale, unități de învățământ) și preoții militari (MAPN, MAI și Ministerul de Justiție). Programul celei de-a doua sesiuni a conferinței pastoral-misionare va fi același cu cel al primei sesiuni a conferinței din ziua de luni, 13 mai. |
„Sfântul Constantin cel Mare este un prieten al țării noastre. El a trimis misionari în Banat și Oltenia pentru a intensifica viața creștină și pentru a converti pe păgâni la creștinism (…) a zidit o mulțime de biserici (basilici). El iubea foarte mult aceste locuri”, a spus Părintele Patriarh Daniel marți, 21 mai 2019, cu prilejul hramului istoric al Catedralei Patriarhale.
În omilia rostită la Sfânta Liturghie oficiată în altarul de vară, Patriarhul României a explicat de ce Sfântul Constantin a fost atașat de această regiune pentru care a purtat o grijă deosebită. „Și-a dat seama că Dacia era necesară ca protecție împotriva năvălirilor barbare din Răsărit, dar și pentru că el s-a născut aproape de țara noastră, în orașul Naisus (în Dacia Mediterană), pe la anul 280, astăzi Nič – Serbia”. Preafericirea Sa a amintit faptul că Sfântul Constantin a eliberat Dacia de sub stăpânirea goților păgâni cu care a încheiat o pace înțeleaptă în favoarea locuitorilor din acea zonă. „Prin aceasta el i-a făcut mai prietenoși pe goți, dar le-a cerut să nu mai persecute pe creștini, astfel că o mare parte din populația de la Nordul Dunării a devenit creștină”. Sf. Constantin – exemplu pentru domnitorii români Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că exemplul Sfântului Constantin cel Mare a fost urmat îndeaproape de mulți domnitori români. El a remarcat pe ctitorul actualei Catedrala Patriarhale, Constantin Șerban Basarab voievod care a construit lăcașul de cult de pe Dealul Patriarhiei între anii 1656 -1658. În data de 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei a oficiat slujba de sfințire a locașului care va deveni în 1668 Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală. Un alt aspect interesant semnalat de Patriarhul României este faptul că în „această biserică a fost uns domn și Constantin Brâncoveanu, în anul 1688, un mare ctitor de Biserici și mănăstiri”. Un păstor al Bisericii Referitor la Sfântul Constantin, Părintele Patriarh a spus că „este un ales al lui Dumnezeu care nu are chemare de la oameni, ci o chemare directă, dumnezeiască” și a prezentat o analogie „între convertirea Sfântului Apostol Pavel și convertirea Sfântului Constantin cel Mare”. După acest episod, Sfântul Constantin cel Mare a devenit „din împărat păgân un Apostol, adică un trimis al lui Dumnezeu care mărturisește lumii pe Hristos și ajută la răspândirea credinței creștine în Imperiul Roman”. În acest sens, Patriarhul Daniel a reiterat principale legi pe care Sfântul Constantin le-a emis în favoarea creștinilor. „A oferit libertate creștinilor, a început să restituie proprietățile confiscate de împărații păgâni, le-a oferit chiar basilici întrucât multe dintre bisericile creștine au fost demolate în timpul persecuțiilor, a chemat din exil pe episcopii și clericii persecutați, a ajutat la construirea de noi biserici”, a spus Preafericirea Sa. Constantin cel Mare și smerit Pe lângă acestea, unele legi au avut un profund caracter creștin, deoarece „a condamnat adulterul, avortul și a suprimat tortura pentru că în toate acestea era o umilire a chipului lui Dumnezeu din om”. Preafericirea Sa a amintit și de convocarea Sinodului de la Niceea, din anul 325, când a fost condamnată erezia lui Arie și au fost stabilite primele articole din Crez. Părintele Patriarh Daniel a apreciat comportamentul smerit de care a dat dovadă marele Constantin. Deși conducător al Imperiului Roman, în deschiderea sinodului el nu a stat pe scaun, așa cum era tradiția, ci „a stat în picioare din respect pentru episcopii prezenți pentru că unii dintre ei aveau corpul plin de răni care au fost rezultatul nefast al persecuțiilor”. Sfânta Elena – model de mamă creștină Părintele Patriarh Daniel nu a uitat, în omilia sa, să prezinte personalitatea exemplară a Sfintei Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare. Ea a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și l-a sprijinit în toate lucrările bune pe fiul ei. „În mod deosebit învățăm de la Sfânta Elena ce înseamnă educația copiilor”, a spus Preafericirea Sa. „Aproape toate hotărârile Sfântului Constantin s-au datorat influențelor benefice ale mamei sale. O femeie simplă, dar credincioasă, curajoasă, care a simțit că numai cu ajutorul lui Hristos se pot birui necazurile și ispitele din lumea marcată de păcat”. Patriarhul Daniel a făcut referire la semnul creștin comun celor doi mari sfinți care se regăsește în icoanele pictate în cinstea lor: Sfânta Cruce. „Sfântul Constantin, fiul Elenei, a văzut crucea pe cer, iar mama sa a descoperit Crucea lui Hristos în pământ. Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă pământul cu cerul și cerul cu pământul, devenind scară a mântuirii noastre”. La final, Patriarhul României a urat ani mulți și binecuvântați celor care își sărbătoresc onomastica. |
Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a Părintelui Petre Buldan, joi, 23 mai 2019, biserica Parohiei „Sfântul Pantelimon”, Protopopiatul Ploiești Nord:
Am aflat cu întristare vestea trecerii din această viață, după o grea suferință, în ziua de duminică, 19 mai 2019, a Părintelui Petre Buldan, preot coslujitor la Parohia „Sfântul Pantelimon”, Protoieria Ploiești Nord. Părintele Petre Buldan s-a născut în localitatea Provița de Sus din județul Prahova, primind o educație deosebită din partea părinților săi Miron și Maria. Ascultând chemarea sfântă de slujire a lui Dumnezeu ca preot, după încheierea studiilor liceale la Liceul Industrial Filipeștii de Pădure, a urmat cursurile Institutului de Teologie Ortodoxă de grad universitar din Sibiu, pe care le-a absolvit în anul 1984. A fost căsătorit cu doamna Cristina Buldan, Dumnezeu binecuvântând tânăra familie cu doi copii: Teodora și Laurențiu. În 1986, a fost hirotonit diacon și apoi preot pe seama bisericii Parohiei Provița de Sus cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Protoieria Câmpina. Aici a purtat o grijă deosebită lăcașului de cult pe care l-a consolidat. În cursul anului 1998, Părintele Petre Buldan a fost transferat în postul de preot paroh la Parohia „Sfântul Pantelimon” din Ploiești. La această parohie a continuat lucrarea sa pastoral-misionară, reușind să refacă exteriorul bisericii, turlele și acoperișul acesteia, să amenajeze curtea lăcașului de cult și casa parohială. Totodată s-a îngrijit de educația religioasă a elevilor din școlile arondate parohiei, colaborând cu profesorii de religie în toate proiectele educaționale. Părintele Petre Buldan a slujit cu evlavie și dragoste, dedicându-și viața Bisericii lui Hristos și dând dovadă de credință statornică și zel în slujirea preoțească. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel înviat din morți, să primească sufletul Părintelui Petre Buldan în ceata sfințiților Săi slujitori. De asemenea, adresăm un cuvânt de mângâiere familiei greu încercate, enoriașilor Parohiei „Sfântul Pantelimon” și tuturor celor care l-au cunoscut. Veșnica lui pomenire din neam în neam! Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru familia îndurerată, † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române |
După întrevederea istorică de la Palatul Patriarhiei, Patriarhul Daniel și Papa Francisc au vizitat Catedrala Națională.
În cuvântul rostit cu acest prilej, Patriarhul Daniel i-a prezentat Papei Francisc un scurt istoric al Catedralei Naționale. În același mesaj, Patriarhul și-a exprimat recunoștința pentru „spațiile liturgice oferite de comunități catolice parohiilor ortodoxe românești din Europa Occidentală”. Sanctitatea Voastră, Vă adresăm salutul pascal „Hristos a înviat!” și vă primim astăzi în această nouă Catedrală a Bisericii Ortodoxe Române, pe care Sanctitatea Voastră a dorit personal să o viziteze. Cu 20 de ani în urmă, în zilele de 7-9 mai 1999, când Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România ca pelerin, el a numit această țară „Grădina Maicii Domnului”. Deci, astăzi, noi vă primim ca pelerin în această Catedrală nouă, în care deasupra Altarului (Sanctuarului) se află marea icoană în mozaic a Maicii Domnului, numită în limba greacă „Platytera”, iar în limba latină „Regina coeli”. Icoana aceasta a Catedralei Naționaledin București confirmă simbolic numele de „Grădina Maicii Domnului” dat României. Această Catedrală are ca protector spiritual sărbătoarea Înălțării Domnului nostru Iisus Hristos, când serbăm și Ziua Eroilor români, ca sărbătoare națională. Totodată, al doilea patron spiritual al Catedralei Naționale este Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, fratele Sfântului Apostol Petru, din localitatea Betsaida, situată în Galileea. Această Catedrală este o basilică dedicată Sfântului Apostol Andrei, deoarece acesta este Apostolul poporului român și Ocrotitorul României. El a predicat Evanghelia lui Hristos în primul secol creștin pe teritoriul României de azi, în fosta provincie Scythia Minor (Dobrogea). Catedrala Națională a fost construită pe un teren obținut de la Statul Român de către vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist, ca un act de reparație morală pentru cele cinci biserici care au existat în această zonă, trei fiind demolate și două translate, de către regimul comunist, pentru a se construi Casa Poporului (actualul Parlament). În acest sens, noua Catedrală Națională este un edificiu simbolical Învierii bisericilor demolate, dar și un simbol al libertății religioase a poporului român, după aproape 50 de ani de regim comunist. Construcția acestui edificiu a început efectiv la sfârșitul lunii martie 2011 și a durat opt ani, astfel încât, în data de 25 noiembrie 2018, am sfințit altarul Catedralei Naționale, împreună cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, în prezența membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a clericilor, credincioșilor și reprezentanților societății românești. În anii 1999 și 2002, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a oferit un ajutor financiar Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist pentru construirea acestei Catedrale, în valoare de 200.000 USD. În anul 2017, acest ajutor financiar a fost integrat simbolic de Patriarhia Română, ca parte din costul total de 500.000 euro, în vederea achiziționării clopotelor Catedralei Naționale, de la firma catolică Grassmayr din Innsbruck, Austria, deoarece, în tradițiile ortodoxă și catolică, clopotele au o valoare simbolică foarte profundă: ele reprezintă glasul lui Dumnezeu, care cheamă oamenii la rugăciune și la cooperare fraternă. Suntem recunoscători pentru acest ajutor financiar simbolic și, totodată, vă mulțumim pentru sprijinul pe care îl acordați constant credincioșilor ortodocși români din Italia și din alte țări, unde Biserica Romano-catolică a pus la dispoziția comunităților ortodoxe românești 426 lăcașuri de cult, 306 în Italia și 120 în alte țări din Europa Occidentală. Italia: Diaspora ortodoxă românească este găzduită de Biserica Catolică Din acest motiv, am acceptat propunerea părții catolice să oferim Sanctității Voastre și creștinilor catolici prezenți aici în această Catedrală posibilitatea să rostească rugăciunea Tatăl nostru în limba latină și să intoneze câteva cântări pascale catolice. Acest gest este un semn de recunoștință pentru spațiile liturgice oferite de comunități catolice parohiilor ortodoxe românești din Europa Occidentală. Iar, după terminarea cântărilor pascale catolice, va urma rostirea rugăciunii Tatăl nostru în limba română și vor fi intonate cântări pascale ortodoxe. În semn de ospitalitate românească, dorim să oferim Sanctității Voastre o icoană în mozaic a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul spiritual al României, dimpreună cu urarea: Ad multos annos! † Daniel Patriarhul României |
Papa Francisc, însoțit de Patriarhul Daniel, a vizitat Catedrala Națională din București la scurt timp după întâlnirea de la Palatul Patriarhiei.
Cei doi conducători de Biserici s-au întâlnit pe esplanada Catedralei Naționale, unde Patriarhul României i-a prezentat pe scurt Papei Francisc stadiul actual al lucrărilor. Ei au intrat în jurul orei 17:00 în incinta lăcașului de cult, după care au rostit fiecare câte un cuvânt de salut pascal. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulțumit Papei Francisc în mesajul său pentru sprijinul acordat constant credincioșilor ortodocși români din Italia și din alte țări, unde „Biserica Romano-catolică a pus la dispoziția comunităților ortodoxe românești 426 lăcașuri de cult, 306 în Italia și 120 în alte țări din Europa Occidentală”. După prezentarea discursului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit Papei Francisc o icoană pictată în mozaic, reprezentând pe Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale. A urmat mesajul Papei Francisc care a vorbit despre rugăciunea Tatăl Nostru. „Ea sintetizează identitatea noastră de fii și, în special, de frați care se roagă unul lângă celălalt”. „Rugăciunea Tatăl Nostru afirmă certitudinea promisiunii făcute de Iisus ucenicilor săi: «Nu vă voi lăsa orfani» (In14,18) și ne oferă încredere să primim și să acceptăm fratele ca pe un dar”, a spus Papa Francisc. În continuare, a fost rostită rugăciunea Tatăl nostru, în limba latină, urmată de cântări pascale catolice. Apoi, aceeași rugăciune a fost rostită în limba română, după care au fost intonate cântări pascale ortodoxe. La ieșirea din Catedrala Națională, Patriarhul României și Papa Francisc au salutat credincioșii prezenți cu salutul pascal: „Hristos a înviat!”. Papa Francisc se va afla în România până duminică, 2 iunie 2019. |
Patriarhul Daniel a îndemnat la Palatul Patriarhiei, luni, 10 iunie, în deschiderea Conferinței Naționale „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, la mobilizare pentru salvarea satului românesc.
„Nu trebuie să privim nostalgic și cu acea așa-zisă pasivitate «mioritică», adeseori invocată”. „Să ne mobilizăm energic și responsabil întru salvarea satului românesc și a inestimabilului său patrimoniu, să unim rugăciunea cu acțiunea, solidaritatea și frățietatea cu voința de a ajuta în mod efectiv și eficient satul românesc”, a spus Preafericirea Sa. În cadrul aceluiași mesaj, Părintele Patriarh a afirmat că „patrimoniul cultural al României, una dintre cele mai valoroase bogății pe care încă le avem, este în mare măsură un patrimoniu cultural religios”. El creează punți între generațiile trecute, prezente și viitoare, constituie o sursă inepuizabilă de inspirație religioasă și artistică, o atracție pentru pelerini și turiști, contribuind, în același timp, și la dezvoltarea economică a țării”. Potrivit Preafericirii Sale, „creațiile artistice din sfera artei populare, de factură liturgică, prin marca lor identitară, reprezintă perpetuarea unei sensibilități a comunității rurale, păstrătoare a credinței creștine și a tradiției românești”. Cu privire la scopul organizării anuale a acestui eveniment, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că se urmărește valorificarea „progreselor înregistrate în prezervarea patrimoniului religios”. De asemenea, conferința are ca scop actualizarea și prezentarea „cercetărilor efectuate în domeniul artei bisericești, astfel încât specialiști din toate domeniile să poată completa activitatea lor practică, adăugându-i multiple cunoștințe teologice, istorice și estetice”. Tot în cadrul acestui eveniment a fost prezentată în Sala Europa Christiana Expoziția „Bresla Pictorilor Bisericești”. Aflată la a doua sa ediție, expoziția „își confirmă rolul ce i-a fost destinat în proiectul inițial și anume cel de a oferi o imagine de ansamblu a picturii bisericești contemporane”, a spus Patriarhul României. La eveniment au participat pictori, restauratori și ucenici în pictura bisericească. Tema Conferinței organizate de Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române și Comisia de Pictură Bisericească este „Satul românesc, izvor de artă creștină, tradiție și continuitate etnică”. Valer Daniel Breaz despre „valorile patrimoniale speciale” ale satului românesc Prezent la eveniment, Valer Daniel Breaz, ministrul Culturii și identității Naționale, a salutat organizarea acestei manifestări culturale. „În Anul omagial al satului românesc nu puține sunt manifestările științifice și culturale dedicate patrimoniului spiritual, material și artistic pe care satul tradițional îl oferă”. „În acest context, conferința cu tema Satul românesc, izvor de artă creștină, tradiție și continuitate etnică se constituie ca un reper aparte pe harta evenimentelor și salutăm cu deosebit respect însăși ideea de a aduce în centrul de interes valori patrimoniale speciale”. „Cele date de fondul de semne, simboluri, idei și principii care definesc de veacuri spațiul rustic românesc și care devin cu o neștirbită continuitate suport al harului artiștilor aplecați cu devotament spre recuperarea, păstrarea și promovarea spiritualității acestui neam”, a spus Valer Daniel Breaz, potrivit Radio Trinitas. Nevoia lumii contemporane de sat este sinonimă cu nevoia de rădăcini Academicianul Ioan Aurel Pop a transmis la rândul său un mesaj de felicitare pentru toți cei implicați în păstrarea patrimoniului cultural și religios din satul românesc. Mesajul a fost prezentat de Pr. Lect. Gheorghe Holbea. „Anul 2019 declarat de Patriarhia Română An omagial al satului românesc, al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari ne îndeamnă la meditație și la acțiune în sensul conservării unor valori tradiționale capabile să ofere consistență viitorului României”. „Nevoia lumii contemporane de sat este sinonimă cu nevoia de rădăcini, de locul nașterii noastre ori a strămoșilor. Biserica trebuie să rămână în peisajul rural locul de închinăciune și de smerenie pentru păcatele noastre multe și grele, dar și factorul care să ne țină împreună la bune și la rele”. „Inițiativa Patriarhiei Române ne întoarce nu numai la rădăcini, ci ne și arată calea de urmat deopotrivă ca români și ca oameni între oameni, iar acum Academia Română subscrie întru totul și se înscrie pe aceeași traiectorie fericită”. La final, cei prezenți au admirat expoziția Breslei pictorilor bisericești, amenajată în holul Aulei Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. Conferința Națională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească: Satul românesc, izvor de artă creștină tradiție și continuitate etnică” continuă și pe parcursul zilei de marți, 11 iunie. |
Înaltpreasfințitul Părinte Casian i-a vizitat marți, 11 iunie 2019, pe tinerii internați la Spitalul de copii din Galați, după ce a participat la slujba de hram în Capela instituției medicale.
Capela spitalului de copii „Sfântul Ioan” îl are drept ocrotitor spiritual secundar pe Sfântul Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeii. Înaltpreasfinția Sa a vorbit la slujbă despre ajutorul sfinților în viața noastă, mai ales atunci când suntem în suferințe și în încercări, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. La final, chiriarhul Dunării de Jos, în prezența cadrelor medicale, a vizitat copiii internați în această clinică pentru a-i binecuvânta, a-i încuraja și a le oferi iconițe și alte daruri. Tot în cadrul vizitei de marți, Arhiepiscopul Casian a anunțat construirea unei Clinici pentru tratarea și recuperarea copiilor bolnavi de cancer, chiar în curtea Spitalului de copii, începând cu luna iulie a acestui an. |
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj de binecuvântare și încurajare tuturor elevilor care susțin examene în această perioadă.
Evaluarea Națională 2019 pentru absolvenții claselor a VIII-a are loc între 18 – 21 iunie, iar sesiunea de Bacalaureat din acest an se desfășoară în perioada 3 iunie – 4 iulie 2019. Iubiți copii și tineri, Biserica și Școala vă sunt mereu alături pe drumul pregătirii voastre intelectuale și spirituale, o cale a frumoasei formări pentru viață, spre a deveni o lumină în societate și o bucurie pentru țară. Examenele trebuie înțelese ca prilejuri de confirmare a eforturilor făcute de voi cu speranța împlinirii proiectelor personale, dar și a evaluării gradului de îmbogățire culturală la care ați ajuns în urma acestor eforturi. Examenele vă vor aduce o confirmare a muncii voastre din ultimii ani școlari și vor fi prilej de bucurie pe care o veți împărtăși împreună cu dascălii și părinții voștri. Iubirea lui Hristos Cel înviat să vă aducă în suflet pace, bucurie și mult ajutor! Îi îndemnăm pe toți preoții ca, mai ales în perioada solicitantă a examenelor, să vă fie alături prin rugăciune, încurajare și orice alt sprijin folositor. Cu părintească dragoste și binecuvântare, † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române |
Patriarhul Daniel a adresat un mesaj participanților la cea de-a XXV-a ediție a manifestărilor închinate Sfântului Apostol Pavel de la Veria, Grecia, din 25-29 iunie 2019.
Mesajul intitulat „Iubirea milostivă și jertfelnică a lui Hristos pentru oameni – izvor al slujirii misionare a Bisericii” evidențiază vocația noastră în calitate de creștini. Potrivit Preafericirii Sale, „Într-un context de secularizare crescândă și chiar de ostilitate față de religie, trebuie să împlinim astăzi vocația noastră de a fi slujitori ai Evangheliei iubirii lui Hristos, apărători ai vieții și ai demnității persoanei umane”. Mesajul a fost transmis de Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii. Iubirea milostivă și jertfelnică a lui Hristos pentru oameni – izvor al slujirii misionare a Bisericii Cu deosebită bucurie, am primit și anul acesta, 2019, prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Panteleimon, invitația de a participa la lucrările celei de a XXV-a ediții a Congresului Internațional ,,Pavleia” dedicat întemeietorului Mitropoliei de Veria, Sfântul Apostol Pavel. Tema aleasă spre a fi dezbătută în acest an, ,,Diaconia (slujirea) Bisericii potrivit Sfântului Apostol Pavel”, este importantă și actuală, deoarece ea susține misiunea Bisericii lui Hristos de a sluji lui Dumnezeu și oamenilor, în contextul actual al omenirii tot mai secularizate și mai individualiste. Sfântul Apostol Pavel, ca smerit slujitor și curajos propovăduitor al lui Hristos, a pus în practică, potrivit cerințelor comunităților creștine nou întemeiate în mijlocul lumii păgâne din Imperiul Roman, Evanghelia iubirii lui Hristos pentru mântuirea tuturor oamenilor. Din întreaga sa operă misionară, reflectată fidel în epistolele sale, observăm că Apostolul Neamurilorsubliniază permanent necesitatea ca toate activitățile spirituale și sociale ale Bisericii să arate iubirea milostivă și jertfelnică a lui Hristos pentru oameni. Pentru împlinirea permanentei misiuni slujitoare a Bisericii, îndrumările doctrinare și pastorale date de Sfântul Apostol Pavel comunităților întemeiate de el sau unor persoane sunt și astăzi deosebit de actuale. Spre exemplu, lui Filimon, prietenul său din orașul Colose, îi cere să elibereze pe sclavul Onisim și să-l trateze ca pe un frate iubit, ca pe sine însuși (Filimon 1, 16-17). Creștinilor din vechiul Corint le dă sfaturi cu privire la reciprocitatea de drepturi și datorii între soț și soție, le cere să pună capăt dezbinărilor de orice fel și le poruncește ca fiecare să poarte de grijă, mai ales nevoilor aproapelui (1 Corinteni 1, 11-28; 7, 3-6; 2 Corinteni 8, 1). De aceea, într-un context de secularizare crescândă și chiar de ostilitate față de religie, trebuie să împlinim astăzi vocația noastră de a fi slujitori ai Evangheliei iubirii lui Hristos, apărători ai vieții și ai demnității persoanei umane. Multiplele dificultăți ale acestei slujiri ne îndeamnă să ne apropiem și mai mult de Hristos, Capul Bisericii, de Sfânta Treime și de sfinții lui Dumnezeu, prin rugăciune, pocăință și fapte ale iubirii milostive, precum a dat mărturie și Sfântul Apostol Pavel în viața și activitatea sa misionară. Apreciem tematica acestui Congres Internațional și ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos ca, prin rugăciunile Sfântului Apostol Pavel, să binecuvinteze pe toți participanții la lucrările acestei întruniri. † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române |
Mitropolitul Iosif a spus marți la hramul Mănăstirii Putna că „Sfântul Ștefan a transfigurat lumea aceasta prin rugăciune, credință, smerenie, prin dragoste de familie și de neam, care a devenit familia lui”.
„Orice a făcut, L-a căutat pe Hristos Domnul”, a evidențiat Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale. Mii de credincioși din toată țara au participat marți la sărbătoarea ctitorului și ocrotitorului spiritual al Mănăstirii Putna: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, la 27 ani de la canonizarea lui în Biserica Ortodoxă Română. Această sărbătoare a fost instituită ca cel de-al doilea hram al așezământului, după hramul istoric „Adormirea Maicii Domnului”, în anul 2010. Manifestările religioase au început în seara zilei de 1 iulie 2019 cu Slujba Privegherii, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Sfânta Liturghie în ziua de hram a fost oficiată de un sobor de cinci ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Iosif a rostit cuvântul de învățătură din timpul Sfintei Liturghii și a prezentat aspecte din viața Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare. „Aici, la Putna, ne trezim față în față cu domnul Moldovei, Sfântul voievod Ștefan cel Mare, care în toată viața lui le-a făcut pe cele ale Martei și pe cele ale Mariei, care a construit biserici, mănăstiri, dar și palate, și cetăți și a întărit poporul și țara cu ziduri văzute, de piatră, și ziduri nevăzute, duhovnicești, ale rugăciunii și ale cuvântului lui Dumnezeu care nu lipsea din gura lui”. „Ștefan a devenit pentru noi un model de urmat, pentru că în toate câte a făcut nu a uitat niciodată care este Ușa prin care intrăm în Împărăția lui Dumnezeu, adică Hristos. Și după ce intrăm în Împărăție, trebuie să ieșim din ea spre lume”. „Căci Dumnezeu ne-a pus în lumea aceasta ca s-o transformăm, nu ca să o distrugem. Pe ce punem mâna să devină mai frumos, mai înțelegător, să facem lumea aceasta materială transparentă prezenței lui Dumnezeu”. „Acest mare voievod rămâne o lumină care nu poate fi ascunsă sub obroc, o lumină care s-a aprins din Lumina cea adevărată. Lui să-i fim și noi astăzi următori, oriunde am trăi”, a spus Înaltpreasfinția Sa. După Sfânta Liturghie a fost susținut un recital de muzică și poezie patriotică și religioasă mai multe coruri: Grupul vocal tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus,Corul de bărbați al Parohiei „Sfântul Nicolae” Salcea,Corul de copii „Binevestitorii misionari” al Parohiei Dornești,Corul „Glasul Bucovinei” al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni. A urmat depunerea de coroane de flori la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare, apoi s-a desfășurat o ceremonie militară. |
La Mănăstirea „Sfântul Nicolae” - Sitaru din comuna ilfoveană Grădiștea a avut loc duminică, 14 iulie 2019, evenimentul intitulat „Credință, Artă, Tradiție… Lumini peste veacuri”, prin care se marchează Anul omagial al satului românesc, și s-a prezentat proiectul de finanțare europeană din cadrul POR 5, AXA 5.1 privind conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural din ansamblul de monumente al mănăstirii.
În cadrul evenimentului a avut loc o prezentare de costume tradiționale din diferite regiuni ale țării, descrise de etnologul Gheorghe Marius Daniel, care a vorbit despre simbolistica porturilor populare și despre obiceiurile și tradițiile legate de evenimente importante din viața fiecărui om. De asemenea, a avut loc și un concert de muzică de cor, susținut de Quartetul Armonic. Temele principale abordate au fost credința, arta și tradiția. Toate aceste elemente au fost îmbinate prin prezentarea costumelor tradiționale românești și a simbolisticii lor, precum și prin muzică religioasă și piese din repertoriul consacrat internațional interpretate de către Quartetul Armonic. Piesele regăsite în repertoriul Quartetului Armonic au fost: Serenada din Opera „Cosi fan tutte” de W.A. Mozart; „Cântec popular german, Păstrăvul. Într-un pârâu” de Fr. Schubert; „Rugăciunea inimii” de Paul Constantinescu; „Către tine, Doamne, am strigat!” de M. Dârva; „Le rendez-vous de chasse” de G. Rossini; „Der Freischutz” de Carl Maria von Weber; „Canon in D” de Johann Pachelbel și „Corul pelerinilor” din opera „Tannhäuser” de R. Wagner. |
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a elogiat sâmbătă, la Biserica din ostrovul Mănăstirii Cernica, personalitatea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul despre care a spus că este „cel mai mare dintre proroci în ceea ce privește faptele, nu cuvântările sale”.
Amintind că semnificația numelui Ilie se referă la Dumnezeu – Eliahu, ebr. = Domnul este Dumnezeul meu, Părintele Patriarh a scos în evidență faptele minunate ale prorocului cinstit în 20 iulie. „Sfântul Ilie nu a scris nimic”, a subliniat Patriarhul României, comparându-l cu cei 4 mari proroci și încă 12 mai mici din Vechiul Testament. „Dar prin faptele lui a devenit simbolul prorocilor, fiind temei al prorocilor, proroc de bază, proroc de referință, un profet care se impune nu atât prin cuvântări, cât prin fapte minunate, prin râvna sa, prin viața sfântă și prin lucrările sale binecuvântate de Dumnezeu”, a continuat Patriarhul Daniel. „Sfântul Proroc Ilie a fost un om al rugăciunii al postului și al înfrânării, trăind în feciorie toată viața, a fost apărător al credinței adevărate împotriva rătăcirilor idolești, a fost un hrănitor al orfanilor și al văduvelor și milostiv, dar și apărător al celor darnici și pedepsitor al celor care săvârșesc nedreptăți sociale”, a adăugat Preafericirea Sa reiterând cele 4 mari virtuți ale Sf. Iliesubliniate anul trecut la Mănăstirea Techirghiol. „A fost mare din timpul nașterii sale” Patriarhul Daniel a început istorisirea faptelor minunate ale prorocului care a trăit în secolul 9 î.Hr. cu miracolul de la nașterea acestuia: Tatăl său, preotul Sovac, a văzut la nașterea Sfântului Ilie oameni îmbrăcați în alb în jurul lui care îl hrăneau pe prunc cu flacără de foc. „Aceasta însemna că încă de la nașterea sa a primit harul Duhului Sfânt ca să lucreze și să împlinească voia Domnului, să fie o făclie de lumină și de credință fierbinte pentru popor”, a explicat Patriarhul. În continuare, Părintele Patriarh a spus cum Dumnezeu a închis cerurile la rugăciunea Sfântului Ilie pentru trei ani și șase luni întrucât regele Ahab și regina Isabela împreună cu poporul au căzut în idolatrie și au refuzat să se întoarcă la credința adevărată. Refugiat de frica lor în părțile Sidonului, marele proroc a continuat viața minunată: a fost hrănit cu pâine și carne de corbi trimiși de Dumnezeu la pârâul Cherit, a înmulțit hrana și a înviat pe fiul unei văduve din Sarepta. Preafericirea Sa a prezentat și cum a revenit apoi Sfântul Ilie și i-a înfruntat prin rugăciune pe Regele Ahab, pe Izabela, pe cei 450 preoți ai zeului Baal și 400 ai zeiței Așera în muntele Carmel. Refugiat din nou, în Muntele Horeb de această dată, Sfântul Proroc Ilie a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, unde i s-a descoperit Dumnezeu „în adiere de cânt ușoară care prefigura prezența Duhului Sfânt Mângâietorul”. Faptele minunate ale Sf. Ilie, prefigurări ale lucrării Mântuitorului Despre multe din faptele minunate ale Prorocului Ilie, Părintele Patriarh a spus că sunt prefigurări ale unor lucrări mântuitoare din viața Domnului nostru Iisus Hristos. Astfel, faptul că în fiecare zi corbii îi aducea Sf. Ilie pâine și carne de la Templu prefigura Taina Sfintei Euharistii, a pâinii care se preface în Trupul și Sângele Mântuitorului. „De aceea, în iconografia bizantină Sfântul Proroc Ilie este prezentat ca fiind hrănit de corbi care au în plisc prescuri”, a semnalat Patriarhul Daniel. De asemenea, „ridicarea Sf. Ilie la cer în carul de foc prefigura Înălțarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos, iar viața sa duhovnicească în post, rugăciune, înfrânare și feciorie, prefigura viața monahilor, pustnicilor ce au trăit de-a lungul secolelor care au urmat, a adăugat Preafericirea Sa. Rugăciuni pentru armonia în creație Părintele Patriarh a încheiat predica prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ilie, hramul de vară al Bisericii din ostrovul Mănăstirii Cernica, cu rugăciuni către marele proroc considerat a fi pedepsitor al celor care nu respectă zilele de sărbătoare ale credinței. „Ne rugăm Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul să ne dăruiască puterea de a avea credință tare în vremuri de încercare, să fim milostivi față de cei orfani și față de cei săraci, să urmăm dreptatea și adevărul și să ne ajute să fim rugători în fața lui Dumnezeu și pentru armonia din creație, pentru vremuri cu pace, pentru îmbelșugarea roadelor pământului”. Preafericirea Sa a semnalat că Sfântului Ilie creștinii se roagă să fie izbăviți de secetă sau de ploi multe și prin el înțelegem că „toată creația ascultă de Dumnezeu și aceasta adesea se întoarce împotriva omului când acesta nu mai ascultă de Dumnezeu și săvârșește multe păcate”. „Dar dacă omul se pocăiește și se întoarce la Dumnezeu, natura devine liniștită și îmbelșugarea roadelor pământului vine ca urmare a binecuvântării lui Dumnezeu și a rugăciunii credincioșilor”, a încheiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. |
Postul Adormirii Maicii Domnului va începe anul acesta miercuri, 31 iulie 2019, și nu la 1 august ca în alți ani.
De regulă, se lasă sec în 31 iulie și postul începe la 1 august, însă conform regulilor bisericești, dacă data de 31 iulie cade miercurea sau vinerea (cum se întâmplă anul acesta) se lasă sec cu o zi mai înainte. „De asemenea, postul se prelungește și în ziua sărbătorii înseși, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, pește și vin” se precizează în Liturgica Generală semnată de Pr. Prof. Ene Braniște. Însă, anul acesta sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului cade într-o zi de joi, deci postul se încheie în ajun, în 14 august. Postul Adormirii Maicii Domnului, este rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuțile alese ale Sfintei Fecioare și de postul cu care ea însăși, după tradiție, s-a pregătit pentru trecerea la cele veșnice. Cum se ține Postul Adormirii Maicii Domnului? Tipicul cel mare și Învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu în Postul Adormirii Maicii Domnului ajunare lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (aproximativ ora 15:00), când se consumă mâncare uscată. Marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și vin. De sărbătoarea Schimbării la Față este dezlegare la pește. |
Duminică se împlinesc treizeci de ani de când prima zi a anului bisericesc a fost stabilită ca Zi a Protecției Mediului Înconjurător în Biserica Ortodoxă pentru a sensibiliza opinia publică în vederea rezolvării problemelor ecologice.
Cu acest prilej, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a transmis un mesaj în care a subliniat relația între ecologie și teologie. Sanctitatea Sa consideră că grija pentru mediul natural a Bisericii nu reprezintă o activitate suplimentară, ci „o expresie esențială a vieții bisericești”. Activitățile ecologice sunt considerate „o slujire liturgică” și o extensie a Sfintei Euharistii în toate dimensiunile relației ei cu lumea. Mesajul Sanctității Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I cu ocazia Zilei Protecției Mediului Înconjurător 2019 – Text integral (traducere Basilica.ro) † Bartolomeu Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă și Patriarh Ecumenic Plenitudinii Bisericii: Har, pace și milă De la Creatorul tuturor, Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos Preacinstiți frați ierarhi și iubiți frați și surori în Domnul, Cu bunăvoirea și cu harul lui Dumnezeu atotdăruitorul, se împlinesc astăzi 30 de ani de la consfințirea de către Sfânta și Marea Biserică a lui Hristos a sărbătorii indictionului și a primei zile a anului bisericesc ca „Zi a protecției mediului înconjurător”. Această inițiativă binecuvântată a avut roade din belșug. Nu ne-am adresat doar credincioșilor ortodocși, nici numai creștinilor sau reprezentanților altor religii, ci să personalităților politice, ecologilor și altor oameni de știință, intelectualilor și tuturor oamenilor de bună credință, solicitându-le contribuția. Acțiunile Patriarhiei Ecumenice din domeniul ecologic au funcționat ca inspirație pentru teologie, pentru a promova accentuat adevărul antropologiei și cosmologiei creștine, considerația și utilizarea euharistică a creației și duhul ascetismului ortodox ca fundament pentru înțelegerea cauzelor și rezolvarea problemei ecologice. Bibliografia referitoare la ecologia teologică și teologia ecologică este extinsă și constituie în întregime o mărturie ortodoxă remarcabilă față de una dintre cele mai mari provocări pentru omul contemporan și viața pe pământ. Preocuparea față de problema ecologică și față de dimensiunile și efectele cosmologice ale păcatului, ale acestei „inversări a valorilor” care alienează interiorul omului, a adus în prim-plan relevanța problemelor ecologice și sociale, precum și nevoia unei abordări comune a acestora. Forțele mobilizatoare pentru protejarea integrității creației și pentru dreptatea socială sunt acțiuni interdependente și neseparate. Interesul Patriarhiei Ecumenice pentru protejarea creației nu a apărut ca o reacție sau ca rezultat la criza ecologică contemporană. Aceasta a fost doar motivația și o ocazie pentru Biserică să se exprime, să dezvolte, să proclame și să își promoveze principiile sale ecologice. Fundamentul preocupării nediminuate a Bisericii pentru mediul natural stă în însăși identitatea și teologia ei eclesiologică. Respectul și grija pentru creație sunt o dimensiune a credinței noastre, conținutul vieții noastre în Biserică și ca Biserică. Însăși viața Bisericii este „o ecologie trăită”, un respect aplicat și o grijă pentru creație, precum și sursa activităților ei de mediu. În esență, interesul Bisericii pentru protecția creației este o extensie a Sfintei Euharistii în toate dimensiunile relației ei cu lumea. Viața liturgică a Bisericii, etosul ascetic, slujirea pastorală și experiența crucii și a învierii a credincioșilor, dorința insațiabilă pentru veșnicie: toate acestea compun comuniunea persoanelor pentru care realitatea naturală nu poate fi redusă la un obiect sau o materie folositoare care împlinește nevoile individului sau ale omenirii; dimpotrivă, această realitate este considerată un act, o faptă, lucrul mâinilor unui Dumnezeu personal, Care ne cheamă să o respectăm și să o ocrotim, astfel, devenind „împreună-lucrători” cu El, „administratori”, „paznici” și „preoți” ai creației pentru a cultiva o relație euharistică cu aceasta. Grija pentru mediul natural nu este o activitate suplimentară, ci o expresie esențială a vieții bisericești. Ea nu are un caracter lumesc, ci mai degrabă unul pur bisericesc. Ea este „o slujire liturgică”. Toate inițiativele și acțiunile Bisericii sunt o „eclesiologie aplicată”. În acest sens, ecologia teologică nu se referă numai la dezvoltarea unei sensibilități ecologice sau la răspunsul pentru problemele ecologice în baza principiilor antropologiei și cosmologiei creștine. Dimpotrivă, ea implică reînnoirea întregii creații în Hristos, la fel cum se realizează și este experimentată în Sfânta Euharistie, care este chipul și pregustarea împlinirii eshatologice a Iconomiei Dumnezeiești în plenitudinea doxologică și lumina Împărăției Cerurilor. Preacinstiți frați și surori, preaiubiții fii în Domnul, Criza ecologică ne descoperă că lumea noastră reprezintă o unitate, că problemele noastre sunt globale și comune. Pentru a rezolva aceste provocări, avem nevoie de o mobilizare multilaterală, un acord comun, o direcție și o acțiune comună. Este de neconceput ca omenirea să cunoască gravitatea problemei și totuși să continue să se comporte ca și cum nu ar fi în cunoștință de cauză. În timp ce în ultimele decenii, modelul dominant de dezvoltare economică în contextul globalizării, care subliniază fetișismul indicatorilor financiari și maximizarea profitului, a exacerbat problemele ecologice și economice, continuă să domine părerea că „nu există o alternativă” și că neconformarea la legea rigidă a economiei lumii va conduce la situații sociale și economice incontrolabile. Astfel, orice forme alternative de dezvoltare, alături de puterea solidarității sociale și a justiției, sunt trecute cu vederea și subminate. Noi, însă, trebuie să ne asumăm unele măsuri ulterioare pentru aplicarea consecințelor ecologice și sociale ale credinței noastre. Este extrem de important că arhiepiscopiile și mitropoliile noastre, precum și multe dintre parohiile și sfintele mănăstiri, au cultivat inițiative și practici pentru protejarea mediului înconjurător, dar și diverse programe de educație ecologică. Ar trebui să acordăm o atenție specială formării tinerilor în Hristos, pentru ca aceasta să funcționeze ca un spațiu de cultivare și dezvoltare a etosului ecologic și a solidarității. Copilăria și adolescența în special sunt etape din viața omului favorabile pentru sensibilizare ecologică și socială. Fiind conștientă de importanța educației ecologice, Patriarhia Ecumenică, continuând șirul seminariilor specifice, a dedicat cea de a treia „Conferință internațională de la Halki pentru Teologie și Ecologie”, organizată la sediul Patriarhiei în perioada 31 mai – 4 iunie 2019, temei încorporării unor cursuri și programe referitoare la ecologie și la educația ecologică în programele și curricula școlilor de teologie. Soluția la marile probleme ale omenirii este imposibil de identificat fără o orientare duhovnicească. În concluzie, vă dorim tuturor un an bisericesc cuviincios și binecuvântat, bogat în lucrări bine plăcute lui Dumnezeu, chemând pe toți fiii și fiicele luminoase ale Bisericii Mame din tot cuprinsul lumii să se roage pentru integritatea creației, să trăiască în mod sustenabil și cu iubire frățească în toate aspectele vieții lor, să se lupte pentru protejarea mediului natural și pentru promovarea păcii și dreptății și reafirmăm adevărul că nu există progres adevărat atunci când suferă creația „bună foarte” și omul creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Invocăm peste voi, prin mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu cea Preafericită și mai sfântă decât toți sfinții, harul dătător de viață și mila nemărginită a Creatorului și Proniatorului întregii creații. Al vostru către Dumnezeu fierbinte rugător, †Bartolomeu al Constantinopolului |
Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, va fi pomenit marți pentru prima dată după canonizare.
Sfântul a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în ședințaSfântului Sinod din 25 octombrie 2018, având data de prăznuire 17 septembrie. El reprezintă una dintre cele mai marcante personalități eclesiastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, fiind unul dintre luptătorii pentru realizarea statului național unitar român. Propunerea de canonizare a venit din partea Sinodului Mitropoliei Basarabiei. Cine a fost Dionisie Erhan, cel mai nou sfânt român? Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, este ocrotitorul spiritual al Eparhiei Basarabiei de Sud. Manifestările dedicate hramului vor începe în ajunul sărbătorii cu Slujba Vecerniei și a Litiei oficiate în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Cahul, informează Episcopia Basarabiei de Sud pe pagina de Facebook. A doua zi, Sfânta Liturghie va fi oficiată de un sobor de ierarhi de pe ambele maluri ale Prutului |
Tinerii și-au exprimat trăirile acumulate la ITO 2019 Craiova pe rețelele de socializare și nu numai, iar o parte dintre mărturii au fost publicate pe site-ul Mitropoliei Banatului, organizatorul următoarei ediții ITO.
Ei semnalează pe de o parte bucuria și beneficiile unui eveniment ortodox de mare anvergură, iar pe de altă parte ironiile unor oameni și ignoranța presei față de prezența a 4.000 de tineri la Craiova. „«Săracii de voi!» ne-a strigat un om care a trecut pe un trotuar din centrul Craiovei pe lângă rândul nostru semiordonat de liceeni și studenți care pălăvrăgeau veseli, cu ecusoane pe care scria «ITO 2019», prinse la gât cu șnur albastru”, mărturisește Maria Lăcrămioara Rotărescu. Redăm în continuare mărturia ei și a altor cinci tineri participanți: Maria Lăcrămioara Rotărescu: „«Săracii de voi!» ne-a strigat un om care a trecut pe un trotuar din centrul Craiovei pe lângă rândul nostru semiordonat de liceeni și studenți care pălăvrăgeau veseli, cu ecusoane pe care scria «ITO 2019», prinse la gât cu șnur albastru. «Săracii de noi!». Cuvintele lui mi-au răsunat repetitiv în minte. Le citisem până atunci în privirile sceptice sau de-a dreptul acuzatoare ale multor trecători, fie de vârsta noastră, fie mai trecuți prin viață. Le intuisem în șușotelile femeilor din stația de autobuz sau în ferestrele care au fost închise cu zgomot pe măsură ce șirul nostru trecea prin dreptul blocurilor aflate la stradă. «Săracii de noi!». N-a spus-o doar un om care s-a întâmplat să treacă pe un trotuar la un moment dat. Au spus-o, indirect, toți cei care au râs de noi. Dacă ne-ar fi abordat, în loc să aibă prejudecăți, era foarte probabil să râdă cu noi. Fiindcă noi am făcut-o. Am râs până ne-au dat lacrimile, am cântat și am strigat cât ne-au ținut plămânii, am dansat cu oameni pe care nu-i văzuserăm vreodată într-o piață cu fântâni arteziene și muzică bună. Am bătut din palme, am sărit cât de sus am putut cu mâinile ridicate, am făcut hore moldoveneșți sau oltenești sau de oricare ar fi fost ele – fiecare în felul său – în cercuri concentrice, am chiuit și-am lovit cu foc pământul cu piciorul. «Săracii de noi!». Am auzit o chitară pe o pajiște dintr-un parc și-am fugit într-acolo că să cântăm și noi cu necunoscuții aceia piese cunoscute, apoi ne-am prins în Ciuleandra în mijlocul parcului și i-am învățat și pe străinii entuziaști cum să o danseze. Am fluturat steaguri, ne-am strigat cu bucurie, din tot sufletul, numele județelor din care venim, de parcă România însăși, această fată frumoasă, dar nefericită, s-ar fi făcut atunci auzită. Le-am făcut cu mâna și le-am zâmbit celor ieșiți la balcoane că să ne vadă. Pentru că, desigur, au fost și ferestre care au rămas deschise. Au fost și oameni care ne-au făcut cu mâna și ne-au zâmbit înapoi. Sau care ne-au ieșit în cale cu un lighean mare plin de gogoși calde, pe motiv că așa se cuvine să-ți întâmpini oaspeții. Au fost oameni care ne-au îmbrățișat, care ne-au felicitat, care ne-au încurajat și ne-au spus că ei cred în noi. Și au fost mulți, mulți oameni care ne-au întrebat ce-i cu noi. Ce facem? Cine suntem? Ce ne-a unit? Ce căutăm în orașul lor? Ne-au întrebat pe noi, fiindcă de la TV sau de pe Facebook n-au aflat nimic despre asta. Așa cum nu află de șase ani, de când ITO este organizată. E periculos să arăți adevărata față a ortodoxiei. E periculos să riști să schimbi percepția asupra atât de blamaților creștini ortodocși. E periculos să arăți că mulți dintre tinerii României sunt tot «niște spălați pe creier», tot niște «învechiți» ori niște «manipulați». Unii care, culmea, se distrează normal. Tinerii ortodocși sunt tot tineri. Oamenii ne-au întrebat ce ne-a unit. Credința, nădejdea, dragostea în și de Dumnezeu, neam, țară. Acestea ne-au unit. Și vor continuă să o facă întreaga viață, fiindcă ni le-am asumat în urmă unei analize critice și a unui filtru suprem, pe care îl recomand cu drag: simțirea. Și da, ne definim prin ele. Fiecare e liber să creadă ce vrea. Eu v-am spus ce-am trăit. Și vă mai spun și că ne-ntoarcem de acolo cu mulți prieteni noi, oameni faini, răspândiți prin toată țara, care ne așteaptă la ei cu drag, oricând. Fiindcă ortodoxia, printre altele, are darul ăsta de a te face să simți că aparții Cuiva, că nu ești niciodată singur. Săracii de noi, cât de bogați suntem”! Anastasia Coste: „Am preluat torța și ne-am luminat drumul înapoi spre casă. A mai trecut o ediție de ITO A șasea ediție care beneficiază de indiferența presei naționale, în ciuda celor 4000 de tineri veniți din toate colțurile lumii într-un singur gând: acela de a fi în comuniune cu oameni ca ei, colegi, modele de viață, tineri de toate vârstele. Încă o ediție care evidențiază tânărul nu ca pe un individ depresiv și pierdut în valurile consumerismului, ci ca pe o flacără vie, verticală spiritual și în echilibru cu sine și cu lumea care-l înconjoară. Noi ne-am încărcat sufletele și-am plecat mai departe. Timișoara își deschide brațele pentru următoarea ediție. ITO 2019, mulțumiri! Povestea continuăˮ. Ana Căbulea: „ITO este un eveniment mult așteptat de tinerii ortodocși din toată lumea, însă nu este doar un eveniment, ITO este o trăire în care credința, nădejdea și dragostea se unesc pentru a ne oferi o bucurie pe care cu greu o putem descrie în cuvinte. Mulțimea de tineri care se veselește, care se roagă și care mărturisește credința creștin-ortodoxă, la fiecare colț, pe fiecare stradă, în fiecare oraș, ne dăruiește speranța unui viitor mai bun, un viitor clădit pe temelia Hristos. Într-o zi de mare sărbătoare, de Nașterea Maicii Domnului, am preluat torța cu flacăra ITO la Craiova. Cu multă emoție, șoptind imnul, cu lacrimi în ochi și mâinile tremurânde, țineam torța strâns, că pe cel mai sfânt obiect. Priveam spre mulțime. Am zărit zâmbete largi, ochi înecați în lacrimi, priviri blânde și în acel moment am simțit că am fost părtași ai aceluiași potir”. Răzvan Homeag: „Întâlnirea Tinerilor Ortodocși ne-a făcut mereu să trăim rugăciunea în comun, iar în acest an ne-am simțit părtași ai aceluiași potir de credință și bucurie. Acest eveniment reprezintă un pas în plus pentru dezvoltarea mea morală și spirituală, deoarece, cu toate că nu cunoșteam mulți participanți, ne-a făcut să ne simțim că niște frați, mărturisindu-L împreună pe Domnul Hristos. ITO 2019 a fost o ediție specială pentru mine, prin prisma faptului că am fost printre reprezentanțîi orașului care va găzdui următoarea ediție. Frații noștri din Cetatea Băniei ne-au primit cu dragoste și ne-au înconjurat cu căldura, iar aceste sentimente mă fac să aștept cu nerăbdare momentul în care voi fi voluntar ITO 2020!”. Sorin Marian Budai: „Întâlnirea Tinerilor Ortodocși de la Craiova a fost pentru mine un punct culminant al anului acesta. Am participat și anul trecut la ITO Sibiu, și mi-am dorit extrem de mult să resimt acea bucurie a unității și comuniunii cu alți tineri din toată lumea, care deși ar părea că îmi sunt străini, mi-au fost ca niște frați. M-am bucurat la Craiova că l-am putut mărturisi, din nou, pe Mântuitorul prin toate acțiunile noastre, de la simple plimbări pe străzile orașului, până la sfintele slujbe. În ciuda faptului că, mass-media a ascuns cu totul acest eveniment, oamenii au fost foarte încântați de întâlnirea noastră, văzând în noi bucuria și frumusețea tinereții trăită alături de Hristos. Aștept cu nerăbdare întâlnirea de anul viitor, ce va avea loc în Timișoara! Îmi doresc foarte mult să particip că voluntar și să îi ajut pe toți participanții să se simtă ca acasă în minunatul nostru oraș”. Tudor Muntean: „Această esditie a fost una fumoasa din multe puncte de vedere. Câteva dintre lucrurile care m-au determinat să rămân plăcut surprins au fost: spectacolul de lumini, dar și spectacolele muzicale din fiecare seară. Consider că programul întâlnirii a fost făcut astfel încât tinerii participanți să reușească să se cunoască între ei. Un alt lucru minunat a fost participarea din ultima zi la sfințirea mănăstirii de la Maglavit. În concluzie pot spune că această ediție ITO a fost una minunată și deosebită”! |
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit în audiență sâmbătă, 12 octombrie 2019, o delegație elenă, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Nectarie, Mitropolit de Corfu, Paxos și insulele Diapontice, aflată în drum spre Iași, unde va participa la manifestările dedicate sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Cu acest prilej, oaspeții din Grecia au adus în Capitală, spre închinare, mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni.
Racla cu mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni, a fost așezată sâmbătă, spre închinare, în baldachinul special amenajat de pe Colina Bucuriei, lângă Catedrala Patriarhală, spre bucuria credincioșilor din capitala țării. În Salonul „Sfinții Români” din Reședința Patriarhală, delegația elenă a fost primită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a adresat un cuvânt în care a subliniat faptul că prin sfinți Bisericile Ortodoxe surori se întăresc în comuniunea lor spirituală. „Am primit o binecuvântare deosebită prin aducerea pentru șapte ore a moaștelor Sfântului Spiridon al Trimitundei, mare ierarh făcător de minuni și mare apărător al credinței ortodoxe la Sinodul I Ecumenic. Suntem recunoscători lui Dumnezeu și Înaltpreasfinției Voastre pentru această binecuvântare. Știm că vă așteaptă zeci de mii de pelerini la Iași, unde Sfântul Spiridon al Trimitundei se va întâlni cu Sfânta Cuvioasă Parascheva din Epivata Traciei, un sfânt din secolul al 4-lea, cu o sfântă din secolul al 11-lea. Așa vedem cum, prin sfinți, Bisericile noastre surori se întăresc în comuniunea lor spirituală. Vă dorim drum binecuvântat până la Iași și vă rugăm să transmiteți pelerinilor prezenți acolo binecuvântarea și prețuirea noastră, ca delegat patriarhal. În București avem 24 de biserici care poartă hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, inclusiv Paraclisul din Reședința Patriarhală”, a precizat Patriarhul României. În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Nectarie, Mitropolit de Corfu, Paxos și insulele Diapontice a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru primire și ospitalitate. „Sunt tare fericit că astăzi am avut posibilitatea să mă întâlnesc cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Am avut parte de această întâlnire și comuniune frățească și spirituală pe care o așteptam de foarte mult timp. Patriarhul României este cu adevărat o rază a Ortodoxiei, nu doar a Ortodoxiei din România, ci a Ortodoxiei din întreaga lume. În timpul arhipăstoririi Sale, constatăm că Biserica Ortodoxă Română a fost reorganizată și s-a reînnoit, iar acest lucru s-a întâmplat cu ajutorul tinerilor și credincioșilor români. Bunăvoința și ospitalitatea Preafericirii Sale s-a reflectat în această întâlnire pe care am avut-o. Aflarea noastră la București în aceste zile este o oprire în drumul nostru către Iași și am adus în Capitala României, pentru câteva ore, mâna Sfântului Ierarh Spiridon”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Nectarie. La final, a fost intonat troparul Sfântului Ierarh Spiridon în limbile română și greacă. După întrevederea cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Reședința Patriarhală, delegația elenă a plecat la Iași, unde va duce racla cu cinstitele odoare, spre închinarea credincioșilor care vor participa în aceste zile la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Racla cu mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, făcătorul de minuni, va ajunge în această seară - 12 octombrie, la Iași, unde va rămâne spre cinstire până marți, 15 octombrie. |
Cel mai nou sfânt român, un ierarh basarabean canonizat în 2018, și „Sfântulița” care a murit pentru Hristos la vârsta de 12 ani, vor fi în curând „oaspeții” Sfântului Dimitrie cel Nou la Pelerinajul anual dedicat Ocrotitorului Capitalei, a semnalatduminică Patriarhul României.
Moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș vor fi purtate în procesiune vineri împreună cu cele ale Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Cine sunt însă acești doi „Invitați de Onoare ai Sfântului Dimitrie” și ce reprezintă ei pentru Ortodoxia românească? Sfântul DionisieA primit la Botez numele „Dimitrie” Episcopul Dionisie Erhan a fost botezat la naștere „Dimitrie”, numele „Dionisie” primindu-l ulterior, la tunderea în monahism. În mod providențial, proclamareasfințeniei sale va avea loc de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou. S-a născut în anul 1868 în satul Bardar, la 15 km de Chișinău, într-o familie cu puține posibilități materiale. La vârsta de 15 ani, simțind dorul de Dumnezeu și dorința de a îmbrăca haina monahală, tânărul Dimitrie a intrat în obștea Mănăstirii Suruceni. De la început, fratele Dimitrie s-a arătat râvnitor față de cele sfinte și dornic de cunoaștere, sârguindu-se să își formeze o cultură teologică prin lecturarea Sfintei Scripturi și a operelor Sfinților Părinți, care i-au fost călăuză în viață și sprijin în momentele de răscruce din viața personală și istoria neamului. Remarcându-se prin viața sa duhovnicească, prin blândețe, dar și fermitate și demnitate în apărarea neamului și a credinței, prin cultura pe care a dobândit-o ca autodidact și prin aprecierea credincioșilor, în anul 1908, a fost ales stareț al mănăstirii, notează Episcopul Veniamin, cel care a înaintat Sfântului Sinod propunerea de canonizare. Un ierarh al Marii Uniri Canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române la o sută de ani de la Marea Unire, Sfântul Ierarh Dionisie a fost toată viața un fervent militant pentru înfăptuirea acestui ideal național. Peste 80% dintre membrii Sfatului Țării îl aveau ca povățuitor și duhovnic. În aceste condiții, în anul Marii Uniri, Duhovnicul Dionisie de la Suruceni devenea arhiereu. A fost ales pe 22 iulie 1918 Arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului, cu titulatura „al Ismailului”, fiind hirotonit în Catedrala Mitropolitană din Iași. Ulterior, în 1934, a devenit Episcop al Cetății Albe și Ismailului, unde a păstorit timp de șase ani. A fost apreciat de personalități contemporane precum marele istoric Nicolae Iorga și profesorii de teologie Gala Galaction și Nichifor Crainic. După pactul Ribbentrop-Molotov și cedarea Basarabiei, s-a refugiat în țară, fiind locțiitor al Episcopiei Argeșului în perioada 1940-1941. Ulterior, a revenit la mănăstirea sa de metanie, trecând la Domnul în data de 17 septembrie 1943, la Spitalul central din Chișinău. Moaștele Sfântului Dionisie Trupul Episcopului Dionisie Erhan a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018. Descoperirea moaștelor sale, calitățile intelectuale și morale deosebite, precum și faptul că era un bun cunoscător al Sfintelor Scripturi și al cărților de cult, un apreciat duhovnic, un luptător pentru binele românilor din Basarabia și pentru afirmarea valorilor naționale au dus la decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a-l trece pe Episcopul Dionisie în rândul sfinților. Sfânta FilofteiaSfânta Filofteia între sfinții români O vedem reprezentată în icoane în costum popular românesc specific zonei Argeșului și o auzim deseori invocată în rugăciuni alături de sfinții români și stră-români deși s-a născut în cetatea bulgară Târnovo. De fapt, „Sfântulița”, cum este numită de argeșeni, are origini valahe după mamă, fiind născută la sud de Dunăre în timpul Țaratului vlaho-bulgar. Mucenița care a suferit martiriul la vârsta de 12 ani este cinstită de români din cele mai vechi timpuri. Sinaxarele arată că ea însăși a dorit a fi adoptată de Biserica Domnească din Curtea de Argeș. Ucisă din greșeală, la mânie, de propriul tată pentru că împărțea săracilor hrana lui, trupul sfintei s-a făcut nefiresc de greu și nu a putut fi ridicat de la pământ decât la rostirea numelui capitalei de atunci a Valahiei, Curtea de Argeș. Practic, potrivit dovezilor istorice, se pare că moaștele sfintei au ajuns în țara noastră mai târziu. Prima dată Sf. Filofteia a fost adusă în Biserica „Sf. Dumitru” Trupul Sfintei Filofteia a fost îngropat la început în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Târnovo, alături de mama sa. Mai apoi, datorită minunilor ce se petreceau în jurul acelui mormânt, osemintele sale au fost scoase și așezate într-o raclă, urmând trecerea ei în rândul sfinților. Abia în anul 1393, când turcii au ocupat Cetatea Târnovo, moaștele sfintei au fost duse pentru un timp la Vidin și de acolo răscumpărate de voievodul Mircea cel Bătrân, care, împreună cu Mitropolitul Atanasie al Severinului, le-a adus în Țara Românească, scrie Pr. Ioan Ioanicescu într-un articol semnat în 2012 pentru Ziarul Lumina. În acest context, la aducerea lor în țară, moaștele Sfintei Filofteia au stat timp de trei zile în bisericuța „Sfântul Dumitru” a reședinței domnești de la Craiova. Biserica era închinată Sfântului Dumitru, acesta fiind considerat ocrotitorul lui Mircea cel Bătrân și al familiei sale (întrucât numele „Mircea” ar deriva din „Dumitru” sau „Mitru”). Numele Sfintei Filofteia, traducerea în română a grecescului „Filoteea”, rezultă din alăturarea cuvintelor „filos” și „theos” și înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”. Moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia și ale Sfântului Ierarh Dionisie vor putea fi cinstite la București în perioada 25-29 octombrie 2019. |
Credincioșii Capitalei, dar și pelerini din toată țara au arătat vineri, 25 octombrie, recunoștință și fidelitate în cinstire față de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, participând la pelerinajul tradițional „Calea Sfinților”, eveniment ce deschide anual sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. În acest an, alături de Ocrotitorul Bucureștilor, au fost cinstiți în mod special și Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș.
La orele amiezii, clopotele Catedralei Patriarhale și ale Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon”-Nou au anunțat simultan începutul pelerinajului „Calea Sfinților”. Potrivit tradiției, mii de cre*dincioși bucureșteni, precum și pelerini din toată țara au răspuns chemării Bisericii de a aduce laudă și cinstire sfinților noștri ocrotitori. Ca în fiecare an, procesiunea a început în două locuri din centrul Capitalei, cu două coloane: una de la Catedrala Patriarhală și alta de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, având ca punct de întâlnire Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei. Prima procesiune a plecat de pe Colina Bucuriei, în sunet de clopote, bătăi de toacă și cântări duhovnicești. Racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost scoasă de către slujitorii catedralei, chemând oamenii la împreună-rugăciune și exprimarea comuniunii frățești, în cadrul unui pelerinaj istoric în capitala României. Icoana și racla cu moaștele Sfântului au fost purtate până la Biserica „Sfântul Nicolae”-Vlădica, apoi pe Bd. Regina Maria spre Piața Unirii, până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei, unde s-au întâlnit cele două procesiuni. La procesiunea cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, condusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, au fost prezenți preoți din Administrația Patriarhală, clerici din protopopiatele sectoarelor 4, 5 și 6 ale Capitalei și din Ilfov Sud, precum și preoți de caritate și capele militare. De asemenea, au participat monahi, stareți și starețe de la mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureștilor. Pe tot traseul procesiunii, soborul de diaconi cu cădelnițe și șase maici de la mănăstirea ilfoveană Țigănești au tămâiat racla cu sfintele moaște, iar Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale a cântat troparul Sfântului Cuvios Dimitrie și alte cântări bisericești. Alături de preoți, în alai s-au aflat sute de credincioși și pelerini veniți în bună rânduială să cinstească sfintele moaște și să se bucure de comuniunea frățească în împreună-rugăciune. În cea de-a doua procesiune, condusă de *Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, și de Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, au fost purtate icoana și moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș și icoana și moaștele Sfântului Ierarh Dionisie de la Cetatea Albă-Ismail. Aceasta a plecat de la Biserica „Sfântul Spiridon”-Nou, urmând traseul: Calea Șerban Vodă - Strada Bibescu Vodă, până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei. Cortegiul a fost deschis de clerici purtând Sfânta Cruce, ripide și steaguri bisericești, urmați de elevi ai Seminariilor Teologice Ortodoxe „Sfânta Filofteia” de la Mănăstirea Pasărea și „Nifon Mitropolitul” din București și preoții de la protopopiatele sectoarelor 1, 2 și 3 ale Capitalei și Ilfov Nord. Acestora s-au alăturat și membrii delegației din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove: preacuviosul arhimandrit Porfirie Dobre, preacuviosul arhimandrit Natanael Prisăcaru, preacuviosul arhimandrit Mihail Ciubatico de la Mănăstirea Sireți și preacuvioasa maică egumenă Epistimia de la Mănăstirea Suruceni. Întâlnirea procesiunilor la Crucea brâncovenească La Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei, procesiunea cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, care a venit de la Catedrala Patriarhală, s-a întâlnit cu procesiunea cu moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș. Alaiul clericilor și credincioșilor a continuat spre Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, unde a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi membri ai Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și episcopii-vicari patriarhali, iar cele trei racle cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș au fost așezate spre cinstire în baldachinul de lângă Catedrala Patriarhală. După intonarea troparelor sfinților și rostirea ecteniei întreite, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Bucuria comuniunii sfinților se dăruiește pelerinilor rugători”. În continuare, au rostit cuvinte de mulțumire Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud. La final a fost săvârșit Polihroniul, iar în continuare Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de ierarhi, clericii, monahii și monahiile din Arhiepiscopia Bucureștilor, dar și pelerinii prezenți s-au închinat la cele trei racle cu odoare duhovnicești. Pelerinajul de pe Dealul Patriarhiei la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, și ale Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș continuă până marți, 29 octombrie 2019 |
Într-o societate care tinde să denatureze semnificația duhovnicească a sărbătorilor prin încurajarea consumerismului, Patriarhul Daniel a explicat joi cum trebuie să ne pregătim pentru Nașterea Domnului.
„Prin rugăciune mai multă, prin citirea Sfintelor Scripturi, cu spovedanie și împărtășanie mai deasă și cu fapte de milostenie. Să fim harnici și darnici. Dacă nu avem bunuri materiale să oferim o rugăciune pentru un om bolnav, singur și întristat”. „Să oferim un sfat bun, un cuvânt de încurajare, pentru că și acestea sunt fapte ale milosteniei. Cea mai mare faptă a milosteniei este rugăciunea pentru sănătatea și mântuirea semenilor noștri”, a spus Preafericirea Sa. Cuvântul a fost rostit în cadrul sfintei liturghii oficiate la Catedrala Patriarhală cu prilejul sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică. Părintele Patriarh Daniel a reamintit că modelul acestei pregătiri îl găsim la Fecioara Maria „care s-a pregătit îndelung pentru a deveni Născătoare de Dumnezeu ca din ea să se zămislească și să se nască Iisus Hristos Mântuitorul lumii”. „Această sărbătoare a Intrării Maicii Domnului în Biserică este o icoană sfântă pentru fiecare creștin în parte și pentru Biserica întreagă pentru că ea ne arată cum trebuie să ne pregătim pentru a întâmpina pe Hristos Cel care S-a născut în peștera din Betleem, a fost așezat în iesle și, în mod tainic, prin lucrarea Duhului Sfânt, dorește să se nască în trupul nostru și să se sălășluiască în ieslea sufletului nostru”. Preafericirea Sa a precizat că în perioada de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului a fost necesară instituirea unei sărbători închinate Maicii Domnului deoarece ea „este pentru noi icoană a sfințeniei, a pregătirii, a ascultării Cuvântului lui Dumnezeu și a împlinirii lui în modul de viețuire și înfăptuire”. „Maica Domnului arată tinerelor fete că trebuie să se pregătească cu rugăciune, cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu și cu fapte bune dacă doresc să întemeieze o familie sau dacă doresc să devină monahii în mănăstire. Maica Domnului este pentru toți creștinii, bărbați și femei, chemare la curăție, la sfințenie, la iubire smerită și milostivă”. Alături de Patriarhul Daniel a slujit Episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul, care de Intrarea Maicii Domnului în Biserică își serbeazăziua de naștere. Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale. |
La Palatul Patriarhiei va avea loc, în ziua de luni, 16 decembrie 2019, ora 1100, ședința solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist.
Evenimentul va fi precedat de slujba parastasului pentru eroii din decembrie 1989, oficiată în Catedrala patriarhală, la ora 1030. Ședința solemnă va fi deschisă de Părintele Patriarh Daniel care va sublinia importanța jertfei eroilor din decembrie 1989 pentru recâștigarea și reafirmarea libertății în România. În continuare, domnul Octav Bjoza, președintele „Asociației Foștilor Deținuți Politici”, va susține un cuvânt în memoria victimelor comunismului din România. Ulterior, va fi lansat volumulMărturii și evocări din lagăre și închisori: 30 de ani de la căderea comunismului în România marcați prin interviuri cu 30 de deținuți politici din perioada comunistă. De asemenea, vor fi prezentate trei filme documentare realizate de TRINITAS TV: Decretul 410/1959, Revoluția din 1989 și Mărturisitori ai Ortodoxiei în temnițele comuniste (în total 45 minute). Grupul psaltic Tronos al Catedralei patriarhale va susține un concert de colinde și cântări pe versurile unor foști deținuți politici. După încheierea ședinței solemne a Sfântului Sinod, va avea loc vernisajul expoziției intitulate„Publicația Vestitorul Ortodoxiei,martor al unui nou început în viața Bisericii”. Ședința solemnă a Sfântului Sinod va fi transmisă în direct de Radio TRINITAS și TRINITAS TV ale Patriarhiei Române. Biroul de presă al Patriarhiei Române |
În urmă cu 161 de ani a avut loc Unirea Principatelor Române, actul fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar român.
Evenimentul a fost posibil datorită alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova în data de 5 ianuarie și în Țara Românească în 24 ianuarie 1859. După ce Adunarea electivă a Moldovei prezidată la Iași de Mitropolitul Sofronie Miclescu l-a ales Domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, în dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, s-a întrunit și Adunarea electivă a Țării Românești, sub președinția Mitropolitului Nifon. Întrunirea a avut loc pe Dealul Mitropoliei, în fosta clădire a Mitropoliei Țării Românești, în prezent Palatul Patriarhiei. În cadrul acestei ședințe, deputatul Boerescu propune Unirea prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza al Moldovei ca Domnitor și în Țara Românească. Unirea Principatelor Române reflectată în 7 citate ale Patriarhului Daniel Mitropolitul Nifon propune votarea sub jurământ, el însuși pronunțând jurământul cu lacrimi în ochi, în fața icoanei Preasfintei Treimi, rugându-se înaintea tuturor, cu aceste cuvinte: „Doamne, Dumnezeul părinților noștri, aruncă-Ți privirea Ta asupra inimilor noastre și nu slăbi curajul fiilor Tăi! Unește-i pe toți într-o cugetare și într-o simțire și fă ca inimile tuturor să aibă aceeași bătaie pentru țara lor. Prințul Cuza este unsul Tău între noi și pentru dânsul jurăm toți că-l vom susține”. Importanța colosală a evenimentului a fost evidențiată de Patriarhul Daniel care a spus cu numeroase ocazii: „Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 și desăvârșită la București în data de 24 ianuarie 1859, nu este «Unirea Mică», cum zic unii, ci «Unirea de bază», deoarece ea a constituit temelia pentru formarea statului român”. Totodată, „Pentru Biserică, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie în anul 1925”. Pentru a celebra momentul istoric de acum 160 de ani, Patriarhia Română organizează mai multe manifestări. |
În ziua de 13 februarie 2020, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s‑a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Episcopului‑vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Sfântul Sinod l‑a ales prin vot secret pe părintele arhimandrit Benedict Vesa ca Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Noul Episcop‑vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul. Hirotonia va avea loc duminică, 23 februarie 2020, în Catedrala Mitropolitană din Cluj‑Napoca. În cadrul aceleiași ședințe au mai fost luate următoarele hotărâri: 1. Înființarea în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București a unui nou program de studii universitare de master intitulat Managementul economic și administrarea unităților bisericești, domeniul teologie, forma de învățământ cu frecvență; 2. Organizarea celei de‑a șaptea ediții a Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox, în anul 2020, la Timișoara. Totodată, au fost evidențiate: publicarea în Monitorul Oficial (nr. 97 din 10 februarie 2020) a Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române aprobat de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 16 decembrie 2019 (hotărârea sinodală nr. 12.190/2019); numeroasele activități social‑filantropice desfășurate în Patriarhia Română, activități în valoare de 153.600.638 de lei (peste 32 milioane de euro). În legătură cu invitația Preafericitului Părinte Teofil al III‑lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25‑27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr. 9156/2018 și nr. 180/2019, și anume ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la o soluție în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro‑Constantinopol și cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro‑Moscova. De asemenea, Sfântul Sinod a precizat că este de acord cu acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina (nu doar a unei părți), însă aceasta se poate realiza numai prin înțelegerea dintre Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei și prin consens panortodox. Iar pentru a nu se interpreta că întâlnirea de la Amman, inițiată de Patriarhia Ierusalimului, ar fi o Sinaxă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la respectiva întâlnire fraternă la care se vor discuta modalități de reconciliere și de restabilire a comuniunii euharistice între unele Biserici Ortodoxe autocefale surori, Sfântul Sinod a hotărât ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie reprezentată de Patriarhul României, ci de o delegație a Patriarhiei Române. Această participare a Bisericii Ortodoxe Române la întrunirea fraternă de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe autocefale au responsabilitatea de a conlucra pentru menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice ortodoxe, potrivit Evangheliei lui Hristos și Sfintelor Canoane Ortodoxe”. Biroul de presă al Patriarhiei Române |
În contextul îngrijorării provocate de creșterea, inclusiv în România, a riscului de contaminare cu coronavirusul Covid–19, Patriarhia Română face apel la respectarea cu strictețe a tuturor măsurilor transmise de Ministerul Sănătății și de celelalte autorități abilitate (spălarea riguroasă a mâinilor și a feței cu apă și săpun, acoperirea gurii și a nasului în caz de tuse și strănut, dezinfectarea obiectelor și suprafețelor frecvent utilizate etc.).
În același context temporar, din punct de vedere liturgic și duhovnicesc, Patriarhia Română face următoarele recomandări: Persoanele care manifestă simptomele de gripă de orice fel și simptomele de coronavirus, descrise de autoritățile medicale, sunt sfătuite să evite în acele zile locurile aglomerate, inclusiv spațiul bisericii, pentru a nu-i expune și pe alții la o posibilă îmbolnăvire. În acest timp, persoanele respective pot asculta Sfânta Liturghie difuzată de Radio Trinitas și TRINITAS TV;Persoanele care au teama de îmbolnăvire prin împărtășirea din Sfântul Potir cu lingurița comună pot cere preotului, în mod excepțional, împărtășirea, în orice moment al zilei, din Sfânta Euharistie pentru bolnavi, care le poate fi oferită într-o linguriță adusă de acasă și folosită exclusiv în acest scop, de o singură persoană (o firimitură din Sfânta Euharistie este pusă într-o linguriță cu vin);Menționăm că în Biserică Sfânta Împărtășanie se pregătește și se administreazătotdeauna în condiții de igienătotală, iar icoanele sunt frecvent igienizate. Cei care se tem în această perioadă de îmbolnăvire pot evita temporar sărutarea icoanelor din biserică, însă pot săruta icoanele din propria casă;Persoanelor care nu se pot împărtăși pentru că sunt deja bolnave li se recomandă săguste acasă din Agheasma Mare, primită de la biserică în ziua de Bobotează. Toate cele precizate mai sus constituie măsuri excepționale temporare, fiind îngăduite de Biserica Ortodoxă Română, ca adaptare în situație de epidemie. Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți credincioșii săi la rugăciune, calm și speranță, solidaritate și responsabilitate, cerându-I Milostivului Dumnezeu ocrotirea și binecuvântarea Sa, deoarece, în primă și ultimă instanță, El este Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, iar sănătatea, viața și mântuirea sunt darurile Sale, pe care noi însă trebuie să le cultivăm cu credință, speranță și iubire. Biroul de Presă al Patriarhiei Române |
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis miercuri, 11 martie 2020, către toate eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române, o rugăciune de rostit în contextul răspândirii virusului COVID-19.
Rugăciune specială pentru încetarea noiiepidemii Înainte de Otpustul Slujbei (Sfânta Liturghie sau Vecernie sau Pavecerniță), preotul rostește: Domnului să ne rugăm! Credincioșii: Doamne, miluiește! Preotul citește această rugăciune, pe solee, cu fața spre răsărit: Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ești bogat în milă și, cu purtarea Ta de grijă cea înțeleaptă, ocârmuiești viața noastră, ascultă rugăciunea noastră, primește pocăința noastră pentru păcate, oprește noua boală molipsitoare (noua epidemie), precum ai încetat pedepsirea poporului Tău în vremea regelui David. Cel ce ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, dăruiește însănătoșire celor cuprinși de boală, ridicându-i grabnic din patul durerii, ca să Te slăvească pe Tine, Mântuitorul cel Milostiv, iar pe cei sănătoși îi ocrotește de orice boală. Binecuvintează, întărește și păzește, Doamne, cu harul Tău, pe toți cei care, cu iubire de oameni și jertfelnicie, îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale. Îndepărtează toată boala și suferința din popor și ne învață să prețuim viața și sănătatea ca daruri ale Tale. Dăruiește-ne, Dumnezeule, pacea Ta și umple inimile noastre de credință neclintită în ocrotirea Ta, de nădejde în ajutorul Tău și de dragoste față de Tine și de aproapele. Că al Tău este a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Credincioșii: Amin. Urmează Otpustul Slujbei (Sfânta Liturghie sau Vecernie sau Pavecerniță). |
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat luni un cuvânt de încurajare și speranță în contextul în care pe teritoriul României a fost decretată stare de urgență în plină epidemie de coronavirus.
Cuvântul a fost rostit de Patriarhul Daniel în Catedrala Patriarhală. Text integral: Biserica Ortodoxă Română se adaptează treptat și responsabil, în funcție de evoluția situației provocate de epidemie, așa cum o fac toate instituțiile importante din țară, respectând și promovând în spațiul public recomandările autorităților de stat. Biserica nu este doar o instituție de utilitate publică, ci și o comunitate de credință vie, iubire milostivă și speranță sfântă, virtuți care trebuie manifestate mai ales în perioade de mari încercări. În acest context, Biserica face un apel părintesc către toți credincioșii ei pentru a avea încredere în autorități și a respecta măsurile instituite de acestea. Biserica Ortodoxă Română cheamă pe toți slujitorii Sfintelor Altare și pe toți credincioșii ei să cultive pacea sufletului prin rugăciune și comuniune cu semenii prin fapte bune, evitând totodată panica. Să arătăm iubire și solidaritate față de oamenii vârstnici, față de cei aflați în izolare sau în carantină, precum și grijă deosebită pentru sănătatea celor din jurul nostru. Să arătăm multă prețuire față de medicii din spitale care apără și cultivă sănătatea trupului, dar și față de preoții din biserici, care apără și cultivă sănătatea sufletului. Să avem deplină încredere în puterea rugăciunii, știind că „Dumnezeu toate le lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu” (Romani 8, 28). Pacea sufletului, bunătatea inimii, comuniunea în rugăciune și cooperarea în fapte bune pot face minuni, transformând teama în curaj și speranță. Așadar, rugăciunea și fapta bună sunt izvor de putere spirituală pentru a învinge încercările la care suntem supuși, dar și pentru a înainta duhovnicește spre sărbătoarea Sfintelor Paști. † DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române |
Desfășurarea slujbelor religioase doar în aer liber !!!
COMUNICAT : În contextul epidemiei cu noul Coronavirus (COVID-19), Cancelaria Sfântului Sinod a transmis îndrumări actualizate pentru parohii și mănăstiri: Respectarea măsurilor dispuse de autoritățile publice și cooperarea cu acestea, asigurându-se totodată libertatea religioasă a credincioșilor de a participa la viața liturgică a Bisericii și de a primi asistență religioasă; Desfășurarea slujbelor religioase doar în aer liber, de regulă lângălăcașul de cult (altar de vară sau pridvor), cu participarea a maximum 100 de persoane, păstrând distanța de minimum un metru între participanți. Cancelaria Sfântului Sinod |
Citat:
|
În temeiul art. 3 al Ordonanței militare nr. 1 parohiile și mănăstirile din Biserica Ortodoxă Română au făcut pregătiri laborioase pentru a organiza desfășurarea Sfintei Liturghii în afara lăcașului de cult, în prezența a maximum 100 persoane, aflate la cel puțin 1 metru una de cealaltă.
Întrucât, prin raportare la art. 5 alin 5 din Ordonanța militară nr. 2, măsura evitării formării grupurilor mai mari de trei persoane intră în vigoare începând cu data de 23 martie 2020 ora 22.00 și nu se face referire la vreo eventuală abrogare a desfășurării evenimentelor în aer liber cu maximum 100 de persoane, astăzi Sfânta Liturghie se va desfășura potrivit celor deja stabilite, în afara lăcașului de cult. După consultarea cu autoritățile publice competente Patriarhia Română va aduce noi precizări privind modul de desfășurare a slujbelor în viitor. Cancelaria Sfantului Sinod 22 martie 2020 |
Ora este GMT +3. Ora este acum 23:11:04. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.