Cu ce criterii se determina care este credinta corecta si ceea falsa?
 

Cu ce criterii se determina care este credinta corecta si ceea falsa?

Masura este la Dumnezeu!

Raspunsul corect ti l-a dat Rodica: masura e la Dumnezeu.
Daca vrei criterii omenesti, e simplu: se arunca cu piatra
unii intr-altii si cei care rezista au credinta sau capul mai
tare.
Har, smerenie si jertfa de sine.

"După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele.
Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune."

Credinta adevarata va produce intotdeauna roade bune. Omul credincios va raspandi pe oriunde trece miresma lui Hristos. Cei ce se vor uita la el vor intelege bunatatea si maretia lui Dumnezeu. Omul fara roade are doar pretentia de a fi credincios; pretentie fara valoare.

"Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa,
Blândeţea, înfrânarea, curăţia..."

Stâlpii credinţei sunt doi principali şi doi secundari. Stâlpii credinţei aceştia sunt: Biblia sau Sf Scriptură, Predania sau Sf Tradiţie, magisteriul viu al Bisericii şi liturgica.

Prin urmare, credinţa corectă este acea credinţă care:
- este necontradictorie cu Sf Scriptură
- este necontradictorie cu cele păstrate în Tradiţie şi de către Sfinţii Părinţi
- este reflectată în magisteriul viu al Bisericii
- este reflectată în felul oamenilor de a se ruga şi în viaţa lor de credinţă.
Se înţelege că o credinţă este falsă dacă nu respectă una dintre aceste condiţii şi în mod deosebit una din primele două.


Dacă despre primele două-trei s-a vorbit, despre ultima s-a vorbit prea puţin, deşi e foarte la îndemână. Noi spunem că, în principal, ceea ce credem se reflectă în felul în care ne rugăm şi Îi aducem cult lui Dumnezeu, precum şi îngerilor şi sfinţilor Săi. Pe scurt: lex credendi, lex orandi. Pe de altă parte şi reciproca este adevărată, astfel încât liturgica este izvor de credinţă. După cum ne rugăm, aşa credem: lex orandi, lex credendi.

Aplicaţie:
Oare Duhul (Spiritul) Sfânt este sau nu este omniprezent ?
Eu pot să argumentez foarte bine sprijinindu-mă pe argumente biblice, patristice sau magisteriale. Dar pot să argumentez şi sprijinindu-mă de liturgică şi o astfel de demonstraţie este validă. În rugăciunea către Spiritul (Duhul) sfânt numită "Împărate ceresc", care datează din vremea sinodului al II-lea ecumenic (adică sec al IV-lea) se spune: "Împărate ceresc, Mângâietorule, Spirite al adevărului, care pretutindenea eşti şi pe toate le-mplineşti..." Prin urmare, Duhul Sfânt se află pretutindeni, adică este omniprezent. Q.E.D.

conteaza sistemul de referinta. la ce ne raportam.
Fiecare religie are propria ei linie doctrinara.

Putem spune ca cele 10 porunci sunt baza oricari credinte (ele se gasesc in mai toate religiile lumii sub diverse forme).

Baza credintei corecte este martuirisirea ca Hristos Iisus este Fiul lui Dumnezeu (deci Dumnezeu adevarat si atotputernic) si om adevarat (cu trup si suflet rational).

Astfel, daca ne raportam la crestinismul ortodox care detine tot adevarul, reperele de dreapta credinta sunt foarte clar stabilite de Sfintii Parinti in dogma bisericii (invatatura despre Dumnezeu, Sfanta Treime, Sfintele Taine, sfinti, vita, moarte, pacat, har, ingeri...).

"Criterii"?!?
 

" Bine ai grait!
-Fa aceasta si vei fi viu !"
Teoretic este foarte simplu. Dar ' a sti' nu este echivalentul cu 'a fi'.
Sa ne dai de veste cand ai reusit sa traiesti acest cuvant !
Sau poate tu ai reusit deja ?!?

Teologia sistematica ofera drept unul din criterii cuvintele lui Vincentiu al Lerinului: "ceea ce s-a crezut intotdeauna, pretutindeni si de catre toti".

Biserica este "stalpul si temelia adevarului" nu in virtutea lucrarii omului, ci a lucrarii Sfantului Duh. In Biserica se pastreaza intocmai predania Apostolilor si invataturile Sfintilor Parinti deoarece ne impartasim de Duhul Adevarului, "Cel care ne aduce aminte toate". Din acest motiv, hotararile Sinoadelor Ecumenice, care aveau rolul de a delimita dreapta credinta de erezie, incepeau prin "parutu-s-a Duhului Sfant si noua".

adevarul
 

Io zic asa ca Lumina Sfanta de la Ierusalim in ziua invierii Domnului se coboara doar la savarsirea Sfintei Liturghii de catre Patriarhul Ortodox al Ierusalimului,de la care primesc lumina si coptii,armenii,catolicii.Fara slujba ortodoxa si patriarh ortodox,nu vine Sfanta Lumina.Au mai incercat si altii de-a lungul istoriei dar n-au reusit.Acesta poate fi un criteriu (daca nu criteriul suprem) ,care trebuie luat in considerare de toate confesiunile.Deci credinta corecta este aceea propovaduita de Biserica Ortodoxa.

De ce ingaduie Dumnezeu urgii asupra Dreptei Credinte...?
 

<< De ce ingaduie Dumnezeu sa vina asupra Dreptei Credinte atatea urgii si necazuri, pe cand pe eretici si pe pagani ii lasa pururea sa se bucure de tihna si de pace? De ce?, intreaba si Sfantul Ioan Gura de Aur, si tot el raspunde indata: "Asa, ca sa vezi slabiciunea paganestii si ereticestii credinte, care se descompune de la sine, fara sa o atace nimeni, si ca sa vezi taria Adevaratei Credinte care, lovita, scuipata si pururea insangerata din toate partile fiind, indura toate cu pace si chiar creste si se inmulteste sanatoasa in pofida tuturor dracestilor vrajmasi [...] De aceea, in disputele cu paganii sau cu obraznicii iudei, destul este ca sa aratam, spre dovada sfintei ei puteri, ca Ortodoxia, supusa vesnic prigonirilor pana la ucidere si sange, vesnic a ramas deasupra si biruitoare, chiar si cand intreaga lume s-a pornit impotriva ei." >> (Sfantul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. I, Editura Egumenita, 2005, p.738.)