Medicina si Religie
 

Ce parere aveti despre imbinarea practicii medicale cu principiile religioase? Vi s-a intamplat vreodata voua sau cunoscutilor vostri sa fiti pusi la zid de medici pentru practicile religioase? Prin practici ma refer la postit, la abstinenta sexuala pana la casatorie, etc..

Oare nu ne-ar fi mai bine tuturora daca medicii ar incerca sa gaseasca metode de tratament si sfaturi care sa nu contravina credintei noastre?

Am uitat sa mentionez faptul ca motivul pentru care va adresez aceste intrebari este acela ca doresc sa scriu o lucrare pe tema relatiei medic-pacient din perspectiva crestin-ortodoxa. Drept urmare, v-as fi foarte recunoscatoare daca v-ati exprima punctul de vedere. Multumesc frumos!

In istoria Bisericii avem sfinti care au fost si medici. Asa ca se poate vorbi de un dialog intre Biserica si Medicina.

E posibil ca un medic sa-ti spuna ca nu este indicat postul pe o perioada mare de zile, pe motiv ca ar slabi organismul. Dar un astfel de mesaj nu poate veni decat de la o persoana care nu crede in lucrarea lui Dumnezeu.

Nu trebuie sa ascundem ca cel care doar se opreste de la anumite mancaruri si nu se roaga, poate face ca prin abtinerea de la anumite mancaruri sa imbolnaveasca trupul. Dar imbolnavirea nu va veni niciodata la cel care insoteste postul cu rugaciunea.

Poate că bine ar fi să încerci să stai de vorbă cu medici ortodocşi pentru lucrarea asta sau să citeşti cărţile unora ca Pavel Chirilă.

depinde ...
sa-ti dau un exemplu.
eu si sora mea avem o boala de sange, mostenita de la mama.
este ereditara, netransmisibila, si netratabila. nu este letala.
se numeste anemie hemolitica sau talasemie minora.
este vorba de globulele rosii pe care organismul le produce in ritm mai mic decat mor ele. nu mereu.
rareori da complicatii.
dar ca sa-ti dau un indiciu despre importanta ei in viata unui om, iti spun ca am fost declarat inapt pentru stagiul militar, din acest motiv.
in plus, daca doi bolnavi fac un copil, exita aproape 100% nesanse ca acesta sa se nasca cu talasemie majora.
o boala foarte grava, incurabila.
aceasta duce la deces pe la pubertate, iar pana atunci bolnavul beneficiaza de zeci de schimbari de sange.
la cei ca noi, problemele pot sa apara pana devii adult. am facut aproape doua zeci de ani analize, din 6 in 6 luni, la centrul de hematologie.
problema pe care vreau s-o expun, a aparut acum 20 de ani, cand mama si sora mea au devenit foarte credincioase.
postul era post. ajunarea ajunare.
cand tata s-a dus la medic sa-i spuna ca sora mea avea stari puternice de ameteala, doctorita aproape ca a facut criza de nervi.
cum, cand ai o asemenea boala sa tii post?

Medicina şi Biserica nu sunt în contradicţie; din contră, ambele îşi propun să-l vindece pe om. Deşi Biserica îşi propune să-l vindece mai întâi duhovniceşte, nu neglijează deloc aspectul trupesc, ştiind că omul este un întreg.

Şi, având o experienţă de mii de ani, nu dă acelaşi leac pentru toată lumea şi nu cu aceeaşi măsură, ci fiecăruia după cum îi foloseşte. Postul nu se recomandă tuturor la aceeaşi măsură. Există persoane cărora nu li se recomandă deloc, cum ar fi, în afară de cazurile menţionate de Dumitru, cei cu boli nervoase.

Deci Biserica ţine cont de medicină; însă unii medici, neluând în considerare natura duhovnicească (spirituală) a omului, nu înţeleg ce beneficii ar putea aduce postul; deşi sunt şi printre ei destui care recunosc faptul că postul, uneori chiar cel total, e foarte bun pentru sănătate.

Poate chiar ar fi bine să-l cauți pe doctorul Pavel Chirilă și să discuți personal cu el, sigur o să primești un sfat bun, dânsul fiind deopotrivă un medic foarte bun dar și un creștin ortodox practicant autor de cărți edificatoare în domeniu. Probabil câteva interviuri luate unor medici care sunt membri AMFOR (Asociația Medicilor și Farmaciștilor Ortodocși) te-ar ajuta să faci o lucrare reușită și folositoare.
Mă gândesc că niște întrebări punctuale ne-ar stimula și pe noi să opinăm mai nuanțat! După știința mea, printre colegii de forum activi sunt cel puțin trei medici ortodocși și unul greco-catolic, deci oameni care să scrie în cunoștință de cauză ar exista.

Foarte bun exemplul. Si eu am o prietena care are o boala asemanatoare, si stiu ca parintele duhovnic, in cunostinta de cauza, i-a dat dezlegare la anumite alimente in post. Ba chiar trebuie sa insiste sa le consume, pentru ca prietena mea este genul "mai catolic decat Papa". Desigur, (contra)exemplul meu poate nu este interesant, ca doar se intampla in America!

multumiri si alte intrebari
 

Din raspunsurile pe care ati binevoit sa mi le dati, am inteles ca o abordare teologica a medicinei, daca se poate spune asa, ar fi chiar foarte bine venita, , imbunatatind semnificativ relatia medic-pacient.

Si acum sa pun intrebari ceva mai la obiect:

1. Ne-am lamurit cam ce ar trebui sa faca un medic care trateaza un pacient credincios. Dar daca situatia e inversa? Daca pacientul nu are convingeri crestine, medicul ar trebui sa incerce, atat cat e in stare( ca doar nu e teolog) sa ii explice beneficiile rugaciunii, postului?

Intreb aceasta pentru ca sunt foarte multi pacienti care ajung la medic cu probleme grave, asteptand cumva ca acesta din urma sa faca efectiv minuni. Ma gandeam ca daca medicii ar inceta sa se mai considere Dumnezeu pe pamant sa-si accepte limitele si , mai mult, sa-l faca si pe pacient sa inteleaga, lucrurile ar merge mult mai bine.

Ce ziceti?


2. Aceasta e o intrebare ceva mai complicata as zice. In ultimii ani, s-a dezvoltat o noua stiinta numita NEUROTEOLOGIE, care cauta sa explice fenomenele ce se petrec la nivel cerebral in timpul rugaciunii. Experimentele s-au facut in principal pe adepti ai altor religii decat cea ortodoxa, dar, bineinteles, s-a generalizat: pe scurt, conform cercetarilor efectuate, la baza credintei sta un fenomen pur fiziologic( la finalul mesajului aveti un LINK pentru mai multe detalii).
Evident, astfel de "descoperiri" ar putea deruta oamenii, facandu-i sa creada ca, in fond, credinta e o iluzie. Cum ati combate astfel de teorii?


LINK http://www.descopera.org/neuroteolog...iritualitatea/

Am cautat o versiune in romana a unui articol care sa fie cat de cat clar in privinta neuroteologiei.

Astept raspunsurile dumneavostra si va multumesc pentru cele oferite anterior, cat si pentru rabdarea de a-mi citi "romanul".

P.S. daca stie cineva o adresa de email al domnului Pavel Chirila sau o modalitate de a-l contact, as fi foarte recunoascatoare pentru informatie. Multumesc frumos!

P.P.S Intrebarile din primul mesaj raman deschise

Probabil ca dialogul cu tine , pe tema propusa , ar putea fi interesant , dar atita vreme cit nu spui clar de ce religie esti , ce profesie ai sau macar ce pasiune ai , ce virsta ai ... nu putem face mare lucru !
Dialogul ar putea fi deviat lesne spre orice interes, fatis sau nu .
Virsta foarte tinara (desi ambitioasa declarativ) presupune destule sfere ale cunoasterii in care sa nu poti stapinii f. bine informatia/cunostiintele si atunci "comunicarea" , cuvintarea dintre noi s-ar face cu dificultati .

Faptul de a nu fi un crestin practicant, un alt criteriu, te impiedica sa aprofundezi relatia medicina-teologie in sens real, cantonindu-te restrictiv doar in aria stiintei sau chiar ducindu-te in mindrie exagerind rolul stiintei mai mult decit trebuie. Intre stiinta si Dumnezeu, Dumnezeu este supremul si nu stiinta ! Stiinta insasi a fost ingaduita, data , tot de El ! Cred ca sti, de exemplu, ca primul pamintean care a dobindit scrierea si cintul, muzica , a fost Set, fiul lui Adam, iar pe acestea le-a invatat direct de la ingeri cind la virsta de 40 de ani a fost rapit timp de 40 de zile la cer.
Sf. Vasile cel Mare spune in Hexaimeronul sau ca muzica nu este inventie omeneasca ci divina , si pomeneste cum a auzit cintarile ingeresti in Rai si cum a invatat Set acestea .
Stiinta a fost data omului pas cu pas tocmai ca , dupa cuvintul Lui, sa putem stapini pamintul, sa ne inmultim si sa traim in acord cu El si nu impotriva lui semetindu-ne prin stiinta ori prin cite forme exista de satanism . Oamenii astazi s-au obisnuit sa spuna ca cutare sau cutare a descoperit sau a inventat cine stie ce . Aceasta afirmatie este rupta de realitate nefiind adevarata ! Daca Dumnezeu nu s-ar indura si nu ar ingadui omului sa cunoasca din tainele universului , pai ar putea omul sa faca si pe Hopa-Mitica ca nu ar ,,descoperi" absolut nimic !
Desi stiinta este in mod real un nou idol al omului modern , in care crede nestramutat si i se inchina ei, nu trebuie sa i se acorde un loc mai mare decit cel pe care il merita !
Este gresit sa socotim lumea aceasta ca fiind antropocentrica, elogiind si absolutizind omul in sine si realizarile lui , stiinta si toate celelalte, ci ea este in mod vadit Hristocentrica ! Pt. ca doar Hristos-Dumnezeu este Calea , Adevarul si Viata ! Sa nu uitati aceasta !

Acest Pavel Chirila , care ti-a fost propus, medic primar de medicina interna, specialist in homeopatie si medicina naturopata, profesor universitar, actualmente prodecanul Facultatii de Teologie Ortodoxa Craiova, este in primul si primul rind el insusi un crestin practicant destul de stoic, sau de avansat , ca sa ma exprim asa.
Adica , vreau sa zic , nu trebuie privit doar ca om de stiinta care este putin incurcat prin ortodoxie si care ar putea fi o mina de exploatat . Este o mina cu adevarat , dar numai unii stiu sa exploateze aceasta, numai unii il pot face sa se deschida ca sa poata fi cules ! Mai clar, folosirea de un asemenea izvor de traire si cunoastere nu se face cu intelectul, nu se face in mod elitist , nici principial (urmarind anumite rigori stiintifice) ci se face in primul rind cu inima , cu duhul , cu cugetul !
Il gasesti introducind pe net numele lui si de acolo ajungi la Societatea Cristiana, la cabinetul lui din Voluntari , s.a.m.d.

Deci , ca sa putem comunica cu folos , spune-ne ceva mai multe despre tine, fie la profilul tau , fie discutind .
Pt. mine personal, faptul ca te intereseaza ceva si ca si mai mult, vrei sa scri o carte despre ceva nu inseamna deocamdata nimic . La capitolul ,,dorinte" sa zicem ca stai bine, dar ce este in spatele acestei dorinte ? Cit de serioase si de solide sunt cunostiintele si practica necesara ducerii la bun sfirsit a acestora ? Aceasta nu ai vrut sa ne arati prea mult, pina acum !
Ca sa iti spun o intimitate , eu sunt la a 9-a intentie de a scrie o carte cu subiect ortodox... dar sigur nu inseamna nimic pt. tine . In aceiasi situatie esti si tu acum .

Poate ca daca vei intelege ceea ce voiesc sa spun si poate ca daca nu te vei lasa ,,atinsa" mai mult decit este firesc de raspunsul meu ... deci, daca ,,poate", atunci vom dialoga cite ceva , in sensul de ,,dupa priceperea noastra" !