Hei, hei, de unde tragi tu concluziile astea? Noi am apreciat ce-ai scris, dar tu acum incerci sa-ti atribui niste defecte pe care noi nu le-am evocat. O fi oare ca noi sa venim sa te mangaiem ca nu-i asa. Mai, mai... Sau poate crezi ca asta e un mod in care te spovedesti public ca poate, poate, ti se mai iarta din pacate. Nu stiu care e strategia ta, dar totusi continua sa scrii. Si-as mai zice ca si eu regasesc in mine "bolile" astea cu superficialitatea, indiferenta, lenevirea...dar sper sa ma vindece Domnul.

Elena

Nu te mahni pentru ca nu ai de ce. Eu sunt mult mai trist si abatut ca tine. Cu toata stradania mea , uite azi, venind de la spovedit, am fost oprit de la impartasit 6 saptamani , fapt ce m-a intristat dar m-a mobilizat in ravna mea de acum incolo. Asa ca draga Ovidiu te inteleg perfect in demersurile si framantarile tale. Totusi acolo unde totul merge ca pe banda rulanta, ceva nu este in regula, pentru ca viata si implicit crediinta noastra are urcusuri si coborasuri inevitabile. Important unde ne aflam intru sfarsitul nostru din asta lume, adica in plin urcus sau in plin coboras. Aceasta este de fapt problema ce trebuie sa ne framante, restul sunt picanterii cotidiene.

Nu de putine urcand treptele desavarsirii, o mica "neatentie", ne poate duce mult inapoi. Spunea un prieten de al meu, ca la 5 trepte urcate si cand totul parea ca merge pe fagasul normal , o simpla clipa de neatentie si de slabiciune , fac ca vrajmasul sa recupereze din lupta pierduta si acele 5 trepte spre desavarsire sa se transforme in simple amintiri. 5 pasi inainte si 10 inapoi ! Asa se intampla cand suntem orbiti de puterea si increderea noastra, transformand Slava data lui Dumnezeu in slava omeneasca.

acuma zic shi eu, ca noi obijnuim sa postim la trup, iar unii postesc la suflet, dar shtii la ce trebuie sa postim intai? la duhul nostru cel rau, adica la invatzatura pe care a sadit-o candva satana in oameni shi apoi noi o tot repetam asha ca shi cum ai repeta ceva pentru examen, dar intr-un mod nevazut... abea apoi sa postim la suflet shi in cele din urma la trup, shi iata ca abea atunci postim cum s-ar cuveni,

-sa inlocuim duhul/invatzatura noastra cu Duhul/Invatzatura/Harul de la Dumnezeu, putzin cate putzin
-apoi sa postim la cele sufleteshti putzin cate putzin, adica sa nu mai iubim asha patimashi nebunia de pe urma shi aia noua
-apoi sa postim la trup adica la faptele shi crengile shi la roadele mandriei :
(ragaiala, gazele, transpiratziile, lacrimile de crocodil, unghiile shi pletele in deshert, shi tot ceea ce rodim noi la WC ori in baie ori in shtrand ori in jurul cafelei)

deci 10% duh rau/invatzatura desharta sa postim, 5% suflet patimash, 3% trup shi roadele mandriei, shi abea atunci parca imi vine shi mie sa cred ca facem ceva cu folos... dar nu pentru oameni shi inainte lor ca daca ne-am luat rasplata de la oameni nu mai primim nimic shi de la Dumnezeu, ca doar nu s-a mai vazut doua platzi pentru aceiashi treba/ascultare...

shi "sa traim fiecare zi cu gandul la Cer + de parca ar fi ultima zi din viatza ta shi nu vei mai pacatui niciodata" cum marturiseshte sf Antonie cel Mare... care zicea ceva de genul: "nadajduiesc ca totzi or sa se mantuiasca dar eu nu cred ca ma voi mantui"

Asa e Cristian.. sa nu uitam ca "judecatile Lui nu sunt si judecatile noastre"... cei care nu aveau nici cea mai mica speranta ca vor fi vrednici de impartasanie, au primit dezlegare... imposibil de crezut si totusi nebanuite sunt caile Domnului.. sa-ti ajute Dumnezeu intr-o curanda impartasire cu sfantul trup si sange al Domnului Iisus Hristos, spre sanatate si mantuire!

Inalta smerenie si dragoste fata de oameni:53:

Adanca smerenie...

Comuniunea in cadrul casatoriei se intareste prin postire, adancindu-se smerenia, iar sentimentele potrivnice, nefolositoare dispar. Iata ce ne spune Sf. Vasile cel Mare in acest sens : "Barbatul nu se indoieste deloc de credinta conjugala a femeii lui , cand o vede insotindu-se cu postirea. Femeia nu se topeste de gelozie cand il vede pe barbatul ei postind ."