Cu drag!
Cand eram copil si venea ziua mea de nastere aveam un offff! mare offf, dar n-am zis niciodata nimic, doar ca ramaneam asa un pic trista...
Nu prea erau multe florarii pe atunci si oricum nu exista bogatia de flori ce se gaseste acum in florarii.
Iar prietenii mei erau toti manastureni, care locuiau la case si aveau gradinile pline de flori (pe atunci nu era cartier de blocuri).
Eu primeam doar bujori, garofite (acelea mov pastel), iasomie, bulgari de zapada (aceia albi, mari) le ziceam eu la toate= flori taranesti.... Tare mai eram ofticata ca cei care urmau sa-si serbeze ziua dupa mine se alegeau cu garoafe, trandafiri, crini, gladiole, care, in naivitatea mea, mi se pareau mai grozave, mai selecte...
A trebuit sa cresc pentru a-mi da seama cat de frumoase erau florile ce le primeam. Totdeauna aducand cu ele prospetime, veselie, candoare, gingasie.
Azi, nimic nu-mi place mai mult decat parfumul, delicatetea si culorile acestor flori ""taranesti"" de mai, in special a bujorilor!
Acum cateva zile, cand ne-am intalnit cu fostii colegi de liceu, la 35 ani dupa absolvire (dar noi ne vedem destul de des, ne ""convocam"" prin telefon, totdeauna la sfarsitul lui mai) ne-am amintit ce flori i-au dus unei colege de ziua ei, Eniko, pacaleala mare, glume copilaresti!!
Inflorise hreanul in gradini, au cules flori de hrean, le-au impachetat frumos, cu ornamente si le-au prezentat drept "
"florile fericirii"". Acelea au primit cea mai mare atentie din partea gazdei! Au fost puse in vaza separata..... la loc de cinste!!!:21:
https://encrypted-tbn1.google.com/im...73a4YK1nuAtvLo
https://encrypted-tbn1.google.com/im...0ug65tL_-JdcGx
https://encrypted-tbn2.google.com/im...OdGIWdIj8giTGk