Sunt de acord,dar cu o conditie:sa aiba si evolutionismul exact acelasi statut.

Inteleg ideea, dar nu mai spune ca e degeaba... E adevarat ca nu e mult fata de ce ar trebui, nu e totul, dar e ceva. Un profesor a facut ce ar fi trebuit sa faca un parinte. Nu mi se pare putin lucru ca a dus copiii la Impartasit. Foarte multi copii, desi parintii se ingrijesc de educatia si de nevoile lor trupesti, nu sunt dusi nici macar la marile sarbatori sa fie Impartasiti. Si daca nici copiii astia nevinovati nu au parte de Hristos prin aceasta Sfanta Taina ...

Nu va mai incapeti in piele de bucurie, dracilor!

Nu va amagiti ca motivul este pentru economia de buget.

Si matematica poate...

Categoric n-as vrea sa faca copilul meu 13 ani de evolutionism :). ...Poate daca lucreaza in cercetare.

Din cate vad, credinciosii se aglomereaza pe opinia ca predarea religiei in scoli e un lucru evident bun.
Indraznesc sa spun ca nu impartasesc aceasta parere. Din multe motive. Iata cateva:

-nu avem nici cea mai mica dovada ca predarea religiei in scoli ar contribui cu ceva la evanghelizare. La a face pe copii si tineri mai buni, mai rationali, mai inarmati in fata dezorientarilor de tot felul. Iata, creiere spalate precum Inorogul sunt produse ale unei epoci in care s-a predat religie in scoala. Tatal meu, fiu de preot profesor, a apucat si ceva invatamant religios pe vremea monarhiei. E ateu, adica el crede in orice: in vizitarea pamantului de catre extraterestri, in faptul ca oamenii au fost, odata, delfini, motiv pentru care au narile in jos, in faptul ca dacii au colonizat Italia rezultand Imperiul Roman, in Atlantida, in telekinezie, in transmigratia sufletelor, etc. Dar nu in Cristos.

-predarea religiei este ortodoxista. Nu exista posibilitatea, in invatamantul de stat, pentru un copil catolic sa opteze pentru religie catolica. Copiii mei, cand, la inceput, ii lasam la religie, invatau ca Isus se scrie cu doi de i si ca in caz contrar e blasfemie si alte lucruri la fel de adevarate si folositoare.

-parinti care si-ar da copiii la cateheza nu ii mai dau, cu gandul ca oricum fac religie in scoala.

-asa cum e gandit la noi, invatamantul e laic (in sens de anti-religios). Predarea religiei vine ca nuca in perete. Cu totul altceva era pana acum un veac si ceva, cand invatamantul era organizat de Biserica. Atunci, avea o logica pe care nu o mai are.

-nivelul de predare e foarte bazal, chiar si in ani superiori. Cu totul altceva este la cateheza. Copiii mei au invatat in jumatate de an de cateheza cat nu invatasera in ani de invatamant la scoala. O lectura biblica si un exercitiu spiritual facut la biserica imi dau seama ca ii zideste incomparabil mai mult decat numeroase ore de religie la scoala, in care se preda foarte putin, in timp ce copiii sunt complet neatenti, avand un zece garantat. La cateheza invatau pe rupte.

Eu nu sustin contrariul. Nu sustin ca a nu se face religie e mai bine. Ci sustin ca avantajul religiei in scoli nu este, pentru mine, evident. Personal, dupa ce am avut rabdare mai multi ani, am sfarsit prin a retrage copiii de la orele de religie si a aduce, in loc, adeverinta de predare si evaluare de la parohie.

Sentimentele nu se pot instituţionaliza!
*
Iar mie nu mi se pare un lucru foarte rău ce s-a întâmplat cu disciplina şcolară numită Religie.
În definitiv, cine voieşte să ofere copiilor o educaţie creştină e liber să o facă acasă precum şi în biserici. Sunt atâtea lăcaşuri de cult şi aşa frumos ne-ar sta să nu avem loc de copii la Sfânta Liturghie, la Sărbători etc.!

Modul de a fi creştin nu se poate preda şi însuşi în nici o şcoală de stat. Se însuşeşte prin mecanismele de bază ale învăţării: imitarea, modelarea, dialogul de tip socratic etc. Acestea se pot realiza cel mai bine în familie precum şi în mici comunităţi interfamiliale care se sprijină şi se orientează reciproc, în acelaşi duh frăţesc al Bisericii.
Eventual şi în şcoli speciale de tipul seminarelor.

Cateheza sistematică din biserici este de asemenea foarte importantă. Copiii au prilejul să întrebe, să se completeze unii pe alţii, să prindă "aerul" duhovnicesc al preotului sau diaconului care învaţă, să simtă că au mereu o zi, o oră - un timp absolut special pentru cugetarea şi dezbaterea celor sfinte.

Pe de altă parte, o serie de fenomene perverse care au apărut deja în şcoli vor înceta. Printre altele, nu se va mai da apă la moară detractorilor să strige "discriminare" şi alte măgării izvorâte din ură şi ignoranţă, din invidie şi prejudecăţi lumeşti.
Copiii poartă deja morbul multor conflicte în relaţiile dintre ei. E lucru bun, socotesc, că acum au un motiv mai puţin să se uite chiorâş unii la alţii, unii cu obidă alţii cu aroganţă...

În ce mă priveşte, de cum va intra legea în funcţiune, voi cere ca fiul meu să participe la ora de religie. În noul format, cred că nu va avea decât de câştigat.

ce faci crestinule? judeci?

ce faceti crestinilor,judecati?sunteti revoltati? nu scrie sa va supuneti stapanirilor?

oricum,nu stau sa rad de voi .

este foarte simplu. ma bucur ca nu se mai face religia in scoli. stiti de ce?? pentru ca in scoala nu se preda religia..se preda ortodoxismul. asta este gresit. sa primesti note pe rugaciuni invatate...sa dai test din stiu eu ce sarbatori..asta este penibil.
voi toti care comentati..la orele de religie erati in curtea scolii la fotbal. stiu,si eu eram.

Religia se va preda bine-mersi, nu te agita prea mult.