Pentru creştini, anul 2016 a fost unul foarte sângeros. Potrivit Center for the Study of Global Christianity au fost ucişi aproximativ 90.000 creştini pe parcursul anului care a trecut, după cum informează ABC News, citat de pravoslavie.ru.

Alte 500-600 milioane creştini sunt împiedicaţi să-şi practice în mod liber credinţa, estimează Massimo Introvigne, fondatorul Centrului de studii a noilor religii.

În jur de 70 procente din decesele înregistrate au fost cauzate de conflicte apărute între triburile africane. În Nigeria, spre exemplu, s-a înregistrat o creştere de peste 60% a asasinatelor comise de grupări musulmane radicale, cum ar fi Boko Haram. Oricum, creştinii sunt în pericol zilnic în Orientul Mijlociu, inclusiv în Irak și Siria. Coreea de Nord este renumită şi ea pentru intoleranţa şi cruzimea faţă de creştini.

Conform unui raport anual lansat de Release International, un grup dedicat creştinilor persecutaţi din întreaga lume, cea mai mare ameninţare pentru creştini vine din lumea islamică cu guverne ostile și grupări militante. În plus, atacurile militanţilor hinduşi au crescut în India, iar în China congregatii sunt supuse unor presiuni constante din partea guvernului. Atacuri violente împotriva creştinilor au loc şi în ţări ca Iran, nordul Nigeriei sau Pakistan.

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, fost prezent duminică, 1 ianuarie 2016, la Catedrala Acoperământul Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae din Miercurea Ciuc unde a oficiat o slujbă de Te-Deum. În continuare, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Andrei, a evidențiat binefacerile pe care Dumnezeu le revarsă asupra poporului binecredincios care stă aproape de Biserică, notează site-ul oficial al Eparhiei.

În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Florin Nicolae Bănucu a fost hirotonit preot pentru parohia Sâncrăieni, protopopiatul Miercurea Ciuc din județul Harghita. La sfârșitul slujbei, ierarhul a binecuvântat poporul lui Dumnezeu.

La împlinirea a doi ani de la întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim ca Arhiepiscop al Romanului şi Bacăului, în data de 4 ianuarie 2017, la Catedrala arhiepiscopală Sfânta Cuvioasă Parascheva din Roman s-a oficiat Sfânta Liturghie.

Slujba a fost oficiată, în prezența ierarhului, de preoții colaboratori și angajați ai Centrului Eparhial, notează site-ul oficial al eparhiei. Cu acest prilej, s-au rostit ectenii speciale și rugăciuni de mulțumire.

În cuvântul rostit la final, Părintele Arhiepiscop a mulțumit lui Dumnezeu și celor care i-au fost alături de când a fost ales ca arhiepiscop al acestei eparhii.

Din milostivirea lui Dumnezeu se împlinesc doi ani de la întronizarea în scaunul chiriarhal al acestei eparhii. Mulțumim lui Dumnezeu că ne-a făcut vrednici şi ne-a ajutat să împlinim ceea ce El a dispus pentru noi. Rog pe toți colaboratorii noştri, cărora le mulțumesc pentru sprijin şi ajutor în misiunea încredințată, să se roage ca Dumnezeu să ne ajute pe mai departe în misiunea primită, a spus ierarhul.

Credincioşii ortodocşi se pregătesc astăzi, 5 ianuarie, pentru întâmpinarea sărbătorii Botezului Domnului. În ajunul Bobotezei, este zi de post, fiind şi un prilej de reculegere duhovnicească înaintea marelui praznic al Botezului Mântuitorului.
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la 29 august, şi de Ajunul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, 24 decembrie.
Rânduielile liturgice speciale din ajunul Botezului Mântuitorului sunt Ceasurile împărăteşti, care au paremii speciale, prochimen, apostol, evanghelie şi cântări legate de praznicul împărătesc din ziua următoare, şi Liturghia Sf. Vasile cel Mare, oficiată în Biserica Ortodoxă de 10 ori pe an: de 5 ori în Postul Mare, în ajunul Crăciunului şi în ajunul Bobotezei, de Sf. Vasile cel Mare, în Joia şi în Sâmbăta Mare.

De praznicul Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos, sâmbătă, 7 ianuarie 2017, mai multe locaşuri de închinare din Cetatea Băniei îşi vor sărbători hramul. Între acestea se numără Biserica „Sfântul Ioan Hera”, „Sfântul Ioan”-Brestei şi „Sfântul Ioan Botezătorul”-Craioviţa. Cea mai veche dintre ele, Biserica „Sfântul Ioan Hera” din Craiova se află pe strada Arieşului, la numărul 25. A fost ridicată din temelie în anul 1804, de către Hera Stenescu, starostele cojocarilor craioveni. Construcţia a fost făcută din cărămidă, în formă de corabie, cu ziduri groase şi stâlpi puternici de susţinere. Este printre puţinele biserici monument istoric din Arhiepiscopia Craiovei care şi-au păstrat cu fidelitate forma originală. Slujba de Sfinţire şi intrarea ei în uzul cultului au avut loc în anul 1806. În decursul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare şi reconsolidare. În prezent, se numără în rândul bisericilor de patrimoniu din Arhiepiscopia Craiovei.

În ajunul sărbătorii Botezului Domnului, părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a oficiat joi, 5 ianuarie 2016, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București. În continuare, părintele arhimandrit împreună cu părinții slujitori au oficiat Slujba Aghiasmei celei Mari.

Aghiasma Mare se păstrează la loc de cinste, în vase curate, în care se pune de obicei un fir de busuioc. Aghiasma se consumă timp de opt zile în şir, mai ales de la ajunul Bobotezei până la odovania praznicului, adică până la 13 ianuarie inclusiv.

În omilia rostită, Patriarhul României a subliniat importanța și semnificația apei sfințite în viața creștinului.

Mulțumim pentru venirea cu apa sfințită, cu aghiazma mare, la Reședința Patriarhală ca semn de păstrare a tradiției, dar și ca șansă de înnoire și sfințire a vieții. Apa de la sărbătoarea Botezului Domnului este și o reîmprospătare a conștiinței faptului că noi suntem botezați, suntem creștini. Botezul Domnului s-a făcut pentru ca să se dăruiască temelie solidă pentru botezul oamenilor care cred în Hristos Domnul. Botezul în numele și în prezența Preasfintei Treimi înseamnă o creștere spirituală în viața veșnică din lumea aceasta, a spus Preafericirea Sa.

Totodată, Părintele Patriarh a evidențiat rolul sfințirii caselor și a prezenței Bisericii în viața credincioșilor.

Sfințirea casele este un semn de bucurie, binecuvântare, ocrotire, încât fiecare casă a omului devine o icoană a Bisericii celei mari în care se adună credincioșii. În tradiția noastră românească, în camera de locuit, pe peretele dinspre răsărit, se află mai multe icoane ca să se arate că nu uităm Biserica, ci am luat Biserica în casele noastre, a subliniat Patriarhul României.

***

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte la 6 ianuarie 2014 Botezul Domnului. Sărbătoarea aminteşte de Botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos. Praznicul se mai numeşte Epifania sau Teofania, adică Arătarea Domnului.

La Sărbătoarea Botezului Domnului membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după următorul program pe care îl aflăm de la Radio Trinitas:

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârşi Sfinţirea cea Mare a apei împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, la Catedrala Patriarhală.

Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Sibiu.

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Craiova.

Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, va sluji la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.

Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, va sluji în Catedrala Mitropolitană din Nürnberg, Germania.

Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi, va sluji în Parohia Înălţarea Sfintei Cruci, Upland, California, S.U.A.

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Târgovişte.

Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa.

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava.

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia.

Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea.

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacãului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Roman.

Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, va sluji la Paraclisul Arhiepiscopal Sfânta Muceniță Filofteia din incinta Mănăstirii Curtea de Argeș.

Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală Înălțarea Domnului din Buzău.

Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, va sluji la Biserica Nașterea Domnului din Brăila.

Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, va sluji la Catedrala Arhiepiscopală din Arad.

Preasfințitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Huși.

Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, va sluji la Catedrala Episcopală din Caransebeș.

Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, va sluji la Mănăstirea Sfânta Cruce din Oradea.

Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va sluji la Catedrala Episcopală din Baia Mare.

Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, va sluji la la Catedrala Episcopală din Drobeta Turnu Severin.

Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, va sluji la Catedrala Episcopală din Slobozia.

Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, va sluji la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.

Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, va sluji în Catedrala Sfântul Alexandru din Alexandria.

Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, va sluji la Catedrala Episcopală din Giurgiu.

Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaților, va sluji la Catedrala Episcopală din Slatina.

Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, va sluji la Catedrala Episcopală din Tulcea.

Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, va sluji la Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Zalău.

Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, va sluji la Catedrala Episcopală din Deva.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, va sluji Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria.

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei, va sluji în Paraclisul Adormirea Maicii Domnului de la Sediul eparhial din Roma, Italia.

Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, va sluji în Biserica românească din Göteborg, Suedia.

Preasfințitul Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande, va sluji la Mănăstirea Izvorul Tămăduirii din Melbourne, Australia.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, va sluji la Mănăstirea Antim din Capitală.

Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, va sluji la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus.



Preasfințitul Părinte Marc Nemțeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, va sluji în comunitatea Sfânta Otilia şi Sfânta Teodora de la Sihla din St. Michel la Foret, Franța.

Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, va sluji la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul (AHK) din München, Germania.

Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, va sluji la Biserica din Parohia Bălceşti I, judeţul Vâlcea.

Preasfințitul Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop ales al noii Episcopii Ortodoxe Române a Canadei, va sluji la Mănăstirea Sfânta Cruce, Mono, Ontario Canada.

Preasfințitul Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va sluji în Parohia românească Înălțarea Sfintei Cruci din Dublin, Irlanda.

Creştinii ortodocşi sărbătoresc în fiecare an la 6 ianuarie Botezul Domnului. Praznicul se mai numeşte şi Epifania sau Teofania, adică Arătarea Domnului.

La Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, a fost oficiată Slujba de Sfinţire cea Mare a Apei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Alături de Părintele Patriarh, s-au aflat şi Preasfinţitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), precum şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a săvârşit Sfânta Liturghie.

În cuvântul rostit la final, Părintele Patriarh a subliniat că arătarea Preasfintei Treimi după ce s-au deschis Cerurile este marea taină a Botezului Domnului.

Botezul nu ne dăruieşte doar iertarea păcatelor, a păcatului strămoşesc şi a păcatelor personale dacă cel ce se botează este adus, ci ne dăruieşte şi înfierea. Devenim fii ai lui Dumnezeu după har şi totodată ne dăruieşte şi arvuna învierii. Mai întâi învierea sufletului din moartea pricinuită de păcat şi apoi învierea trupului la Învierea cea de obşte. Botezul Domnului, deşi în prima parte a sa este o împlinire a tradiţiei iudaice mai ales exprimată prin Sfântul Ioan Botezătorul, în a doua parte are ceva nou şi anume, deschide uşile spre botezul Bisericii. Marea Taină a Botezului Domnului este aceasta: arătarea Preasfintei Treimi după ce s-au deschis Cerurile.

Duhul Sfânt în chip de porumbel, a mai spus Patriarhul Daniel, ne aduce aminte de porumbelul care s-a arătat la sfârşitul Potopului lui Noe şi prin el Dumnezeu a arătat împăcarea Lui cu oamenii, precum şi iertarea lor. Porumbelul era simbolul împăcării, dar şi al curăţiei, ceea ce înseamnă că botezul ne curăţeşte de păcate sufleteşti şi trupeşti şi ne dăruieşte o viaţă nouă, viaţa în Hristos.

Această sărbătoare este pentru noi izvor de bucurie pentru că ne aduce aminte de botezul nostru. Este reînnoirea botezului nostru nu prin repetarea botezului, ci prin împrospătarea lui atunci când gustăm din apa sfinţită şi ne stropim casele, a mai apreciat Părintele românilor ortodocşi din ţară şi din afara graniţelor.

Apa sfinţită are proprietăţi duhovniceşti deosebite. Aceasta poate fi consumată timp de opt zile.

Această apă sfinţită are trei mari puteri: mai întâi putere curăţitoare şi sfinţitoare a sufletelor şi a trupurilor, putere vindecătoare de boli sufleteşti, dar şi putere izgonitoare de duhuri necurate. Noi consumăm această apă sfinţită, începând cu ziua de astăzi, timp de opt zile. De ce opt şi nu şapte zile? Pentru că această apă devine apă sfinţitoare pentru viaţa veşnică. Ne pregăteşte să ne întoarcem spre Înviere, spre viaţa veşnică. Iar cifra 8 este simbolul veşniciei. Gustăm timp de opt zile din această apă şi apoi peste ani atunci când ne îndeamnă duhovnicul şi ori de câte ori trecem prin ispite, necazuri. Sfântul Ioan Gură de Aur, în secolul al IV-lea, spunea că apa de la sărbătoarea Botezului Domnului rămâne curată un an sau chiar mai mulţi. Credincioşii confirmă până astăzi că apa sfinţită la Bobotează are o curăţie, limpezime şi o putere sfinţitoare şi tămăduitoare dacă este luată cu credinţă, a mai evidenţiat Părintele Patriarh.

Să ne rugăm ca Hristos Domnul să ne dea harul Lui prin această apă sfinţită, bucuria de a fi creştin, de a purta numele lui Hristos şi bucuria de a fi chemaţi să trăim ca fii lui Dumnezeu după har, a conchis Preafericirea Sa.

La final, credincioşii prezenţi au primit iconiţe reprezentând Botezul Domnului din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Răspunsurile liturgice au fost oferite la Sfânta Liturghie de Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române, iar la Utrenie de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale.

Ca în fiecare an, lângă Catedrală Patriarhală a fost înălțată o cruce împodobită cu flori și busuioc și au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 litri. Apa sfinţită le-a fost oferită credincioșilor.

Cuvântul agheasma în limba greacă înseamnă apă sfinţită. Agheasma mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Originea şi vechimea slujbei Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara (până târziu în noapte)şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul şi generalizându-se pedobaptismul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+ 638), căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasă rugăciune pentru sfinţirea apei.