Suferinta baiatului neinsurat
 

Loc de văicăreală pentru bărbați pe tema ”nimeni nu mă vrea”!

I-am dat ciocolată,
Dar mi-a spus "nu, nu, nu, nu, nu!"

I-am dat îngheţată,
Dar mi-a spus "nu, nu, nu, nu, nu!"

Of, ce n-aş da,
Să-mi spună "da, da, da, da, da!"

ati facut un topic similar cu cel al fetei nemaritate...ideea nu as zice ca e rea, insa putin cam neproductiva, nu stiu in ce masura tinerii de gen masculin sufera din punctul asta de vedere...eu nu cunosc pe niciunul, insa fete as sti cateva.

Băieții se pricep mai bine să ascundă gunoiu' sub preș. E sub demnitatea msculină să te lamentezi, imediat îți scad acțiunile la bursa matrimonială.

Poate o fi bun și topicul ăsta la ceva.... s-or mai găsi frustrări compatibile, nevroze comune, jeliri convergente șamd.

Toţi bărbaţii e nişte porci.
Am mai zis-o şi de aceea mă repet.

Un bărbat dintr-o bucată, care nu zice azi una, mâine alta. Domnule, jos pălăria ! La dumneata cuvântul zis este cuvânt spus !

Păi nu e corect, băieţii neînsuraţi au avantajul competitiv al....vârstei !
După o anumită vârstă (cred că pragul psihologic e pe la 30 de ani), femeile sunt etichetate în categoria 'acţiuni nerentabile' pe piaţa bursieră a măritişului (conform judecăţii discriminatoare că 'dacă n-a luat-o nimeni până la vârsta asta asta, sigur are vreun defect major'). În schimb (şi aici subliniez partea cu...nu e corect!!! :-) bărbaţii trecuţi de 30 de ani sunt incluşi în categoria 'acţiuni profitabile', le creşte valoarea la bursă , conform teoriei că 'dacă nu s-au însurat până la vârsta asta înseamnă că au trăit bine, au avut parte de femei/bani/carieră/etc,etc suficient de mult încât să nu simtă nevoia de însurătoare' . Nu aruncaţi cu pietre, am expus doar mentalitatea populară. În plus, multe femei tinere preferă bărbaţii mai maturi, însă reciproca (femei mature, preferate de bărbaţi tineri) nu e valabilă.

Aşa că nu prea mi se pare întemeiată suferinţa bărbatului neînsurat, înrudit cu femeia nemăritată prin prisma celibatului, însă diferenţiat de ea prin percepţia lumii (burlac râvnit versus săraca fată bătrână).

PS: 23 de ani, single :) Nu sufăr (deocamdată) deloc din cauza nemăritişului, ca să-l numesc aşa.... ba chiar mă bucură. Am văzut prea multe căsnicii ratate, prea multe cupluri nefericite, prea multă singurătate în doi, ca să-mi doresc ceva ce pare frumos doar privit din exterior, conceptul de mariaj fericit mi se pare deja utopie. Dac-o vrea Dumnezeu să fie, va fi, dacă nu, c`est la vie :).

Acuma ce n-am înțeles.... cer albastru sau ceară albastră?

Dacă n-ai înţeles... atunci e ceaţă albastră.

Ceață albastră
peste jalea noastră...

Mulțumim pentru încurajări... Băieții nefericiți îți vor fi recunoscători!