Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   Otrava pe care o mancam (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=10688)

anna21 14.09.2010 21:39:34

Otrava pe care o mancam
 
La inceputul lunii septembrie m-am simtit rau (fizic). Ameteli, dureri de cap, greata.. mai ales dimineata.
Pana intr-o zi cand am citit un studiu despre efectele nocive ale bauturilor "diet" asupra gravidelor si mi-a cazut ideea: GUMA DE MESTECAT! Singurul lucru introdus in dieta mea in luna sept a fost guma de mestecat! (guma de mestecat si produsele diet au in comun aspartamul.. indulcitor sintetic toxic)

Starea de rau mi-a trecut imediat ce am incetat sa consum guma de mestecat.


Un lucru asa de mic si de comun mi-a produs rau evident.. asa m-am gandit sa incep acest thread prin care putem veni cu idei si solutii despre cum putem evita cele mai comune "otravuri" aflate azi pe piata (ca sunt foarte multe)

anna21 14.09.2010 21:41:39

Aspartamul
 
Majoritatea studiilor pe care le-am citit sunt in engleza.. am gasit totusi un articol despre aspartam pe situl Jurnalului National:
Familia Victoriei Inness Brown era dependentă de băuturi carbogazoase de tip light. După ce a cercetat efectele aspartamului(APM), care se găsește in toate tipurile acestea de băuturi, ea și-a dat seama că APM va duce la moartea prematură a ei sau membrilor familiei sale.
Pentru a se convinge singură că efectele adverse despre care citise sunt reale, femeia a decis să realizeze propriul ei experiment, cu 108 șobolani, vreme de 2 ani și 8 luni. In fiecare zi ea a hrănit șobolanii cu echivalentul APM conținut in 150 grame de băutură carbogazoasă tip diet până când aceștia au murit. Rezultatele sunt halucinante : 11 femele șobolan din grupul ce a primit APM (37%) au dezvoltat tumori, unele de dimensiuni uriașe.



Printre efectele adverse ale APM pentru care vom găsi poze se numără: tumori, probleme oculare (protruzinarea ochilor, ieșirea acestora din orbită, orbire, dezlipire de retină, sângerări oculare), paralizie parțială, torticolis spasmodic, leziuni la nivelul pielii, obezitate, defecte la naștere. APM (E951) este unul dintre cei mai folosiți indulcitori artificiali din lume. A fost aprobat de FDA ( Food and Drug Administration ) in 1981 pentru utilizarea in solide, in 1983 a primit aprobarea pentru folosirea in băuturi, iar in 1996 a primit aprobarea de indulcitor general, așa incât actualmete, APM poate fi găsit in peste 6000 de produse și peste 500 de tipuri de medicamente ( băuturi light, gume de mestecat fără zahăr, gemuri, produse pentru diabetici, indulcitori pentru masă, bombonele fără zahăr , gemuri, suplimente nutriționale – concentrate proteince). In SUA, peste 70% din APM vândut se regăsește in băuturi carbogazoase. Nivelul acceptabil zilnic (ADI - acceptable daily intake) pentru APM este de 50mg/kg corp (SUA) sau de 40mg/kg corp (UE).



CONTROVERSAT
Studiile științifice privind aspartamul sunt numeroase și, din nefericire, contradictorii. Acesta este unul din motivele pentru care, in 1998, doctorul Ralph G. Walton, profesor de Psihiatrie Clinică in cadrul Universitatii de Nord Est din Ohio, publica un articol in care analizează studiile privind APM. El a corelat rezultatele cu sursele de finanțare. Profesorul a găsit in jurnalele medicale 166 de studii cu relevanță pentru siguranta umană. El a observat că din cele 74 de studii finanțate de industrie (Monsanto, G.D. Searle, ILSI, etc.- fabricanți, producători, deținători ai patentelor pentru APM etc), 100% atestau siguranța APM, in vreme ce din cele 92 de studii nefinanțate de industrie, 84(91%) au descoperit probleme cu aditivul. Dintre cele nefinanțate de industrie, majoritatea celor care au găsit APM sigur au fost finanțate de FDA (Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA). Printre efectele adverse cunoscute incă din anii 1970 ale APM se numără neurotoxicitatea, creșterea riscului de tumori pe creier, mărirea anormală a nivelelor de fenialanină și tirozină la nivelul creierului, dar și scăderea nivelului de triptofan după o masă bogată in glucide. Triptofanul este precursorul serotoninei (5-hidroxi-triptamina = ‘ hormonul fericirii’). Modificările acestor neurotransmitători sunt corelate cu o sumedenie de efecte adverse precum crizele epileptice, modificări bruște ale comportamentului, dureri intense de cap, efecte paradoxale asupra apetitului, cu alternanța foame intensă – lipsa poftei de mâncare. (SURVEY OF ASPARTAME STUDIES: CORRELATION OF OUTCOME AND FUNDING SOURCES Ralph G. Walton, M.D. Chairman The Center for Behavioral Medicine Forum Health Professor and Chairman Department of Psychiatry Northeastern Ohio Universities College of Medicine)

Studiile independente, nefinantate de industrie, spun despre APM că:

1) Consumarea APM duce la acumularea formaldehidei in celule. Formaldehida se leagă de proteine celulare (majoritatea enzime) și de ADN (mitocondrial și nuclear), realizând ‘leziuni’ la aceste nivel. Apare astfel o posibilă cauză de cancer. Formaldehida este toxică și pentru celulele nervoase si pentru nervul optic. (1)
2) APM crește de 2,66 ori riscul de a dezvolta tumori maligne pe creier. Riscul este de până la 7 ori mai mare in cazul grupului de subiecți cel mai expus la aspartam. (2)
3) In martie 2006 se demonstrează experimental că aspartamul este cancerigen. El crește incidența limfoamelor și leucemiilor, tumorilor cerebrale, tumorilor renale și ale nervilor periferici. Efectele sunt puse pe seama potențialului cancerigen al formaldehidei care produce leziuni la nivelul ADN. (3) Trebuie menționat că acest studiu este unul dintre cele mai complexe studii realizate vreaodată, fiind realizat de un centru complet independent, Fundația Europeană de Oncologie și Științe de Mediu Ramazzini, Bologna, Italia. Studiul a fost realizat pe 1900 de cobai (șobolani de laborator) și se intinde de la vârstă de 8 săptămâni a șobolanilor până la moartea acestora (ultimul a murit la 159 de saptamani, deci la aproximativ 3 ani). Cobaii au primit o cantitate de aspartam mai mică decât doza considerată a fi sigură de producător de 20 mg/kg (fața de 40mg/kg – valoarea producătorului). Chiar și in aceste condiții aspartamul s-a dovedit a fi multicarcinogen. Trebuie menționat că un asemenea studiu nu se poate realiza pe om (un studiu pe toata durata vieții). Costurile ar fi imense, iar rezultatele ar aparea in 90-100 de ani.
4) Un studiu foarte riguros publicat pe 13 iunie 2007 in ediția online a prestigiosului jurnal ‘Enviromental Health Perspectives’, a arătat că, folosit zilnic, in doze mici, pe durata intregii vieți, incepând din perioada fetală, APM crește riscul de cancer.(4) Cercetătorii Fundației Ramazzini au administrat APM unor grupuri de șobolani pe durata intregii lor vieți (inclusiv viața fetală, sau intrauterină), la doze variate (0 mg/kg corp-zi, 20mg/kg corp/zi și 100mg/kg corp/zi). Ei au observat o frecvență mai ridicată pentru limfoame, leucemii și cancere la sân, chiar și la doze mici de indulcitor, adică 20mg / kilogram corp /zi, precum și o creștere a frecvenței cancerelor, dependentă de doza de APM. Grupul care a primit 100mg/kg corp de aspartam a avut o creștere mult mai mare a numarului de cancere decât cel care a primit 20mg / kg corp. Aceste cancere (leucemie, limfom, de sân) sunt cancerele cu o foarte mare creștere la tineri in ultimele decenii. Un copil de 20 de kg care bea aproximativ 1 litru de băutură light/ fără zahăr ( dar care conține aspartam), sau un adult de 70 de kilograme bea 2,5 litri primesc 20mg/kg corp. Nu socotim aici și APM din alte produse : gume de mestecat sau bomboane. Sunt destui copii care consumă peste 2,5 litri zilnic, deci problema este cat se poate de reală.
5) Principalul motiv pentru care APM a fost promovat este scăderea in greutate. Având ‘zero calorii’ aditivul ar trebui să ajute la controlul greutății. Paradoxal, APM nu reușește să reducă greutatea consumatorilor. Unele studii au arătat ca situația este inversă. Riscul de a fi supraponderal crește cu 41% la fiecare sticlă de băutură cu aspartam consumată, după cum arată o cercetare publicată in ediția din Iulie 2004 a Jurnalului Internațional de Obezitate. Explicația a venit din faptul că gustul ‘dulce’ al aspartamului determină o descărcare puternică și foarte rapidă de insulină in circulație - faza cefalică a secreției de insulină. Dacă in cazul unui produs cu zahăr sau carbohidrați, consumatorul iși primește apoi glucidele și insulina iși realizează efectul, in cazul APM, consumatorul nu primește acele glucide și, mai târziu, va consuma compensator mult mai multe calorii, lucru ce in final duce la creșterea in greutate. (5)

Mecanismul prin care APM are efectele adverse constatate de cercetători ar putea fi explicat prin structura chimică a acestuia. Denumit și aspartil-fenilalanin-1-metil-ester, APM este format din 2 aminoacizi ( acidul aspartic și fenilalanina ), uniți printr-o moleculă de metanol (un alcool foarte toxic). Prin descompunerea enzimatică in intestin, APM eliberează cei 2 acizi și metanolul, toți 3 fiind rapid absorbiti. Metanolul este metabolizat in organism (ficat) in acid formic și aldehida formică (agent chimic folosit la imbălsămare și conservarea cadavrelor), acestia fiind compusi toxici. Acidul aspartic poate trece de bariera sânge-creier și este considerat o excitotoxină, el fixându-se la nivelul neuronilor pe receptori excitatori, stimulatori, generând impulsuri excitatorii ce ar putea explica rolul aspartamului in apariția crizelor de epilepsie.

LUMEA ȘTIINȚIFICĂ RECOMANDĂ EVITAREA APM
CSPI (Centrul pentru Știință in Interesul Public, SUA) s-a sezizat deja in acest sens și a schimbat ratingul APM de la ‘folosiți cu prudență’ la ‘toată lumea ar trebui să-l evite’ (6). Totodată, CSPI recomandă tuturor oamenilor să evite și alți indulcitori artificiali, precum acesulfam K și zaharină. CSPI recomandă și industriei să evite folosirea acestui aditiv de acum incolo in produse. (7) ‘Diferite teste efectuate de-a lungul timpului au produs rezultate controversate, dar acest ultim studiu, ce intărește rezultatele studiilor publicate in anii anteriori arată că aspartamul nu este un produs sigur pentru consum uman, și ar trebui interzis’. (CSPI)

Florin-Ionut 14.09.2010 21:45:47

Noi si pasta de dinti am schimbat-o cu una facuta din plante: Parodontax Classic - aia cu tubul rosu, nu verde, adica aia fara fluoruri. E de vreo 4 ori mai scumpa ca pasta obisnuita, insa daca tot nu bem si nu fumam, putem sa alocam putin mai mult pentru sanatate...

anna21 14.09.2010 21:47:38

Citat:

În prealabil postat de Florin-Ionut (Post 288476)
Noi si pasta de dinti am schimbat-o cu una facuta din plante: Parodontax Classic - aia cu tubul rosu, nu verde, adica aia fara fluoruri. E de vreo 4 ori mai scumpa ca pasta obisnuita, insa daca tot nu bem si nu fumam, putem sa alocam putin mai mult pentru sanatate...

Am folosit si eu cativa ani, dar nu gasesc ca este grozava.. inca mai caut..

anna21 14.09.2010 21:50:39

Cafeaua
 
Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si în compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.

Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi – cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica. Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, în timp ce batoanele de ciocolata pot contine între 10 si 40 mg per 60 g.


ESTE CAFEINA PERICULOASA?
Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.

Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea nivelului cafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

Cafeina poate produce multe efecte, printre care:
  • Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)
  • Creste nivelul grasimilor sangvine
  • Creste tensiunea arteriala
  • Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
  • Batai cardiace neregulate
  • Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase)
  • Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
  • Tremur, iritabilitate, nervozitate
  • Insomnie si dereglarea orarului somnului
  • Anxietate si depresie
  • Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)

anna21 14.09.2010 21:53:02

Citat:

În prealabil postat de anna21 (Post 288478)
Am folosit si eu cativa ani, dar nu gasesc ca este grozava.. inca mai caut..

Completare: cred ca sanatatea dintilor depinde mai mult de factori genetici si de stilul de viata decat de pasta de dinti..

anna21 14.09.2010 21:56:13

Tot despre cafea.. am gasit studii care arata ca obisnuinta de a bea cafea este un factor favorizant pt aparitia depresiilor (nu mai gasesc acum linkul catre carte.. )

IonelS 14.09.2010 22:23:53

Nu mai consumati ceaiuri la pliculet, pasta de dinti cea mai ieftina nu are fluoruri, faceti cruce la tot ce inghititi, cumparati oua, carne , lapte si branza de la tarani !

arwein 14.09.2010 22:45:04

Despre ciocolata lucruri bune
 
http://www.medscape.com/viewarticle/...e&uac=136819AJ
P. S. Sper ca se deschide linkul, altfel incerc sa-l sintetizez.

colaps 14.09.2010 23:08:34

Citat:

În prealabil postat de arwein (Post 288509)
http://www.medscape.com/viewarticle/...e&uac=136819AJ
P. S. Sper ca se deschide linkul, altfel incerc sa-l sintetizez.

Nu se deschide linkul însă nu prea cred că ciocolățile din comerț au vreun lucru bun în ele. Sunt pline de chimicale și porcării sintetizate ca mai toate dulciurile. Mult mai bună e cea de casă în care știi că pui doar ingrediente naturale.


Ora este GMT +3. Ora este acum 14:13:51.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2019, Jelsoft Enterprises Ltd.