Randuiala postirii de la Pasti pana la Rusalii
 

Perioada pascala pe care o traversam este una a bucuriei si a implinirii duhovnicesti, bucurie manifestata atat in continutul slujbelor Bisericii, cat si in randuiala pe care o urmeaza fiecare crestin in viata sa particulara.

Tocmai de aceea si randuiala postirii in aceasta perioada se modifica fata de cea din cursul obisnuit al anului bisericesc. In acest sens, in Saptamana Luminata care a urmat Praznicului Sfintelor Pasti s-a putut observa in calendar specificatia "harti", pentru zilele de miercuri si vineri. Aceasta precizare calendaristica vine sa atraga atentia ca in aceste zile este dezlegare la toate mancarile, adica si la cele cu carne, oua si branza, pe intreaga durata a acestei saptamani, precum si la vin. Aceasta pentru a intari si mai mult caracterul de bucurie al Praznicului Sfintei Invieri, bucurie care se prelungeste vreme de o saptamana si in ceea ce priveste alimentatia crestinilor.

In trecutul indepartat al Bisericii, in unele parti erau dezlegate de la post nu numai miercurea si vinerea Saptamanii Luminate, ci intreaga perioada pascala, pana la Cincizecime sau Rusalii (Sfantul Epifanie, "Expunerea credintei", 22). Acest lucru apare mentionat si in "Pravila de la Govora", din 1640, in cap. 14.

Pentru a evita insa unele excese din viata crestinilor, cu timpul, dezlegarea aceasta a fost restransa doar la perioada Saptamanii Luminate, urmand insa ca toate celelalte zile de miercuri si vineri sa aiba dezlegare la untdelemn si vin. Dezlegarea aceasta se inscrie in acelasi context al bucuriei in care ne inscrie Praznicul Invierii Mantuitorului Hristos din morti.

Regula aceasta a dezlegarilor miercurea si vinerea la untdelemn, peste si vin din perioada pascala s-a generalizat cu timpul in intreaga Biserica. In acest sens, "Tipiconul Sfantului Sava", scriere monahala a carei redactare a fost finalizata in secolul al XVI-lea, mentioneaza privitor la aceasta urmatoarele: "Iar in miercurile si vinerile din toata Cincizecimea se dezleaga pentru monahi la untdelemn si vin, iar pentru mireni si la peste; iar in Miercurea Injumatatirii Praznicului si in cea a Odovaniei Pastilor se dezleaga la peste si pentru monahi" ("Tipiconul", Suceava, 2002, p. 46).

Socotim ca pastrarea acestei reguli a postirii, desi cu dezlegarile indicate mai sus, chiar si in perioada pascala, pana la Rusalii, are in vedere si o minima pregatire trupeasca a crestinului pentru primirea Sfintei Impartasanii in Duminicile acestei perioade. Acesta consideram ca este motivul cel mai plauzibil pentru care, in pofida bucuriei acestei perioade luminate, au fost pastrate totusi miercurile si vinerile ca zile de postire.

pr. lect. dr. Lucian FARCASIU

Cata dragoste au adevaratii calugari fata de crestinii cei din lume. Sfantul Sava, ca unul ce a vietuit in unul dintre cele mai aspre locuri din lume - Pustiul Iudeii - a aratat mai multa dragoste fata de mireni decat multi dintre parintii si calugarii zilelor noastre. Sa ii urmam si noi in dragostea fata de cei mai slabi ca noi.

Cu toate acestea, este bine de amintit. "Dezlegare la..." nu este totuna cu "obligatoriu trebuie mancat..."

La noi Dorin, cand se aude ca e dezlegare la peste, aproape orice om alearga sa cumpere macar o farama de peste, uitand ca dezlegarea se adreseaza celor ce postesc.

Si totusi aceasta dezlegare la peste a existat intotdeauna? In calendarele mai vechi nu erau trecuti atat de multi pestisori si nici in perioada aceasta de la Pasti pana la Rusalii nu-mi amintesc sa fi fost...

Exact asta am remarcat si eu. Merg la biserica de ani buni dar pana anul asta sau ,oricum , de curand nu am vazut in calendar ca de la Pasti pana la Rusalii e dezlegare la peste miercurea si vinerea. Nu contest existenta acestei ,,reguli´´si inainte, numai ca nu era mentionat in calendar si nici preotul la biserica nu amintea acest lucru.

Pentru ca postul să fie mai puţin anevoie de ţinut s-a stabilit ca să fie dezlegare la peşte în această perioadă miercurea şi vinerea.
Unii preoţi ne spun să respectăm calendarul aşa cum este alţii să ţinem aşa cum ne învaţă bătrânii (acei care îi mai avem) .
Dacă vă uitaţi în calendar veţi observa că de ceva timp postul Sfinţilor Petru şi Pavel este pe an ce trece mai lung.Anul acesta este de o lună.
Şi pe la mănăstiri se respectă calendarul aşa cum este dat de fiecare episcopie (diferă de la una la alta în această rânduială a consumării peştelui).

Lungimea postului Sf Apostoli depinde de data Invierii. Daca Pastele cade devreme, sau foarte devreme, ca de exemplu anul asta, atunci postul e lung, chiar o luna. Daca Pastele cade la sfarsitul lui aprilie sau mai, atunci postul e de doar cateva zile.

Exact - postul incepe dupa saptamana de Rusalii si Duminica tuturor sfintilor.

Astazi un coleg a ramas surpins sa vada cata bucurie avea in el un alt coleg care postea. Nu-i venea sa creada ca omul se mai poate bucura in conditiile in care postul implica multe privatiuni. Ceea ce nu stia cel ce nu postea, e ca postitorul face din foamea si setea trupeasca, foame si sete dupa Dumnezeu. Postitorul ajunge sa se hraneasca cu anumite bucate trupesti, dar in primul rand cu Dumnezeu. Acesta este omul in care este prezent Dumnezeu - omul bucuriei.

este prima data cand aud de aceste dezlegari.
unde scrie asta?