Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)
-   -   Povesti cu talc (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=4538)

silverstar 12.04.2009 07:33:23

[SIZE=3][COLOR=green]Vinovatul dovedit :29:[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=green] [/COLOR]
[COLOR=green] Demult, trăia într-un sat un brutar renumit pentru pâinea sa. Dar, într-o zi, brutarului i se păru că sunt cam ușoare bucățile de unt pe care tocmai le cumpărase de la un țăran și le așeză pe cântar. Când colo, ce să vezi?! În loc de 1 kg, cât trebuia să aibă o bucată, fiecare cântărea doar 800 de grame. Supărat foc, omul s-a dus degrabă la judecătorie, spunând că țăranul înșală lumea și cerând, bineînțeles, pedepsirea acestuia.

N-au trecut nici două ceasuri și țăranul a fost adus în fața judecătorului, care l-a amenințat:

- Dacă este adevărat ce spune brutarul, că îi înșeli pe oameni la cântar, te bag imediat la închisoare.

- Să-mi fie iertat, zise țăranul, dar sunt nevinovat.

- Cum îndrăznești să minți? sări brutarul. Chiar astăzi am cumpărat aceste bucăți de unt de la tine. Domnule judecător, trebuie să-l închideți pe acest șarlatan, care a încercat să mă păcălească!

- Așa este, omule? spuse atunci judecătorul. Este untul acesta al tău?

- Al meu este, însă, vedeți dumneavoastă, eu nu am prea mulți bani. Mi-am cumpărat un cântar, dar nu am mai avut bani și pentru greutăți, așa că pun unt pe un braț al cântarului, iar pe celălalt pun o pâine de-a brutarului, care, zice el, are 1 kg. Acum, dacă pâinea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce vină am?

Auzind una ca asta, judecătorul a cântărit imediat o pâine și, într-adevăr, aceasta nu avea decât 800 de g. În locul țăranului, la închisoare a ajuns adevăratul vinovat, brutarul, care nu doar că înșela oamenii, dar mai dorea și să fie aspru pedepsit cel care ar fi făcut exact ca el.

Cel ce vrea să înșele, singur se înșală. Chiar dacă nu vede nici un om greșeala sa, Dumnezeu îi vede păcatul; iar atunci când îl mai descoperă și oamenii, rușinea este cu atât mai mare.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]http://www.popasduhovnicesc.ro/[/COLOR]

silverstar 12.04.2009 11:33:31

[COLOR=green]Anthony de Mello - Editura Mix [/COLOR]
[SIZE=3]
[COLOR=green][/COLOR][/SIZE]
[COLOR=green][SIZE=3]"O femeie aflata in coma era pe punctul de a muri. Dintr-o data, ea s-a simtit ridicata la cer si s-a trezit in fata Scaunului Judecatii de Apoi.[/SIZE] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=green]- Cine esti? a intrebat-o o Voce.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt sotia primarului, a raspuns ea.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt mama a patru copii.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat a cui mama esti, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt invatatoare.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]Si dialogul a continuat in acelasi fel. Orice ar fi raspuns femeia, cuvintele ei nu pareau sa raspunda la intrebarea: ?Cine esti tu?"[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt crestina.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat care este religia ta, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt cea care a fost la biserica in fiecare zi si le-a dat de pomana ceIor sarmani.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat ce ai facut, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green][/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]In mod evident, ea nu a trecut de examen, caci a fost trimisa inapoi pe pamant. Cand s-a trezit din coma, femeia s-a decis sa afle cine este. Si astfel, intreaga ei viata s-a schimbat.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green][/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]Datoria voastra este sa fiti. Nu sa fiti cineva, nici sa nu fiti nimic - caci asa se nasc lacomia si ambitiile; nu sa fiti cutare sau cutare - caci asa deveniti conditionati; ci pur si simplu sa fiti." [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green][/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=#336666][COLOR=green]Am citit de mai multe ori aceasta poveste-metafora, dar nu o inteleg. Datoria mea este sa fiu. Dar si statuia este, si copacul este, si tigrul este... Sa fiu asa, ca o momâie?... Ciudat mod de a fi...[/COLOR] :43:[/COLOR][/SIZE]

NiCcoleta 12.04.2009 14:46:46

Citat:

În prealabil postat de silverstar (Post 128138)
[COLOR=green]Anthony de Mello - Editura Mix [/COLOR]


[COLOR=green][SIZE=3]"O femeie aflata in coma era pe punctul de a muri. Dintr-o data, ea s-a simtit ridicata la cer si s-a trezit in fata Scaunului Judecatii de Apoi.[/SIZE] [/COLOR]
[SIZE=3][COLOR=green]- Cine esti? a intrebat-o o Voce.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt sotia primarului, a raspuns ea.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt mama a patru copii.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat a cui mama esti, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt invatatoare.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]Si dialogul a continuat in acelasi fel. Orice ar fi raspuns femeia, cuvintele ei nu pareau sa raspunda la intrebarea: ?Cine esti tu?"[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt crestina.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat care este religia ta, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Sunt cea care a fost la biserica in fiecare zi si le-a dat de pomana ceIor sarmani.[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=green]- Nu te-am intrebat ce ai facut, ci cine esti tu.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=green]In mod evident, ea nu a trecut de examen, caci a fost trimisa inapoi pe pamant. Cand s-a trezit din coma, femeia s-a decis sa afle cine este. Si astfel, intreaga ei viata s-a schimbat.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=green]Datoria voastra este sa fiti. Nu sa fiti cineva, nici sa nu fiti nimic - caci asa se nasc lacomia si ambitiile; nu sa fiti cutare sau cutare - caci asa deveniti conditionati; ci pur si simplu sa fiti." [/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=#336666][COLOR=green]Am citit de mai multe ori aceasta poveste-metafora, dar nu o inteleg. Datoria mea este sa fiu. Dar si statuia este, si copacul este, si tigrul este... Sa fiu asa, ca o momâie?... Ciudat mod de a fi...[/COLOR] :43:[/COLOR][/SIZE]



Mie aceasta povestioara imi aduce aminte de o alta.Si anume:


Un om murise si ajunse la portile Raiului,care erau inchise.Incepu sa bata cu putere.La un moment dat ,de dupa porti, se aude o voce,care intreba:-Cine este acolo?
Omul raspunse:-Eu sunt,Vasile!
I se raspunde:-Nu te cunosc,dute de unde ai venit.
Omul pleca si dupa un timp reveni.Batuse din noul la acele minunate porti si iarasi fu intrebat:-Cine este acolo?.El dadu acelasi raspuns si iarasi fu trimis inapoi.Dupa alta bucata de timp reveni si a 3- a oara.Fu intrebat acelasi lucru :-Cine este acolo?Si omul nostru raspunse:-Eu sunt Tu!
Si portile s-au deschis iar el a intrat acolo unde astepat de mult sa intre.

PS: Baniesc ca acelasi raspuns se astepta si de la femeia din povestea initiala.

Anna 12.04.2009 15:32:59

Esact la aceeasi poveste ma gandeam si eu:1:

Dutzu 13.04.2009 11:58:28

Nu se teme de nimic cel ce se increde in Dumnezeu
 
Un ofiter de marina, foarte pios a fost numit acum cativa ani capetenie peste o insula franceza, in oceanul Pacific.
Pleaca indata cu familia sa sa-si ia locul in primire. Pe cand plutea pe mare, incepu o furtuna napraznica care ingheta de frica si de groaza pe calatori. Toti se credeau pierduti.
Singurul, ofiterul isi pastra tot cumpatul. Linistea lui uimitoare izbi puternic pe sotia sa, care numai putu sa se stapaneasca si-i spuse dojenitor:
- Daca ne-ai iubi mai mlt pe mine si pe copilasii nostri, n-ai mai ramane asa de nepasator in fata primejdiilor care ne pandesc.
Ofiterul abia raspunse dar coborand in odaita lui se intoarce indata tinand in mana spada sa, scoasa din teaca.
Cheama pe sotie si apropie varful spadei de pieptul ei.
Biata femeie ingrozita incepu sa tremure din tot trupul. Dar groaza ei nu dura decat o clipa caci apoi incepu sa surada.
- Cum poti sa razi, ii zise atunci barbatu-sau cand varful unei spade se sprijina pe pieptul tau? Nu ti-e frica?
- Frica mie! Cand stiu ca manerul acestei spade e in mana barbatului meu! Nu stiu eu, cat ma iubeste?
- Ei bine, atunci cum vrei tu sa-mi fie frica de aceasta furtuna? Ea e in mana Parintelui meu Ceresc, care ma iubeste si mai mult decat te iubesc eu, desi te iubesc atat de mult. Vezi tu: "Dumnezeu este iubire"

silverstar 13.04.2009 12:45:06

Citat:

În prealabil postat de NiCcoleta (Post 128147)
Mie aceasta povestioara imi aduce aminte de o alta.Si anume:


Un om murise si ajunse la portile Raiului,care erau inchise.Incepu sa bata cu putere.La un moment dat ,de dupa porti, se aude o voce,care intreba:-Cine este acolo?
Omul raspunse:-Eu sunt,Vasile!
I se raspunde:-Nu te cunosc,dute de unde ai venit.
Omul pleca si dupa un timp reveni.Batuse din noul la acele minunate porti si iarasi fu intrebat:-Cine este acolo?.El dadu acelasi raspuns si iarasi fu trimis inapoi.Dupa alta bucata de timp reveni si a 3- a oara.Fu intrebat acelasi lucru :-Cine este acolo?Si omul nostru raspunse:-Eu sunt Tu!
Si portile s-au deschis iar el a intrat acolo unde astepat de mult sa intre.

PS: Baniesc ca acelasi raspuns se astepta si de la femeia din povestea initiala.

[COLOR=green]Multumesc mult pentru raspuns. Frumos și inedit. Citind povestea scrisa de tine, de fapt tot o parabola, a fost ca o iluminare. Se pare ca da! Asa este... Si asta-mi amiteste de intrebarea auzita adesea: "Chiar n-ai un pic de/din Dumnezeu în tine?" dar, si mai mult, de poezia lui Radu Gyr, "Cantec deplin..." [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Cântec deplin[/COLOR]
[COLOR=green]N-ai lăuda de n-ai ști să blestemi,
Surâd numai acei care suspină,
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi,
De n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină.

Și dacă singur rana nu-ți legai,
Cu mâna ta n-ai unge răni străine.
N-ai jindui după frânturi de rai
De n-ai purta un ciob de iad în tine.

Că nu te-nalți din praf dacă nu cazi
Cu fruntea jos, în pulberea amară,
Și dacă-nvii în cântecul de azi
E că mureai în lacrima de-aseară.[/COLOR]

silverstar 13.04.2009 19:29:04

Sarbatoarea Primaverii
 
[COLOR=green]Odată, demult, pe când zânele colindau pădurile și piticii răscoleau măruntaiele pământului în căutarea pietrelor prețioase, pe când animalele vorbeau și puii de lup se jucau cu mieii, trăia într-o căsuță dărăpănată la marginea unui cătun, un olar împreună cu nevasta și cei doi copii ai lui. [/COLOR]

[COLOR=green]Erau destul de săraci și își duceau traiul doar de pe urma vaselor de lut pe care olarul le vindea la târgul din apropiere. [/COLOR]

[COLOR=green]Într-una din zile, pe când se întorcea de la târg, numai ce zărește olarul într-un tufiș de la marginea pădurii, un iepure ce se ascundea tremurând tot de frică.
[/COLOR]
[COLOR=green]Nu i-a fost prea greu să-l prindă și să-l vâre în traistă, gândindu-se numai la friptura pe care avea să o facă din bietul iepuraș.
[/COLOR]
[COLOR=green]Ajuns acasă, îi dădu traista nevestei, poruncindu-i să gătească iepurele, iar el, ostenit de atâta drum, se trânti în pat și adormi pe dată. [/COLOR]

[COLOR=green]Cei doi copilași, auzind porunca tatălui, se strecurară binișor și priviră în traistă, de unde le străluciră doi ochișori speriați și înlăcrimați. Din întuneric, iepurașul își aștepta sfârșitul plângând, pentru că auzise și el planul îngrozitor al olarului și înțelesese despre ce era vorba. Doar v-am spus că pe atunci animalele înțelegeau limba oamenilor.
[/COLOR]
[COLOR=green]Copiilor li s-a făcut așa o milă de bietul iepuraș, că abia au așteptat ca mama lor să plece o clipă din bucătărie și au înșfăcat iepurele, punând în locul lui un ștergar.
[/COLOR]
[COLOR=green]Au alergat cât au putut până la marginea pădurii, iar acolo au dat drumul micului urecheat, care a fugit mâncând pământul. Bineînțeles ca olarul a certat-o pe nevastă pentru că n-a avut grijă de iepure, iar în acea seară n-au mâncat friptură, ci urzici. [/COLOR]

[COLOR=green]Dar s-a-ntâmplat un lucru mult mai frumos. Mama iepuroaică a zvonit prin toată pădurea fapta cea bună a copiilor. Despre ispravă a aflat și Zâna Eastres, slujitoarea Primăverii.
[/COLOR]
[COLOR=green]Și, cum se apropia Sărbătoarea Primăverii, Zâna s-a gândit să-i răsplătească pe cei doi copii pentru salvarea iepurașului și a poruncit iepurilor să le ducă daruri. [/COLOR]

[COLOR=green]Astfel, copiii olarului au găsit într-o dimineață, frumos înșirate pe pervaz, alune, fructe uscate, ciuperci și faguri de miere.
[/COLOR]
[COLOR=green]De atunci, în fiecare an, tot mai mulți iepurași aduc daruri copiilor cuminți, harnici si buni.
[/COLOR]
[COLOR=green]Cu timpul, sărbătoarea Primăverii s-a contopit cu cea a Învierii Domnului Iisus Hristos. [/COLOR]

[COLOR=green]Despre olar și copiii lui abia dacă-și mai amintește cineva, zânele s-au pierdut în negura vremii, dar iepurașii n-au uitat niciodată de îndatorirea lor de a aduce, de Paște, tot felul de daruri copiilor.[/COLOR]

NiCcoleta 13.04.2009 21:02:50

Citat:

În prealabil postat de anna (Post 128152)
esact la aceeasi poveste ma gandeam si eu:1:


:1::1::1:...............................

NiCcoleta 13.04.2009 21:03:55

Citat:

În prealabil postat de silverstar (Post 128300)
[COLOR=green]Multumesc mult pentru raspuns. Frumos și inedit. Citind povestea scrisa de tine, de fapt tot o parabola, a fost ca o iluminare. Se pare ca da! Asa este... Si asta-mi amiteste de intrebarea auzita adesea: "Chiar n-ai un pic de/din Dumnezeu în tine?" dar, si mai mult, de poezia lui Radu Gyr, "Cantec deplin..." [/COLOR]

[COLOR=green]Cântec deplin[/COLOR]
[COLOR=green]N-ai lăuda de n-ai ști să blestemi, [/COLOR]
[COLOR=green]Surâd numai acei care suspină, [/COLOR]
[COLOR=green]Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi, [/COLOR]
[COLOR=green]De n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină. [/COLOR]

[COLOR=green]Și dacă singur rana nu-ți legai, [/COLOR]
[COLOR=green]Cu mâna ta n-ai unge răni străine. [/COLOR]
[COLOR=green]N-ai jindui după frânturi de rai [/COLOR]
[COLOR=green]De n-ai purta un ciob de iad în tine. [/COLOR]

[COLOR=green]Că nu te-nalți din praf dacă nu cazi [/COLOR]
[COLOR=green]Cu fruntea jos, în pulberea amară, [/COLOR]
[COLOR=green]Și dacă-nvii în cântecul de azi [/COLOR]
[COLOR=green]E că mureai în lacrima de-aseară.[/COLOR]


Ma bucur ca a fost cu folos :1:....Doamne ajuta!:25:

silverstar 15.04.2009 21:10:24

Povestea iepurasului de Pasti
 
[SIZE=3][COLOR=green]Cu mult timp în urmă, pe vremea când lumea credea în puterea magică a spiridușilor și a zânelor, era o pasăre splendidă, ce își făcuse cuib într-un arbore bătrân, dintr-o poieniță de vis. Viersul îi era atât de cristalin, încât până si vântul se oprea să-l asculte, iar penele îi scânteiau în culorile curcubeului. Nimeni nu știa de unde se ivise această pasăre fermecată, dar toate viețuitoarele o iubeau, pentru că le încălzea sufletul cu cântul ei măiastru.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=green]Dar într-o zi de iarna geroasă trilurile au amuțit: pasărea zăcea rănită lângă trunchiul copacului, fără a ști nimeni cum a ajuns așa. Pădurea a cerut atunci ajutorul zeiței Ostara, mama fertilității, reînvierii și a zorilor. Pentru a o salva de la moarte, zeița a transformat micuța pasăre într-un iepuraș, dar i-a lăsat puterea de a face ouă.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=3][COLOR=green]Vremea a trecut și a venit primăvara, când toate animalele pădurii sărbătoreau și ziua Ostarei. Unele i-au adus drept ofrandă flori parfumate, altele, cununi de frunze verzi. Darul cel mai frumos a fost însă adus de iepuraș: un coș plin cu ouă, vopsite în culorile curcubeului.[/COLOR][/SIZE]

[COLOR=green]Și-n fiecare an, iepurașul a dăruit zeiței salvatoare câte un coș de ouă frumos colorate, în semn de recunoștință pentru că îi slavase viața. Și astăzi, iepurașul cel fermecat vopsește ouă în culorile curcubeului, pe care le oferă copiilor cuminți cu ocazia Sărbătorilor de Paște.[/COLOR]

[SIZE=1][COLOR=green]Sursă: Taifasuri, nr. 165 din 24 apr. 2008, p.[/COLOR] [COLOR=green]2[/COLOR][/SIZE]


Ora este GMT +3. Ora este acum 14:13:27.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2021, Jelsoft Enterprises Ltd.