Biserica Sfantul Pantelimon de langa Foisorul de Foc , va fi resfintita duminica !
 

Patriarhul României va resfinţi duminică Biserica Sfântul Mucenic Pantelimon-Foişorul de Foc din Capitală, în urma lucrărilor de reabilitare ce au avut loc după incendiul de luni seara care a afectat sfântul lăcaş. În aceste zile, echipe de muncitori au lucrat în ture pentru a pregăti biserica pentru evenimentul de duminică.

„Din cauza apei toată instalaţia electrică a intrat în scurtcircuit şi am fost nevoiţi să o schimbăm pe toată. Sus la cupolă unde a avut loc incendiul am bătut astereala, iar acum se lucrează la tablă. S-au adus şi candelabrele ca să le montăm şi se lucrează şi la parchet pe care le astăzi le finalizăm, urmând ca mâine să facem curăţenie pentru ca sâmbătă şi duminică să fie biserica terminată pentru slujire”, a spus Ing. Ştefan Cliseru, coordonatorul lucrărilor.

Cu toate că lăcaşul de cult a fost destul de afectat de incendiul de luni, activităţile culturale şi sociale sunt continuate în parohie, a declarat pentru TRINITAS TV părintele Bogdan Teleanu, preot slujitor la Biserica Sfântul Pantelimon.

Activităţile diverse care se desfăşoară în cadrul parohiei au rolul de a veni în sprijinul persoanelor în vârstă şi de a educa generaţia tânără.

„Avem proiecte atât pentru tineri cât şi pentru persoane vârstnice. În primul rând aş menţiona Şcoala de Duminică care se desfăşoară în cadrul proiectului Sfântului Pantelimon şi prin care încercăm să devină un proiect mai amplu. De asemenea, încercăm să facem misiune în cadrul acestui proiect prin teatru religios, dar în acelaşi timp continuăm şi proiectul catehetic Hristos Împărtăşit Copiilor. Este un proiect care se adresează copiilor şi, mai nou, încercăm să-i apropiem pe aceşti copii de bătrânii din parohie. Duminica, în cadrul acestui proiect, după Şcoala de Duminică tinerii de la biserica noastră merg şi ajută bătrâni din parohie. Ne dorim ca această coeziune dintre tinerii şi vârstnicii parohiei să crească, să fie cât mai mulţi bătrâni susţinuţi de familiile tinere din parohie, în sensul să se ajute reciproc”, a mai precizat părintele Bogdan Teleanu.

La reamplasarea şi curăţarea obiectelor din biserică au participat în toate aceste zile numeroşi enoriaşi, precum şi alte persoane din Bucureşti care au dorit să îşi ofere ajutorul.

Biserica Domneasca " Sfantul Anton " in sarbatoare !
 

Sărbătoarea hramului va începe încă de astăzi, 16 ianuarie, când, începând cu ora 16:00 va avea loc o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare din biserica Sfântul Anton – Curtea Veche până la locul unde s-a aflat biserica Sf. Anton ce a ars în incendiul de la 1847. Aici, se va oficia Acatistul Sfântului Antonie cel Mare, apoi se va merge în procesiune înapoi la Biserica Domnească de la Curtea Veche, unde, în curtea bisericii va fi aşezată spre închinare icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Sărbătoarea hramului va continua cu oficierea Slujbei Vecerniei unită cu Litia, începând cu ora 17:30.

Marţi, 17 ianuarie, la biserica Sfântul Anton – Curtea Veche, începând cu ora 07:30 se va oficia Slujba Acatistului Sfântului Antonie cel Mare, apoi va fi oficiată Slujba Utreniei începând cu ora 08:00, slujbă care va fi urmată de Sfânta Liturghie, începând cu ora 09:30.

Sfântul Antonie cel Mare a devenit ocrotitorul bisericii de la Curtea Veche după incendiul din 23 martie 1847 când Biserica Sfântul Anton din apropierea bisericii de la Curtea Veche a ars în întregime. Biserica are şi un muzeu parohial care deţine o icoană cu Sfânta Treime la Stejarul Mamvri de la 1715, realizată în timpul domnitorului Ştefan Cantacuzino, care face parte din catapeteasma veche a bisericii. De asemenea, mai există în muzeul bisericii o anaforniţă dăruită bisericii de Sfântul Constantin Brâncoveanu, precum şi alte obiecte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din întreg secolul al XIX-lea.

" Rusinea , de la buna cuviinta la nevroza "- un articol publicat recent pe doxologia
 

"În acest articol ne propunem să vorbim despre un sentiment interesant şi uneori periculos, prin aceea că se poate transforma, tăcut, chiar într-un veritabil mod de a fi. Despre ruşine. Totodată, este şi o continuare a articolului precedent, în care am discutat despre vulnerabilitate şi în care am amintit că această stare de nesiguranţă poate ascunde adesea faptul că ne simţim ruşinaţi.

Ruşinea, la fel ca o monedă cu două feţe sau poate ca orice moment din viaţă, este sănătoasă sau nesănătoasă, în funcţie de felul cum o trăim.
Ruşinea sănătoasă este un semnal din noi, către noi înşine, care ne indică că am făcut sau suntem pe cale să facem o faptă sau să ne raportăm, legat de ceva, într-un mod care se opune bazei noastre de valori, felului nostru de a fi. Deci, nu am putea să simţim ruşine dacă nu am avea o imagine despre noi înşine. Şi dacă nu am avea un grup de credinţe care, odată infirmat, negat prin acţiunile noastre, să ne aducă în simţuri acel sentiment al ruşinii. E important de specificat că putem simţi ruşine şi legat de acţiunile altor persoane sau grupuri de persoane, dar numai faţă de care noi ne-am creat deja o imagine. Ruşinea sănătoasă e utilă, pentru că ne opreşte să ducem la capăt fapte cu care ulterior ne-ar fi dificil să ne iertăm sau să să le integrăm în noi, în povestea noastră de viaţă.
În schimb, ruşinea nesănătoasă este falsă şi inutilă. Nu o merităm, fiindcă aparţine altcuiva. Putem să simţim că noi chiar trebuie să o ducem sau că noi suntem făcuţi ca şi când această ruşine este de la sine a noastră. Victimele abuzului sexual, de exemplu, pot să aibă un acut sentiment de ruşine. Poartă cu ei secretul şi ruşinea nesănătoasă legată de abuz. Doar în momentul în care au curajul să-şi spună povestea realizează că ruşinea este a abuzatorului şi nu a lor. Ei nu sunt niciodată atât de răi pe cât i-a făcut abuzatorul să creadă că sunt. Integral, ruşinea nesănătoasă îşi are originea într-un anume tip sau altul de minciună, exagerează vinovăţia, ne străbate întreaga fiinţă şi ne poate ţine captivi în propriul trecut.
Cum putem rezolva problema ruşinii
Acest sentiment crezut integrat ajunge să facă parte din persoană, ca un program de viaţă, ce aduce cu sine multiple consecinţe. Acestea au fost descrise de cei care le-au studiat şi organizate într-o serie de caracteristici. Se pare că persoanele ce trăiesc cu ruşinea nesănătoasă, cel mai adesea se pierd pe sine în relaţiile pe care le dezvoltă, se anulează, când se ceartă o fac ca şi cum se luptă pentru propria viaţă, îşi pierd energia în gânduri, planuri, liste, ducând ample dialoguri imaginare. Acceptă să ofere un preţ foarte mare pentru momentele în care se simt cu adevărat acceptaţi, îşi asumă cu reticenţă angajamentele de durată, simt că sunt controlaţi de partener, frecvent creează triunghiuri de relaţii şi apreciază în special calităţile sufleteşti ale partenerului, pe care nu şi le pot recunoaşte în ei. Caută dragostea necondiţionată pe care nu au simţit-o în copilărie (din Shame and Guilt: The Masters of Disguise de Jane Middelton-Moz). Sentimentul de „ne-apartenenţă“ este un punct de plecare în originea ruşinii. Dacă părinţii sau familia nu au putut sau nu au reuşit să-şi asume responsabilitatea pentru copil sau să-şi manifeste adevărata bucurie pentru existenţa acestuia într-un mod inteligibil gândirii acestuia (de exemplu prin atingere, mângâiere, legănat, prezenţă), copilul poate simţi că nu aparţine sau că e respins într-un fel sau altul. Ruşinea nesănătoasă creşte pe măsură ce el se blamează pe sine pentru sentimentul că nu este dorit sau că nu merită să fie iubit. Această bază este consolidată apoi de experienţele de viaţă, când alţii, din grupul social din care fac parte, îi hărţuiesc sau îi abuzează, adâncind dispreţul şi ura de sine, care mai apoi sunt cimentate de comportamente adictive, violente sau discutabile, în care singuri se implică. Pentru a ascunde, se creează adevărate scheme de comportament, care prin utilizare frecventă pot să devină modele de personalitate: cel exagerat de responsabil (se simte vinovat şi atunci când nu este vina lui), moralistul obsesiv (totul e în alb şi negru, corect sau greşit), cel care se compară compulsiv cu ceilalţi (acesta nu merită, nu ştie nimic, pentru că îşi alege repere foarte înalte pe care vrea să le atingă), dependentul de aprobare, cel care nu merită, cel condamant pe viaţă pentru un trecut pătat, cel care extinde vina de la o acţiune la întreaga sa viaţă. Cea mai bună metodă de a ne rezolva problema ruşinii nu este aceea de a o acoperi sau de a o purta cu noi fără a fi cazul, ci de a o înfrunta cât mai onest posibil. Faptul că cineva ne-a făcut să simţim ruşine rămâne imprimat în realitatea noastră. Noi nu putem anula ceea ce ni s-a făcut. Am fost răniţi şi purtăm cu noi cicatricea rănii noastre. Singura realitate asupra căreia putem interveni este cea a sentimentelor noastre interioare: a ceea ce simţim (din Labirintul codependenţei de dr. Robert Hemfelt). Răzbunarea nu are cum să aducă vindecarea. Nu face decât să înrăutăţească situaţia, pentru că măreşte răul, în loc să-l vindece. Uitarea nu este de folos. Dacă avem impresia că am uitat, probabil doar am reuşit cu succes să ne comprimăm amintirile în subconştient, de unde alimenteză sistematic cu otravă alte surse ale durerilor noastre. În plus, unele lucruri nu ar trebui niciodată uitate.
Singura opţiune reală pe care o avem este actul iertării
Învăţăm să iertăm înţelegând că neputinţa celor care ne-au rănit a fost la fel de mare, de fapt aceeaşi cu neputinţa noastră de a face binele pe care îl dorim.
Învăţăm că, „dacă am fi fost noi în locul lor“, am fi făcut la fel, dacă trăiam fără Dumnezeu viu în noi şi în faptele noastre. Fiind atenţi şi oneşti cu noi, vom putea primi ruşinea şi durerea, le vom trăi şi vom cunoaşte ceea ce Sfinţii Părinţi numesc străpungerea inimii. Şi pe acolo vom intra în Bucuria Domnului, în bucuria pe care nimeni şi nimic nu o vor mai lua de la noi".


* Sursa : doxologia.ro

Comunicat de Presa !
 

Marţi, 24 ianuarie 2012, la aniversarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Patriarhiei, într-o clădire a Bisericii situată lângă Catedrala mitropolitană de atunci, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

După Sfânta Liturghie, de la orele 11.00, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.

Patriarhia Română recomandă clerului ortodox ca rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi de pomenire a înfăptuitorilor Unirii Principatelor Române să fie oficiate în toate eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate.

Comunicat de presa !
 

Intrucât situaţia actuală de profundă nemulţumire în care se află poporul român este deosebit de grea, ca urmare a crizei morale şi economice din societate, în cadrul viitoarelor şedinţe ale Adunării Naţionale Bisericeşti şi Sfântului Sinod ale Bisericii Ortodoxe Române din 15-16 februarie 2012 va fi dezbătută cu prioritate problema cum poate contribui Biserica, prin cuvânt şi faptă, la schimbarea stării actuale de criză a societăţii româneşti.

Deşi autonomă faţă de Stat (Constituţia României, art. 29, alin 5) şi neutră din punct de vedere politic, totuşi Biserica nu poate fi indiferentă faţă de suferinţa poporului pe care îl păstoreşte pe calea mântuirii. Prin urmare, ea trebuie să-şi exercite, în acelaşi timp, vocaţia de factor al păcii sociale (Legea cultelor, art. 7, alin. 1) şi de apărătoare a demnităţii umane atunci când aceasta este umilită din cauza nedreptăţilor sociale, a sărăciei şi neajutorării.

Ca atare, considerăm că în aceste momente dificile, trebuie să sporim rugăciunea, dialogul şi cooperarea pentru a găsi împreună modalităţi practice de rezolvare a problemelor existente şi de restabilire a încrederii în instituţiile cu responsabilitate maximă pentru viaţa societăţii româneşti, îndeosebi în contextul internaţional prezent care este confuz şi instabil. În pofida dificultăţilor existente, creştinii trebuie să cultive solidaritatea cu cei ce suferă şi speranţa că putem depăşi criza actuală.

Comunicat de Presa !
 

Lumea in care traim : pictor de icoane ajuns in strada , in pragul disperarii !
 

-DIN PRESA STRAINA

Acum este recunoscător că a găsit o cameră unde poate dormi la căldură, împreună cu alţi 20 de oameni săraci.
http://www.doxologia.ro/sites/defaul...meless_man.jpg



Într-o ţară unde nu ştii întotdeauna la ce sfânt să te închini, meseria de pictor de icoane este în pericol. Din septembrie, Leon este în stradă. După ce a încercat mai multe meserii ad hoc, prost plătite, a fost dat afară şi din acestea.
A studiat artele în Anglia şi a devenit pictor de icoane în 1990. “Aveam multe comenzi de la particulari, de la magazine dar şi de la biserici. Lucram şi 17 ore pe zi. Din 2009, această meserie a început să nu mai fie la căutare. Însă în 2011, a fost catastrofă. Nu câştigam mai mult de 60 de euro pe lună. În 30 septembrie am fost aruncat în stradă pentru că nu am mai putut plăti chiria”. Economiile sale au fost înghiţite de boala gravă a mamei sale care a şi murit în 2007. Din noiembrie, s-a lipit de o asociaţie de ajutor umanitar “Klimaka”, unde mănâncă prânzul. Un timp, această asociaţie i-a asigurat un pat, însă odată cu creşterea uriaşă a numărului oamenilor săraci, nici acest lucru nu a mai fost posibil.
Acum este recunoscător că a găsit o cameră unde poate dormi la căldură, împreună cu alţi 20 de oameni săraci. Iarna ateniană e grea, mai ales când nu ai ce mânca zile întregi, explică Leon. Un timp, pictorul de icoane a făcut curat într-un bar, însă acesta a dat faliment. Nici beţivii nu mai sunt ce-au fost.
Cei mai afectaţi sunt oamenii foarte săraci, care sunt lăsaţi pe drumuri din cauză că nu mai pot plăti chiria.
Marţi, 17 ianuarie, Atena a cunoscut prima ei zi de grevă generală, înainte de sosirea reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional, Băncii Centrale Europene şi Comisiei Europene.
Ada Alamanou de la asociaţia umanitară sus-amintită spune că numărul celor fără adăpost în Grecia a crescut cu 25 % în două luni, cifră îngrijorătoare pentru viitorul grecilor.
În 2010, 27,7% dintre greci, adică 3 milioane de oameni trăiau la limita sărăciei şi a excluderii sociale, după cifrele Institutului Grec de Statistică “Elstat”. În 2011, cifrele s-au înrăutăţit. Astăzi se estimează că 18 % din populaţia activă a Greciei nu are un loc de muncă.
Arhiepiscopia Atenei oferă zilnic 10 000 de mese calde săracilor din capitala Greciei.
Articol scris de Alain Salles.
Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati
Sursa: http://www.lemonde.fr

Ansamblul mitropolitan din Iasi va fi restaurat si consolidat !
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...3952433600.jpg


Proiectul de 'Valorificare turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi' este finanţat prin Programul Operaţional Regional, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 60,21 milioane de lei. 'Prin restaurarea clădirilor şi a întregii incinte a Ansamblului mitropolitan, pe care dorim să le facem şi mai primitoare decât sunt acum, pelerinul sau turistul venit din gâlceava străzii va putea găsi aici o oază de pace, de linişte, de întâlnire cu Dumnezeu, dar şi de istorie şi cultură', a spus Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Lucrările de amenajare, consolidare şi restaurare sunt programate să dureze circa trei ani şi jumătate.

Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a semnat, ieri, 20 ianuarie, la Iaşi, contractul de finanţare din fonduri europene a proiectului 'Valorificarea turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi'. Alături de Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit şi de ministrul Dezvoltării Regionale.

Proiectul 'Valorificarea turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi' va beneficia de o finanţare în valoare totală de 60.215.216 milioane de lei (cu TVA), din care suma de 47.668.448 milioane de lei (aproximativ 11 milioane de euro) reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă, provenită din fondurile structurale europene alocate prin intermediul Programului Operaţional Regional (Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniu major de intervenţie 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural).

În subsolul Catedralei mitropolitane va fi amenajat un muzeu

Unul dintre obiectivele urmărite prin Programul Operaţional Regional este acela de a reabilita şi valorifica infrastructura turismului cultural-istoric şi religios din România. În acest context, proiectul semnat ieri, care se va derula pe parcursul a 42 de luni, îşi propune reabilitarea Ansamblului mitropolitan Iaşi, ce cuprinde şase monumente istorice de valoare naţională şi universală, în vederea introducerii ansamblului în circuitul turistic cultural-istoric.

Proiectul 'Valorificarea turistică a Ansamblului mitropolitan din Iaşi' cuprinde următoarele categorii de lucrări: consolidarea şi restaurarea Cancelariei mitropolitane şi a Bibliotecii 'D. Stăniloae'; restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor Căminului monahal 'Sf. Gheorghe' şi Casa Epivata, a Bisericii 'Sfântul Gheorghe' - vechea Catedrală mitropolitană şi a Reşedinţei mitropolitane, în vederea asigurării unei imagini unitare ansamblului; lucrări de amenajare peisagistică şi de iluminat arhitectural a Ansamblului mitropolitan; restaurarea catapetesmelor Catedralei mitropolitane şi a Bisericii 'Sfântul Gheorghe' - vechea Catedrală mitropolitană; amenajarea subsolului Catedralei mitropolitane şi a spaţiilor de acces spre subsol, în vederea funcţionării, în această locaţie, a unui muzeu dotat cu spaţiu polivalent, combinat cu zone de cult religios; amenajarea, la demisolul Bibliotecii 'D. Stăniloae', a unui punct de informare turistică; construcţia, reabilitarea şi modernizarea aleilor din incinta Ansamblului mitropolitan, în vederea facilitării accesului turiştilor către monumentele istorice; amenajarea de grupuri sanitare pentru turişti şi spaţii de parcare destinate persoanelor cu dizabilităţi.

Totodată, prin intermediul acestui proiect, se urmăreşte creşterea numărului monumentelor istorice de valoare naţională şi universală (grupa A din lista monumentelor istorice) din municipiul Iaşi restaurate/protejate (Catedrala mitropolitană, Biserica 'Sfântul Gheorghe' - vechea Catedrală mitropolitană, Reşedinţa mitropolitană, Biblioteca ecumenică 'D. Stăniloae', Cancelaria mitropolitană, Căminul monahal 'Sfântul Gheorghe' şi Casa Epivata); creşterea numărului de vizitatori ai ansamblului la peste 1,15 milioane de persoane, anual; creşterea perioadei de sezon turistic în municipiul Iaşi cu până la trei luni pe an şi, totodată, înfiinţarea de noi locuri de muncă (ghizi turistici, muzeografi etc.).

Sprijin pentru refacerea Bisericii Pantelimon
 

Preoţii şi credincioşii parohiilor bucureştene Iancu Vechi – Mătăsari şi Iancu Nou – Bălăneanu (foto) sunt alături de enoriaşii bisericii Sfântul Pantelimon - Foişorul de foc, grav avariată în urma incendiului produs în urmă cu două săptămâni.

Reprezentanţii comunităţilor menţionate au trimis o scrisoare de susţinere pe adresa parohiei ”Sfântul Pantelimon”, în care arată că nu pot rămâne indiferenţi în momentele dificile prin care trece aceasta.

Astfel, deşi fiecare dintre cele două parohii au deschise şantiere de restaurare, consolidare sau de începere a picturii la bisericile parohiale, totuşi ele vor oferi câte un ajutor financiar pentru refacerea bisericii ”Sfântul Pantelimon”, potrivit Radio TRINITAS.

Semnatarii scrisorii îşi exprimă, de asemenea, speranţa că exemplul lor va fi urmat şi de alte parohii din Capitală.

Comunicat de Presa :
 

Marţi, 24 ianuarie 2012, la aniversarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Patriarhiei, într-o clădire a Bisericii situată lângă Catedrala mitropolitană de atunci, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

După Sfânta Liturghie, de la orele 11.00, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.

Patriarhia Română recomandă clerului ortodox ca rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu şi de pomenire a înfăptuitorilor Unirii Principatelor Române să fie oficiate în toate eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate.