Forumul nostru II (sau de ce se judeca ortodocsii unii pe altii)
 

Deschid un nou capitol pentru aceste discutii, pentru ca deja este greu de urmarit si rasfoit aproape 50 pagini.

As vrea sa revenim putim la mesajul initial de pe primul fir: Forumul nostru.
Cel ce a postat avea multa dreptate.
Azi am citit o noua postare a unei persoane care se considera (asa reiese din lectiile ce le da altora) un ortodox perfect.
Ceea ce nu se potriveste nici la el si nici la altii ca el, este insa faptul ca: nu intelege pe semenii sai, este dur, ii judeca si vorbeste rau la adresa lor si toate astea fara a cunoaste oamenii si suferintele si problemele lor.
Si in final acestia sunt caracterizati, pe nedrept, ca fiind ne-ortodocsi, naivi si mai stiu eu.
Va rog mult, cei care sunteti convinsi de cunostintele si pregatirea in ortdoxie, de putere mai mar de intelegere si filozofie, sa fiti mai blanzi, sa nu mai criticati si judecati pe cei de langa voi (in speta in acest forum), aveti intelegere, toleranta, raspundeti cu calm (daca trebuie sa raspundeti), concis si la obiect.
Tocmai voi faceti pacate mari ca: mania, judecarea aproapelui, ne-iubirea aproapelui, defaimare si barfire.
Poate ca va pierdeti rabdarea, ca nu va plac unele postari si opinii. Fiecare este liber sa intrebe si sa discute pe marginea unei teme pe baza cunostintelor, dar si a experientelor de viata, de multe ori triste si negative.
Poate ca voi nu intelegeti, dar sunt altii care au poate probleme si dureri mai mari.
Sa nu uitam ca postarile pot exprima multe si nu totul se bazeaza pe rautate, sau prostie, ci pe suferinte.
Voi care sunteti mai rasfatati de Dumnezeu, aveti mila si de noi ceilalti.

Ory isi doreste sa-si puna oamenii pe forum poze, nume si alte date personale, ca spune ea, asa este crestin.
Eu altceva imi doresc, pentru ca putem aprecia mesajele in mod corespunzator si sa nu mai judecam:
Spuneti-va fratilor in semnatura: daca sunteti teologi (preoti, calugari, studenti la teologie, ati invatat religie in scoala, sau la ore e catehism etc.), daca sunteti casatoriti si aveti copii. Astea sunt temele de conflict pana la urma: cunostinte despre biserica, credinta, etc., viata de familie si copii.

Doamna Sophia, eu sper ca nu v-am suparat cu nimic. Daca v-am suparat cu ceva, imi cer iertare. :6: Curaj, cei greu incercati vor fi rasplatiti pe masura! :53: Sa va lumineze Dumnezeu si sa va dea raspunsurile pe care le cautati!

Dragă Sofia
Minunat nume ai primit la botez! În calendarul ortodox,pe data de 17 septembrie este sărbătoarea Sfintei muceniţe Sofia şi ficele ei Elpis,Pistis şi Agapis (Nădejde,Credinţă şi Dragoste).Îţi doresc să dobândeşti mergând pe îngusta cărare a credinţei aceste minunate virtuţii care să-ţi deschidă uşa Raiului.

În legătură cu postările fratelui Zaharia mie nu mi se par câtuşi de puţin atacuri la prsoana ta, ci sfaturi bune de urmat de la o persoană care cunoaşte teologie şi are şi trăire.
Îmi place că mereu îţi pui întrebări dar nu-mi place că nu eşti mulţumită de răspunsuri.Am mai spus şi mă ierţi că repet, în ortodoxie este împortantă trăirea şi asumarea de bunăvoie a Crucii.
Atunci când bucuria ta va ţăşni ca un izvor purificator din suferinţă, întrebările pe care astăzi le pui asidu vor avea de la sine răspunsuri care vor părea fără logică pentru alţii iar lacrimile de bucurie care fără voia ta îţi vor scălda obrajii răsplata răbdării tale.
Aceasta îţi doresc în primul rănd ţie care ai dechis acest topic şi tuturor celor care călătoresc cu întrebarea pe acest forum pentru a afla răspunsuri şi a umple golul din suflet care nu este încă dăruit pe deplin lui Hristos.

1. Da, imi place mult semnificatia numelui ales de mine, ma reprezinta.
2. Dorina, ba da, Zaharia, Cristi si altii ca ei sunt f.severi si cam ataca la persoana.
Greseala lor este ca vor sa invete pe altii religia cu forta, cu modul dur, si mai ales asa cum li se pare lor ca trebuie sa fie.
Au o doza de exagerare, ca sa nu folosesc un termen mai dur.
Rugamintea mea repetata adresata lor este sa inteleaga ca nu toti suntem al fel. Ca nu toti putem sa primim si sa intelegem lucrurile la fel.
Suntem multi care avem nevoie sa intelegem "de ce-ul" ca sa intelegem si sa retinem. Nu putem pe de rost, ca papagalul ce a spus un parinte, sau sfant sau altcineva.
Nu poti sa bati un copil, si cu atat mai putin un adult ca sa invete ceva daca nu poate. Nu asta este modul potrivit.
Ei gandesc ca religia, credinta, este totul sau nimic. Ori esti ascetic si nu traiesti decat ca un calugar, sau mai rau, ori nu esti crestin deloc.
Nu exista cale de mijloc la ei.
Nu trebuie sa se supere si sa ne umileasca, sa ne batjocoreasca pentru asta.
Trebuie toleranta, intelegere.
Ei vin cu lectia, fara sa explice, fara spuna de ce e asa. Ma intreb cat au inteles ei de fapt.
Ei nu stiu sa treaca prin prisma lor?

Inca ceva - eu am inteles/vazut acest forum ca un loc de discutie si schimb de opinie, pe diverse teme, ganduri, idei.
Ma deranjeaza sa vad ca lumea vine numai cu citate, cu ideile altora. Dar ce simt/gandesc ei intr-o chestiune sau alta, asta este important.
Citatele si scrierile le putem citi singuri, la sursa.
Fiecare trebuie sa vina aici cu parerea sa proprie, cu intrebarile si dilemele sale.

Sophia, sunt persoane care isi doresc un raspuns la numite probleme si neintelegeri. Eu nu gasesc nimic rau in faptul ca un user ofera un raspuns apeland la cuvintele unui parinte, user, etc. Dimpotriva, ma intristez cand vad ca se raspunde intr-un mod gresit la anumite probleme. Si in loc sa punem oamenii pe cale, ii alungam de multe ori de la calea cea dreapta prin sfaturi care nu au nimic in comun cu invatatura bisericii. Asa ca menirea noastra e sa ne luminam unii pe altii si nu sa facem doar exercitii de gandire.

În august anul trecut am intrat pe acest forum.Aveam sufletul răvăşit de durere(prietenii ştiu de ce!!!) .Crezi că am fost primită cu flori? Nu draga mea surioară! Din contra.Dar nu am plecat nici nu m-am revoltat ci am învăţat de la cei mai sporiţi şi am dat învăţătură la problemele car mi s-au părut mie că le-am trăit şi eu.
Dacă ai răbdare să citeşti postările din perioada de început a unor usseri ale căror postări ţi se par habotnice vei avea surpriza să constaţi că sunt persoane care poartă povara unei sau mai multor suferinţe.

Eu am o vârstă şi este normal să gândesc şi să trăiesc aşa căci lui Dumnezeu trei lucruri îi sunt nesuferite"-omul tânăr şi necredincios,-omul bogat şi nemilostiv şi omul bătrân şi defrânat" rugându-mă mereu"păcatele tinereţii şi ale neştiinţe mele nu le pomeni Doamne!!"

Admir mult faptul că doreşti să cunoşti ortodoxia.
La anii pe care îi numeri tu, eu nu mă gândeam decât cum să fac mai multe păcate (nici nu mă gândeam că sunt păcate),motiv pentru care te admir mult atât pe tine cât şi pe alţi tineri care câutaţi Calea cea dreptă şi îngustă care duce la mântuire.

Sophia, nu stiu daca ajuta foarte mult, dar am apucat sa scriu pe topicul care tocmai s-a inchis un mesaj special pentru tine . Nu ca ar fi extraordinar de important, dar totusi poate reusim astfel sa ne cunoastem mai bine pe noi insine si pe cei din jur.

<<Să nu avem încredere în noi înşine. Încrederea în sine este o mare piedică pentru venirea în noi a harului dumnezeiesc. Încredere deplină să avem numai în Dumnezeu. Iar atunci când noi le încredinţăm pe toate Acestuia, Dumnezeu se obligă să ne ajute >> . ( Părintele Paisie )
Aşa este Costele, multe gândeşte omul de rând , multe îşi doreşte , multe întrebări îşi pune , frământări peste frământări , şi tocmai de aceea Credinţa Ortodoxă nu este precum muzica lăutărească , după ureche , după auzite , ea are la bază Sfânta Scriptură şi indispensabilele Învăţături ale Sfinţilor Părinţi. Nu există , sunt sigur de asta , întrebare , frământare de a noastră care să nu aibă răspuns în cele lăsate de Sfinţii Părinţi , de marii Duhovnici ai timpurilor noastre. Noi nu suntem urchişti , ci învăţăcei , mai harnici , sau mai puţin harnici, mai mult sau mai puţin receptivi , fiecare cu personalitatea şi inteligenţa lui, dar pe toţi ne uneşte aceaşi credinţă , aceaşi dragoste de Hristos. Marele avantaj al acestui Forum, este că are în spatele lui un site bine documentat, în continuă schimbare , ce oferă multe informaţii celor interesaţi. Multe, foarte multe teme de pe forum , le-am regăsit în articolele ce se schimbă zilnic, sau aproape zilnic pe site. Alte forumuri nu au această şansă , de a avea un site precum al nostru . Sunt sigur că tot timpul este loc de mai bine , dar eforturile se văd, se simt . Închei printr un cuvân al unui Sfânt Părinte : < A şti "Ce să crezi" şi a-ţi da seama "Cum să trăieşti" , este a cunoaşte cea mai înaltă şi mai folositoare învăţătură ce poate să mai existe. Existenţa şi traiul sau viaţa , sunt cerinţe ale vieţii noastre omeneşti, pe care nu le putem dobândi în chip neîndoios, decât apăpându-ne din învăţătura dată de Domnul nostru Iisus Hristos şi propovăduită de Biserica Sa. A căuta în altă parte răspunsul la aceste întrebări este a greşi > . Da, da , da, pentru că de câte ori mintea omenească a încercat să găsească în această privinţă învăţături alături de cea creştină, de atâtea ori a pricinuit omenirii mari nefericiri.

pt. Om Bun
 

Cred ca am mai citit la timpul lui acest mesaj, dar in urma conflictelor de aseara am revenit asupra multor postari pentru a intelege mai bine ce se petrece.
Draga mea Sophia, exista atata zbucium in sufletul tau incat uneori ma intreb daca si in viata reala esti tot asa, intr-o mare viteza. Nu poti trece numai pe deasupra lucrurilor, dupa care sa spui cu convingere ca nu ai inteles nimic. Nu intelegi fiindca nu vrei sa "te apleci" asupra fondului, ci doar a "faptului divers". Iar de aici se nasc critici, conflicte, crize de orgolii, clasamente dupa cum ii percepem noi (de parca intereseaza pe cineva ce gandesc eu despre X sau Y...). Insasi faptul de a face un clasament mi se pare o mare ofensa adusa unora desi spunem despre noi: Nicaieri nu am lovit, sau n-am vrut sa lovesc in oameni, sau sa-i judec.
Te rog, nu ma intelege gresit: nu am nimic personal cu tine si cu nimeni, dar vreau sa semnalez o greseala in care avem tendinta sa cadem foarte multi fara sa ne dam seama. Asa cum bine ai sesizat si tu, oamenii sunt diferiti. Nu putem avea pretentia sa fim simpatizati de toata lumea si nimeni nu ne poate obliga sa le aducem osanale daca ideile lor nu sunt pe aceeasi lungime de unda cu-ale noastre.
E adevarat, uneori, in numele "binelui", se nasc situatii conflictuale care numai bine nu aduc... Fac apel in acest caz si celor care pun "etichete" cu prea multa usurinta numai fiindca nu au foarte bine pusa la punct intreaga dogma crestin-ortodoxa. Credinta NU sta in dogma, ci in dragostea fata de Dumnezeu (vezi pilda cu "Doi noi, doi voi, miluieste-ne pe noi!")
In alta ordine de idei spui: Daca nu mi se spune clar si la obiect, precum: 1+1 = 2, raspunsul, eu nu pricep.
Draga mea, aici se presupune ca fiecare dintre noi, odata ce am pasit pe acest forum, daca nu suntem familiarizati cu un minimum necesar de cunostinte religioase, macar sa avem bunavointa si rabdarea sa nu facem prea mare valva pe tema asta. Sunt multi care abia incep sa vina la biserica si nu inteleg mare lucru din Sf. Liturghie, dar pentru asta nu dau coate in stanga si-n dreapta punand intrebari mai mult sau mai putin copilaresti. Oricum nu te poti lamuri peste noapte si mai ales NU AICI, draga mea. Aici suntem o "adunatura" oarecum haotica si galagioasa, iar adminul nu tine loc de staret (uneori am impresia ca doar bunul simt ne mentine in pace si buna-intelegere f-ca adminul intervine foarte rar si nu avem moderatori ca pe alte forumuri). Chiar mergand la biserica duminica de duminica, nu te astepta sa intelegi tot in cateva saptamani. Harul si intelepciunea se castiga in ani de smerenie, de rugaciune, de daruire... TOATE raspunsurile le vei avea cand vei dialoga cu Dumnezeu mai mult decat cu noi: dimineata, la pranz, seara, noaptea intre doua vise, si chiar in vis. "Cere si ti se va da!" Nu de la noi, ci de la Dumnezeu, de la Mantuitorul Hristos si de la Maicuta Domnului!

Daca imi dai voie sa-ti recomand ceva: nu mai fi atat de selectiva si mai ales focalizeaza-te pe ceea ce-ti trebuie, nu pe toate odata din care nu mai intelegi nimic. Un duhovnic bun face minuni in viata ta, in familia ta, in adancul sufletului tau!
Fii binecuvantata!
POSTARE DIN THREADUL ,,FORUMUL NOSTRU'' TOCMAI INCHIS A LUI OM BUN
.................................................. .................................................. .....................



Frate Bun ce esti ...iti apreciez limbajul conciliant si temator sa nu trezeasca repulsia Sophiei dar mai departe de aparenta postarii tale savirsesti lucruri grave : vorbesti lucruri pe care nici nu le cunosti minimalizindu-le importanta si situindu-te astfel inafara ortodoxiei ,a marturisirii lui Hristos. Cum este posibil sa afirmi ca ,, credinta nu sta in dogma"? De pe ce lume vi ? Nu ai avut nici macar curiozitatea si bunul simt al omului educat ca inainte sa vorbesti ceva sa si sti ce vorbesti? De ce cind ai intrat pe site nu te-ai dus la prima pagina la dictionar si sa introduci cuvintul ,,DOGMA" si sa vezi ce inseamna, ca este acel adevar de credint revelat despre dumnezeire,etern, imuabil si care asigura mintuirea ortodoxului, adevar fundamental pe care se bazeaza toata credinta si implicit si dragostea? Cum au loc in mintea si sufletul tau in mod separat, rupte cele doua notiuni : credinta si dogma. Si dupa ce ca nu stapinesti notiunile mai vrei sa inveti si pe altii . De ce ? ca sa te pui bine cu ei? Asta crezi tu ca este ortodoxia si marturisirea dreapta a lui Hristos . Chiar daca te-oi supara de moarte : ia-ti otrava asta si te du cu ea cu tot de unde ai venit si sa nu mai faci asa ticalosie nici o data . Crede-ma si ma intelege tu cum oi vrea dar ce faci tu nu este ortodoxie . Si nimic mai mult !
Iar dupa toata atitudinea aceasta nelegiuita (desconsiderarea dogmelor)te pomenesti ca te dai si atins si ai pretinde si scuze sau osanale . Cum ar fi daca pt. tine un economist ar aparea la serviciul tau un manager tot economist si v-ar spune ca stiinta financiar bancara nu se bazeaza pe dogmele (legile)economice si financiare ci pe dragostea voastra fata de munca de birou intro banca, l-ai crede ? Revin-o-ti frate, nu este prima data cind o sbircesti desi ai mai fost pus la index

Erai bun de inchizitor, Zaharia. Pacat, te-ai nascut in secolul gresit si in confesiunea gresita, ca ai fi facut o treaba excelenta pentru Inchizitie. :9:

Si inca ceva: pacea este mai importanta decat dreptatea. Cand Hristos a intrat prin usile incuiate nu a spus Dreptate Voua, sau Dreptatea mea dau voua, ci Pace voua! sau Bucurati-va!. Intelegi ce vrei.

Da, asa ziceam si eu in sinea mea, Noessisa....chiar daca dragutul de Zaharia are talent, n-am ce zice, la scris, de multe ori m-am intalnit cu instinctul lui de inchizitor . Dar, nu conteaza, se simte indreptatit, asta este parerea dansului .
Cat despre PACE, ohoooo! , multe pareri gen ; " Domnul bate, Domnul blesteama, Domnul indreptateste prin suferinta ", o cam lovesc, biata de ea !!!

Zaharia, chiar daca ai "darul" de a tulbura apele, eu nu ma pot supara pe tine. Poate ar trebui sa stii si de ce!
Fie zia ta azi...
Osanale??! Hm! Daca-ai sti, ai blestema clipa in care te-ai gandit prima data sa critici pe cineva!
Dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
Din pacate trebuie sa "ies".
Pe maine!

Spune-mi te rog, daca Zaharia a gresit in afirmatiile sale despre dogme.
Si daca nu a gresit, in ce fel a "facut o treaba buna Inchizitiei", dupa cum afirmi?!?

Pacea este intr-adevar de 4 ori mai mare decat dreptatea; dar asta nu inseamna ca trebuie sa inghitim neadevaruri in ceea ce priveste credinta ortodoxa.

Postarea ta nu e cu nimic mai frumoasa ca mod de exprimare decat cea a lui Zaharia; atata doar ca el nu a apelat la inexactitati.

Om Bun, tulburarea apelor e din cauza scaparii tale... Cu totii gresim; sa invatam din greselile noastre.
Mi-a placut si mie ce i-ai scris Sophiei, sora noastra intru Hristos, cu acest amendament despre dogme.

@Om bun - da, am citit postarea ta dedicata mie si mi-a placut.
Ca sa-ti raspund, iti spun ca da, sunt f.zbuciumata si in viata reala, ma zbat cu multe probleme si in general n-am avut parte in viata mea de mangaiere si vorbe bune si iubire, de aceea urasc severitatea. Sunt satula de ea.
Intr-o masura este buna, dar pana la urma distruge sufletul omului.
Si nu gasesc raspunsuri la probleme cotidiene.
Am venit pe acest forum poate mai putin sa invat dogme si scrieri, adica in parte mai mica, ci mai ales sa caut schimb de experienta, sa invat de la altii cum au rezolvat ei insisi, itnru credinta, anumite probleme reale si sufletesti.
Sunt convinsa ca toti ati avut/aveti probleme si nelamuriri in biserica, la adresa preotului, mai n-ati gasit duhovnic, etc.
Dar multi nu raspundeti la intrebari din experienta si viata voastra. Numai dogme.
Am pus in general intrebari legate de bazele religiei, dar multe legate de aspecte concrete, de viata, deci nu legate de dogme. Si mi s-au dat citate.
Si mai ales sunt data de pamant cu fiecare ocazie, cu multa severitate.
Nu-s crestina pentru ca vreau (vroiam)sa am copii, ca vreau sa-mi respect sotul, ca mi-e frica de boala si moarte si alte celea.
Cu alte cuvinte nu sunt crestina (buna), pentru ca sunt om.

@Zaharia - mai omule, tu chiar nu intelegi cat gresesti si chinui oamenii?
Dumnezeu n-a pretins de la noi oamenii dogme, ci mai ales sa ne iubim unii pe altii. Stii asta? "Sa ne iubim unii pe altii ca ingtr-un gand sa marturisim", "Iubiti-va unii pe altii/aproapele asa cum va iubesc si eu" sau ceva in sensul asta spunea Iisus.
"Cu pace..." Numai apeluri din astea gasesti in credinta.
Uite ca ti-am citat si eu.
In orice profesie, asa cum ai dat tu singur exemplu, trebuie sa fii si om, sa poti lucra intr-un colectiv, sa poti lucra uneori cu publicul, sau cu copii, cu bolnavi. Nu este suficient sa stii numai teorie.
Daca ai stii cat de putin din cele ce studiem la scoala si facultate se aplica mai apoi in profesie...
Primul lucru ai de lucrat cu colegi, sefi, subalterni. Eu de asta m-am lovit cum am terminat facultatea si am intrat in fabrica. Fiindca la facultate nu ne-a invatat asa ceva.
Veneau la mine oamenii nu numai cu probleme de genul "nu merge masina, sau n-am material", ci si cu intrebari de viata ( ca erau f.tineri in majoritate).
Aveau greutati acasa, iubeau, sau cine stie ce mai aveau pe suflet si nu aveau cu cine discuta si sfatui.
Mai tarziu a trebuit sa lucrez cu sefi, directori, colegi. Sa stiu sa-i iau. Si ramaneam in contact si in viata privata: ne mai vizitam la spital, ne mai luam salariul unul altuia, mai mergeam sa-l mangaiem la o inmormantare a cuiva drag.
Tu chiar crezi ca numai in teorii si carti sta toata viata, inclusiv credinta?
Poate ca esti f.tanar, sau singur (nu iubesti, n-ai copii), de chiar nu stii cum este viata.
Pentru mine, am mai spus asta, poate nu ai prins, credinta inseamna sa faci ceva si in afara bisericii, sa ajuti oamenii concret, sa vezi si nevoile lor reale. Daca ai sti cat ma lupt pentru asta cu preotul meu.
Tu vrei sa tinem slujba si apoi sa inchidem usa (si ca preot) si gata, nu mai stim de oameni.


Repet pentru toti - un forum nu este numai scoala, eu una asa am inteles. Ci mai schimbam experiente de viata, ne mai sfatuim, mangaiem, schimbam informatii.
De aia va rog - nu dati cu dogmele si scripturile in cap, ci scrieti de la voi, cum ati rezolvat voi, de ce v-ati lovit voi, cum intelegeti si percepeti voi credinta, religia, cum o aplicati, etc.
Fiti blanzi si toleranti.

Pentru inceput, ii imbratisez si pe Dna Sophia si pe Dl Zaharia! :6:

Pentru cei cu pacea si dreptatea, ia uitati cum arata aceasta ierarhie in Fericiri!
Intr-adevar, facatorii de pace sunt cu 3 trepte mai sus decat cei ce inseteaza dupa dreptate, dar cei prigoniti pentru dreptate sunt si mai sus decat acestia!

4.“FERICITI CEI CE FLAMANZESC SI INSETEAZA DE DREPTATE, CA ACEIA SE VOR SATURA.”
Cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate sunt oamenii care nu pot rabda nedreptatea din lume. Ei vor vedea biruinta lui Hristos Cel inviat, care va invinge toate puterile raului si inimile lor vor fi pline de multumire si bucurie. Ei vor vedea si biruinta Bisericii prigonite si se vor bucura.

.................................................. ............

7. “FERICITI FACATORII DE PACE, CA ACEIA FIII LUI DUMNEZEU SE VOR CHEMA.”

Hristos este numit imparatul pacii. El a daruit pacea Sa ucenicilor Sai. Fiecare poate da ceea ce are. Daca avem in inimile noastre pace, putem sa o daruim si celorlalti. Pacea mintii, a inimii si a vointei - intreita pace in unitate - aceasta este adevarata pace dumnezeiasca a sufletului. Sufletul necumpatat nu poate avea pace.

8. “FERICITI CEI PRIGONITI PENTRU DREPTATE, CA A LOR ESTE IMPARATIA CERURILOR.”

Sa fii prigonit pentru dreptate inseamna a te asemana lui Hristos si apostolilor. In Biserica Ortodoxa s-au aratat multi mucenici, care au suferit pentru dreptate si care s-au salasluit in imparatia cereasca a lui Hristos. Sfantul Apostol Petru spune: “Caci este mai bine, daca asa este voia lui Dumnezeu, sa patimiti facand cele bune, decat facand cele rele!” (I Petru III, 17).


Acum... daca omul greseste, ii arati ca greseste, nu il lasi in ratacirea lui, crezand ca faci pace. Daca unul zice ca o cruce trebuie data jos din biserica, ce facem? Spunem ca el, ca sa fie pace sau ii explici ce e crucea?

Este adevarat insa ca sunt si anumite lucruri minore pentru care chiar nu face sa te certi si sa iti sustii propria parere, numai pentru ca stii ca este cea dreapta si mi se pare si firesc sa ajungi la un compromis, sa lasi de la tine, sa fii tolerant, etc. aDaca zice cineva ca melodia cutare e frumoasa, las-o pe a lui, nu ii strica placerea, chiar daca tu crezi ca e oribila. Asta nu inseamna insa ca pentru tine inceteaza de a mai fi oribila. Stiu ca sunt lucruri banale, dar nici macar pe astea nu le putem face daca nu stim sa ne calcam pe inima... daca Insa cand sunt lucruri sfinte, dogmatice, este alta treaba. Cum sa ii spun eu lui Topcat, spre exemplu, ca e ca el, omul se trage din maimuta, numai ca sa fie pace intre noi si sa nu se supere pe mine?! Unele lucruri sunt relative, altele nu si sunt unii care stiu foarte bine sa distinga intre ele!


Si acum... revenind de la dl Zaharia... mie mi se pare ca, la fiecare postare a dumisale, apara ca tarie nestramutata credinta crestineasca, traditionala si neschimbata si ca infiereaza puternic abaterile de la invatatura., dar nu si persoanele. Sa nu uitam ca Dumnezeu nu e numai iubitor, este si drept. Si apoi, crestinismul nu este o placinta insiropata si dulceaga, este lupta, traire si jertfa. Aseara i-am scris pe privat ca mie mi se pare ca Dna Sophia este un om foarte incercat si ca poate gaseste un cuvant de mangaiere pentru dumneai, pentru ca imi parea rau de mahnirea si durerea sa acumulata. Toti avem nevoie sa ne indreptam si sa ne spuna cineva unde am gresit, toti avem nevoie si de cuvant bun. Mi se pare, totusi, ca proportiile acestei ... polemici au sporit. Stiti cum mi-ar placea mie sa se incheie? :105: Dl Zaharia sa o instruiasca cu multa rabdare si dragoste crestineasca pe Dna Sophia, care este atat de dornica sa invete,sa o lamureasca si sa ii dea raspuns la toate intrebarile, iar dumneai sa isi insuseasca aceaste invataturi! Ce spuneti, vi se pare greu? ;)[SIZE=2]
[/SIZE]

A trebuit sa ma intrerup, ca mai am si alte treburi.
Revin, pentru ca mai am ceva de spus.

@glykys - multumesc pentru vorbele frumoase si blande si pentru interventia pe langa Zaharia.

Vroiam sa mai spun ca sunt f.surpinsa de un lucru. Multe lume, chiar si glykys spune aici despre credinta (cea ortodoxa in speta) ca nu este comoda, frumoasa, "nu este o placinta dulce si insiropata".
Mai inati ca nu pricep de ce nu poate fi asa, ca Dumnezeu nu ne cere sa nu mai fim oameni.
Pe urma tocmai aceia care din cate par cel putin o duc cel mai usor si n-au probleme spun asta? Pai tocmai ca la ei care citesc toata ziua carti de religie greoaie (au timp, rabdarem creierul si sufletul liber de oboseala si probleme), le vin copiii usor, fara probleme (din Cer cum s-ar spune) si mai ales...fara sex, pot trai fara mancare fericiti si sanatosi, nu au dureri, pot sta ore intregi in biserica, sculati de la 6 dimineata, in picioare (ca bancile sunt interzise), etc. sa nu ai continui. Care au duhovnici si preoti minunati, agape si petreceri la biserica, catehism, reviste, etc.
Tocmai aceia imi spun mie ca e grea credinta. pai pentru ei se pare ca este floare la ureche, parfum de tei.
Pentru mine si altii ca mine, sau mai rau, aflati in boli si grele incercari, acolo atunci cum este credinta, va intreb eu? E usoara, comoda?
De aceea si tocmai asta va intreb mereu: cum faceti voi insiva sa va fie asa, nu ce spun dogmele si Sfintii parinti si altii. Voi cum faceti?
Nimeni nu mi-a raspuns vreodata cum reuseste sa se imprtaseasca in fiecare duminic si chiar mai des si in acelasi timp sa munceasca, sa nu manance mai nimic si sa nu traiasca cu sotul/sotia.
Lucruri din astea practice as vrea sa aflu si sa invat. Ca eu nu reusesc, nu pot.Eu ma stradui sa le impac pe toate: si pe mine, si pe sot, si pe Dumnezeu si pe altii de langa mine sa-i ajut, si pe preot.
Si deja m-am terminat, nu mai pot.

Glykys, asta vreau eu de la Zaharia, Tine, Cristiboss si altii. Lasati-ma cu acea invataura si traditie teoretica, cu dogme. Eu trebuie sa traiesc si sa ma descurc in viata. Cum fac (fara a supara nici pe Dumnezeu nici pe oamenii din jurl meu)?

Pai cum sa nu fi facut treaba buna pentru Inchizitie, asa un aparator vajnic si neinfricat al dogmelor? Doar cu asta se ocupa Inchizitia....nu? Apararea credintei celei drepte de eretici de tot felul si alti oameni care nu vor sa inteleaga dogmele, asa ca ii invata chiar si cu de-a sila. Este asta un lucru gresit sau nu? Posibil ca nu. Sau da. Inchizitorii la vremea aceea spuneau despre ei insisi ca ca ei fac ce fac din marea lor dragoste pentru crestini, ca sa ii ajute sa se mantuiasca. Asa ca, chiar si atunci cand mai ardeau pe rug vreo asa-zisa vrajitoare, tot spre binele ei o faceau, si tot din dragoste, fiindca numai prin foc se curata ea de pacatul ei cel mare al ereziei.

Glykys, tu chiar crezi ca periind, domnind si imbratisand dulceag pe fiecare dintre partile certarete ai sa impaci pe cineva? Plus, nu cred ca fericirile sunt puse intr-o ierarhie anume. In schimb, s-a intamplat de foarte multe ori ca de dragul dreptatii sa se iste certuri interminabile, razboaie, ura, etc. Dar niciodata din cauza pacii. Morala: cateodata, chiar daca stii ca ai dreptate e bine sa mai lasi de la tine, asa ca sa nu se iste cearta si ca sa fie pace.

Sa stii, Noesisaa, m-am gandit putin inainte sa raspund. Sa dau o replica inteligenta si acida, sa tin scorul, sa acuz, sa combat, sa ma justific de ce folosesc formule de politete sau emoticoane sau unde am citit eu despre ierarhia fericirilor... am cantarit si am ajuns si eu la concluzia ca tacerea e de aur si ca ar fi frumos din partea mea sa indeplinesc "morala" din postarea ta, asa incat ma retrag englezeste din acest topic, cu inima impacata, urandu-i Dnei Sophia tarie sufleteasca si raspunsuri grabnice la toate intrebarile, iar coforumistilor ... echilibru si pace in suflet! :53:

Draga Sophia, toata lumea a incercat sa-ti raspunda dupa puteri la multele tale intrebari. Este f stresant pentru cei, care au facut acest lucru, sa vada ca , in loc sa creasca intelegerea ta, sporeste numarul intrebarilor si nu gasesti niciodata raspunsul cautat, care sa te multumeasca pe tine.

Si atunci imi pun aceasta intrebare legitima: oare daca chiar vrei sa afli un raspuns, sau vrei doar sa ne convingi pe noi de alte adevaruri, pe care le tot afirmi in raspunsuri si pe care ni le sugerezi prin intrebarile tale.

Sa stii, ca nu vei primi raspunsuri mult diferite de ceea ce a scris Pr. Cleopa, caci toti l-am citit si am invatat de la el si altii ca el. Si daca el "te desfiinteaza" ca femeie - poate ca si pe noi ne-a desfiintat, aratandu-ne unde gresim - atunci ia-ti viata la "purecat" si vezi unde gresesti. Noi nu putem sluji la doi stapani.

Acum, sigur, daca ca nu gasesti raspunsurile dorite la noi, se datoreaza si faptului ca inca nu ne-am sfintit, fiindca pacatosi fiind, cuvantul nostru nu are greutate... In schimb Sfintii Parinti au primit intelepciunea Dumnezeiasca si de la ei e bine sa iei si tu intelepciune si cunoastere.

Măi Sofia , m-ai zăpăcit efectiv de la un timp ! Cu toate că nu am mai intervenit direct în discuţie cu tine, mă pomeneşti mai peste tot, de parcă îmi faci vesnica pomenire . Nu ştiu efectiv ce să mai cred despre tine , vorbesc extrem de serios, mai serios ca niciodată. De când sunt pe forumul ăsta , n-am pomenit atâta încăpăţânare şi tulburare la cineva, plus că ai reuşit să agiţi mai tot forumul , creând tabere , discordie şi multă tulburare. Te rog să mă scuzi , dar asta faci sistematic de la un timp , transmiţi agitaţia şi neliniştea ta , mai la toată lumea. Îţi convin răspunsurile mieroase , cu iz de zaharină, giugiulelile verbale , iar când cineva ( indiferent cine ) încercă să schimbe tonul , devii irascibilă şi supărăcioasă . Chiar tu care condamni duritatea şi judecata, devi dură şi judeci la MAXIM . E o întreagă brambureală în mintea ta în cele mai multe cazuri , deschizi topice peste topice, te pierzi printre ele, pierzi şirul ideilor, uiţi de unde ai pornit şi unde vrei să ajungi , amesteci userii . . . .Cred , pentru sufletul tău, era mult mai bine de discutai pe privat, pe mess. , pe comunitate, formându-ţi un cerc de prieteni , cu care lămureai o parte din frământările tale. Îţi garantez 100% că nici după 10 ani de stat pe forum nu vei fi mulţumită şi lămurită după felul tău de a fi , plus că mulţi de pe aici din cauza ta o să dea în diabet , în nevroze şi în alte cele. Te rog să mă înţelegi aşa cum trebuie, fără mânie, fără supărare ! Cristian

Nu cred ca aparau credinta si implicit dogmele. Am citit si despre procedeele lor; nu sufera comparatie.

Sophia, imi pare rau sa te vad atat de suparata.
Nu cred ca are rost sa te superi. Am citit ce a scris Zaharia si nu mi se pare jignitor, dar nu sunt in locul tau.
Si ca un sfat, daca-mi permiti, este mai util sa iei in seama criticile decat lucrurile bune... doar din critici ai ce invata.

Revenind la Zaharia, el este motivat de o mare dragoste fata de invatatura ortodoxa. Ceea ce mie mi se pare de admirat. Nu mi se pare ca are antipatii, ci doar apara o invatatura sf. parinti care ii este f draga. Ce spune el repetat: cititi, cititi.. este acelasi sfat pe care l-as da si eu!

Sa stii ca opiniile personale mie mi-au facut mult rau. Nu opinii vreau de pe forum, ci adevarul. De multe ori sfaturile de "bun simt" primite de la crestini au fost impotriva invataturii crestine in sine.
De aceea sunt acum cativa forumisti ale caror postari le urmaresc cu atentie: Zaharia, Cristi, Traditie..si altii. Cei mai incomozi.

Tu crezi ca are cineva o reteta miraculoasa sa te transformi in bun crestin peste noapte? Nu. Toti suntem pacatosi, toti orbecaim.. dar avem invatatura sf. parinti sa ne lumineze in noapte.

Pai cum nu aparau dogmele? Doar Inchiztia era o institutie a Bisericii Catolice care avea exact acest scop -- de a preveni/indrepta/pedepsi ereziile. Si astazi exista, dar sub alt nume.

Pt. Glykys
 

Desi interventia ta delicata ne-ar fi putut sa ne fie favorabila tuturor te rog ca pe viitor sa ramii rezervata in ceea ce priveste asemenea atitudini mediatoare, cel putin referitor la mine.Nu pt. ca ar fi neavenite ci pt ca :

,,Vazut-am pe cel necredincios mindrindu-se si inaltindu-se ca cedrii Libanului.
Si am trecut si iata nu era,si l-am cautat pe el si nu s-a aflat locul lui."(Ps36/35-36)

Te tratez si te apreciez ca pe un om instruit ,politicos si bine intentionat motiv pt. care in consecinta am si anumite asteptari de la tine .Nu este insa o obligatie ,este o parere si nici nu vorbesc decit in nume propriu. Sa ne aducem aminte ,cei ce si voim, cuvintele pr. David care ne invata :
,, Toate caile Domnului sunt mila si adevar,pt. cei ce cauta asezamintul(biserica) lui si marturiile lui "(Ps.24/11.) - deci sunt in caile acestea numai cei ce cauta aceste lucruri, restul...Fara cuvinte !!
Din toata experienta mea mai pot spune doar atit :
,, Tinar am fost si am imbatrinit si n-am vazut pe cel drept parasit,nici semintia lui cerind piine;" (Ps.36/25) . La fel de ,,fara cuvinte"

Daca va simtiti lezata si doriti satisfactie nu am sa ve-o acord deoarece intentia si actiunea mea a urmarit cu totul altceva.

In afara de cateva randuri scrise pe tema dogmelor, fara a intra in amanunte, altceva nu am vazut aici...

Eu nu am mania citatelor. Daca vrei sa stii mai mult te informezi singura.

Nu ai mania citatelor?!? Dar nu ti-a cerut nimeni citate.
Remarca era referitoare la postarea cu pricina, pe care tu o compari cu Inchizitia.

Chiar nu am chef sa ma afund cu totul in cearta asta. Cine intelege ce am vrut sa spun, bine, cine nu, din nou bine.

Un schimb de replici nu e cearta!

Pt Zaharia.
 

Nu stiu de ce-ti raspund. Sincer nu se merita. Si nu se merita fiindca sunt convins ca voi fi suspectat de exces de orgoliu. Sunt intr-adevar orgolios, dar aici nu e cazul. Nu vreau sa ma cert cu tine (si cu nimeni) si nu-ti raspund sa-ti dau motive de conflict, ci fiindca nu-i drept sa-i judeci pe ceilalti dupa propriile tale norme, pe care fara sa-ti dai seama, tu esti primul care le incalci !!
Nu discut despre ceea ce pui pe seama mea, raportat la altii. Este parerea ta, atat ai inteles tu ! Ma refer doar la faptul ca, desi nu cunosti omul, intri incaltat in sufletul lui in numele celui care Il vesteste pe Mantuitor. Daca te-ai pune macar o data in locul celuilalt, ai intelege Adevarul lui Hristos. Deocamdata la tine e numai teorie ! Si e mare pacat fiindca te irosesti... inutil.
Am crezut ca ai inteles. O sa-ti exemplific din amintiri, si nu am pretentia sa fi retinut fidel pilda, ci doar esentialul. Se spune ca un mare episcop, care cunostea dogma ortodoxa mai bine decat oricine altcineva, trebuia sa ajunga impreuna cu alti slujitori ai bisericii intr-un anumit loc, iar pentru asta trebuiau sa mearga pentru o vreme cu barca pe mare. Inainte de a urca in barca, a dorit sa-l cunoasca mai bine pe luntrasul care avea sa-i duca la destinatie. "Ia spune, omule, crezi, tu, in Dumnezeu ?" "Cum sa nu, Sfintia ta ? Pai ce m-as face fara El cand is pe mare ?" "Si cum te rogi tu la Dumnezeu ? " "Pai cum sa ma rog ? Asa cum am invatat si eu de la tata : Doi noi, doi voi, miluieste-ne pe noi !" "Vai de mine, dar ce-nseamna porcaria asta ? Asa ceva nu am mai pomenit de cand ma stiu. Ia invata tu imediat rugaciunea Tatal nostru. Noi nu urcam la tine in barca daca n-o inveti !" Iar omul se supuse si invata rugaciunea, apoi plecara cu totii peste ape. Dar o furtuna se starni ca din senin iar saracii prelati impreuna cu episcopul facura apel la toate cunostintele in materie de credinta, ca sa induplece pe Dumnezeu sa aiba grija de ei. Dar barca mai-mai sa fie inghitita de ape. Vaslasul nu mai contenea sa zica intr-una Tatal nostru, asa cum il invatase Preasfintitul la plecare, fara nici un folos insa. Incerca apoi si cu rugaciunea pe care-o stia el, iar apele se domolira ca la comanda. Atunci prelatii ii spusera : "Lasa rugaciunea noastra ! Spune-o pe-a ta ca-i mai buna !
Indumnezeirea este in fiecare dintre noi din momentul sfantului botez. Poti sa locuiesti intr-un catun si sa nu fi avut niciodata posibilitatea sa inveti sa citesti. Dar sa-l cunosti pe Dumnezeu, pe Mantuitor si pe Maica Preacurata mai bine decat toti cei care pretind ca n-au lipsit la nici o lectie de la scoala Sfintilor Parinti.

Este un punct de vedere : al tau ! Daca te-am suparat pe tine personal, imi cer iertare. Daca doresti sa ai in jurul tau numai dintre cei care sa gandeasca asa ca tine, nu inteleg de ce nu-ti faci propriul forum ? Aici incercam fiecare dintre noi sa ne impacam cu noi insine si dorim sa credem ca o facem numai si numai cu voia lui Dumnezeu ! Cand ne certam, sigur nu e voia Lui !

Nu inteleg de unde ai dedus ca sunt economist ? Nu, nu sunt. Sunt un om, si-atat. In rest n-am inteles NIMIC. Stiinta exacta trebuie insusita. Harul lui Dumnezeu vine daca-I deschizi usa. Pur si simplu!!!

Fratelui OmBun :
Inca de acm 2 luni ,de cind ne-ai spus povestea de la Londra cu amanta nevinovata ti-am spus ca m-am lamurit despre credinta care o intelegi si o traiesti. Ce te-ai astepta ,sa-ti spun ca esti frumos si ca-ti sta bine cind scoti precum scamatorii vanitosi iluzii din mineca ?
Nu crezi ca era mai de bun simt ca chiar acum ,inainte de a ma pune la punct sa apelezi la dictionarul site-ului si sa te documentezi despre notiunea de dogma si sa revi asupra atitudini? Nu , pt. ca ignoranta este mai dulce . Treaba ta, vorba lui Iorga : ,,un om valoreaza cit ambitia sa"! Pt. tine si cei ce simpatizeaza cu asemenea ideatie va reamintesc lucruri ignorate :
- Hristos se autodefineste : ,,Eu sunt calea ,adevarul si viata"
- Hristos este iubire dar in aceiasi masura este si drept judecator;
- Hristos spune: ,,nu cel ce-mi spune mie Doamne, Doamne, se va mintui ci cel ce face poruncile Tatalui meu"
- Hr. spune : ,,faceti mai inti cele ale Tatalui si cautati dreptatea lui si toate celelalte se vor adauga voua"
- Hristos mai spune : ,,Cel ce voieste sa-mi urmeze sa se lapede de sine sa-si ia crucea sa si sa vina dupa mine". Voi cei ce va topiti de dorul lui Hr. v-ati lepadat pina si de dogmele credintei in El !!!
- Rugaciunea Tatal nostru, numita si rugaciunea domneasca a fost data de insusi Hristos !La prima vedere este atragatoare povestea ta dar ea tocmai porunca lui Hristos o tagaduieste ,cea pe care ne-a dat-o spunind : ,,asa sa va rugati !"
- Eu nu caut sa ma asociez cu cei care gindesc neaparat ca mine ci cu cei care marturisesc ca si mine dumnezeirea ! Iata diferenta intre aparenta si esenta !
- Daca spui ca aici pe forum incercati sa va impacati voi cu voi insiva spune-mi dar cine v-a invrajbit pe voi cu voi insiva . Ispititorul cu care cochetati si care este tatal minciunii inselindu-va cit ii ingaduiti voi.
Frate, multa vreme sa dus buhul dragostei de aproapele pe acest forum si multa fratietate profera iubirea aproapelui fara frontiere.
Acum a venit rindul ca iubirea lui Hristos(felul vostru de iubire)sa mearga pina la tagaduirea Lui insusi. Paradoxal ,dar asta faceti !
Mai OmBun, voi ca sa faceti vorbire si chipurile socializare nu mai aveti nici un Dumnezeu pt. ca l-ati pierdut prin tagaduire, va apuca mila si caritatea acolo unde nu are rost, va acoperiti cu meschinarie si falsitate pt. a intra in voia te miri cui in loc sa stati drepti in credinta si in marturisire ,in loc sa faceti fapte demne de virsta si pozitia voastra de crestini . Crezi ca traind in genunchii credintei si alintindu-va cu ispititorul (prin lipsa faptelor si a credintei curate)va veni ajutorul de la acesta ridicindu-va in picioare si indreptindu-va catre D.zeu? Va inselati, defapt puteti intelege si singuri asta.

Pt. final va propun ca tema de observatie urmatoarele versete :
,,Fericit barbatul ,care n-a umblat in sfatul necredinciosilor si in calea pacatosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut;
Ci in legea Domnului este voia lui si la legea Lui va cugeta ziua si noaptea" (Ps. 1/1-2)
,,De n-ar fi fost legea Ta gindirea mea,atunci as fi pierit intru necazul meu" (Ps.118/92)

NB:1. lege= dogma
2. acest ultim verset este mult folositor si mult sfatuitor pt. toti cei neimpacati si nelinistiti cu ei insisi de vor cauta sa-l traiasca !

Mi-a placut replica asta Cristi, tu esti exemplul viu al romanului care face haz de necaz. :67:

Ca sa ne smerim...
 

Sofia draga, nu trebuie sa te superi. Incearca sa privesti lucrurile
si din celalalt unghi de vedere. Poate ca Dumnezeu doreste sa ne
mai smereasca putin si atunci ne trimite cate un dus rece...

OK! Ai dreptate, Zaharia. Eu chiar nu vad de ce te necajesti atat de mult. Tii neaparat sa ma pui la zid si sa-mi arati cat sunt eu de pacatos fata de tine. Dar nici nu neg asta. Iar pentru cei 9 ani de strainatate (din care 7 singur, fara familie), nu stiu ce sa-ti spun... E greu sa dau socoteala cuiva... Am crezut ca Dumnezeu si Mantuitorul sunt acei care mi-au cerut la vremea aceea socoteala si am platit cu varf si indesat. Sunt pacatele vietii mele si, sincer, nu cred ca privesc pe nimeni.
In rest, iarta-ma; sunt doar lucruri stiute de toti si urmate dupa puterea credintii fiecaruia. Nu-i nimic nou inafara doar de ura cu care-ti privesti semenii. Sufletul omului si raportarea lui la credinta, sunt probleme intime si nu trebuiesc trambitate. Pentru fiecare va veni o zi cand va trebui sa dea socoteala pentru faptele lui si nu pentru ale altora. Si cand ma gandesc ca tu faci toate astea numai pentru a arata celorlalti calea cea dreapta pe care n-o neaga nimeni!... Cu cine te lupti si de ce nu cauti alta modalitate de a convinge? Cu cat stai mai "drept", cu atat te pierzi si cu cat esti mai smerit, cu-atat te vei ridica. Intotdeauna avem cate ceva de invatat, chiar si de la cei pe care-i consideram iremediabil pierduti. Eu nu am pretentia sa te invat pe tine, pentru ca tu chiar stii ce-i bine si ce nu. Diferenta este ca nu te poti stapani, iar asta este pacatul vietii tale. "Care-i cel mai greu pacat?" a fost intrebat Parintele Cleopa. "Pacatul cel mai greu este acela care nu ti-l poti stapani - a raspuns - iar diavolul intra acolo unde gaseste el locul mai slab!" Marirea de sine este tot un pacat. Daca il constientizezi sau nu, daca te indrepti sau nu, cum te indrepti... e doar problema ta. Nimeni nu cred ca are dreptul sa te judece, exceptie facand atunci cand tu te faci - cu de la sine putere -judecatorul tuturor!
Si inca ceva: as dori sa incheiem dialogul asta din care nu stiu daca are cineva ceva de castigat. Eu nu vreau sa dovedesc nimanui cat sunt de bine-vazut de Dumnezeu. Ma doare totusi ca sunt improscat cu noroi care se pretinde a fi bine aghezmuit! Oricum durerea ramane, si vai de cel care-o provoaca! Inca o data iarta-ma daca ti-am pricinuit vreo tulburare si - ceea ce e cel mai important - te-am tratat pana acum ca pe un om normal! Daca vei continua in acelasi stil tendentios, inseamna ca la tine este o problema de sanatate si Dumnezeu sa aiba mila de noi toti!

Parintele Paisie de la Sihla Ii multumea lui Dumnezeu cand ii trimitea cate un om care sa-l smereasca, atragandu-i atentia unde greseste. Poate ca ar trebui ca intentia celui care scrie si a celui care citeste sa fie aceea de a osandi pacatul, nu pe pacatos. Nu trebuie sa ne menajam orgoliile. La Judecata, pe cine ne vom razbuna daca acum nu putem suferi nici cea mai mica atentionare sau critica. Sa ne gandim cum obtin fratii nostri din manastiri smerenia (cei care o obtin): prin rabdare, prin autoosandire. In fata pacatului nu putem fi smeriti, insa.

Ortodocsii ar fi bine sa se ajute efectiv intre ei, indemnandu-se la fapte bune, cat se mai poate. Poate ca va veni timpul cand nu vom mai putea comunica pe acest forum si nici pe altele si ne va parea rau de fiecare cuvant spus la suparare.

A-i spune cuiva, cu dragoste, ca greseste e un lucru bun. Caci daca-l lasam pe cineva sa greseasca, tacerea noastra poate fi considerata un pacat. Si totusi este scris si ,, Nu judecati, ca sa nu fiti judecati." Poate e bine sa cantarim de fiecare data din ce avem mai mare folos duhovnicesc: daca tacem sau daca vorbim. Dar asta inseamna deja sa avem discernmant duhovnicesc. Spre acesta merita sa tindem cu totii. Dintre doua rele sa-l alegem pe cel mai mic, iar dintre doua virtuti, pe cea mai mare. Doamne ajuta.

Istorioara relatata de OmuBun o stiu si eu. Era vorba despre trei pustnici care locuiau pe o insula si, nestiind sa se roage, spuneau asa: ,,Noi trei, Voi Trei, miluiti-ne pe noi." Spunand astfel, ei se rugau , de fapt, Preasfintei Treimi, deci respectau dogma in felul lor. Un episcop viziteaza insula cu scopul de a propovadui crestinismul acolo. Ii invata ,,Tatal nostru", convins ca face o fapta foarte buna, dar ei, nestiind sa scrie, uita rugaciunea.

Atunci, unul dintre pustnici alearga pe mare sa-l ajunga pe episcopul care se indeparta cu barca spre corabie din largul marii, ca sa-i ceara sa-i repete rugaciunea. Cata smerenie! Ajunsese la masuri inalte si alerga pe mare pentru a afla inca o rugaciune. In ceasta istorioara, se evidentiaza puterea rugaciunii inimii. Episcopul, cand l-a vazut ca alearga pe mare ca Iisus, i-a spus sa se roage in continuare cum s-a rugat si pana acum, ca ii este de ajuns. Deci rugaciunea inimii este rugaciune intre rugaciuni.

De curand am ascultat o marturie audio a parintelui Sofian si asa am inteles mai bine mesajul Acatistului Rugul Aprins, care este dedicat si acestei rugaciuni.

Multumesc mult, antoniap, pentru interventia ta. Chiar era necesara si ma bucur ca si ceilalti pot afla varianta buna a acestei povestioare. Si iti multumesc si pentru sfatul subtil pe care mi l-ai dat! Mi-l insusesc si-o sa tin cont de el.
O intrebare: marturia audio de care vorbesti era de la radio sau o inregistrare ce poate fi gasita pe net? Mi-am facut o mica "fonoteca" cu astfel de "binecuvantari spirituale" si mi-ar placea sa o adaug si pe aceasta.

Chiar pe site-ul Crestinortodox.ro se poate asculta ,,Despre Rugul Aprins"'. Intri direct pe site, apoi in dreapta sus intri pe,,Audio'', iar dupa aceea cauti ,,Predici audio mp3. Gasesti acolo o comori duhovnicesti adevarate. Cauti apoi ,,Sofian Boghiu'' si apoi ,,Despre Rugul Aprins''. Doamne ajuta. Nu ma pricep sa preiau de acolo fisierele audio si sa le postez aici. Totusi incerc.

http://www.crestinortodox.ro/forum/../img/audio.gifParintele Sofian Boghiu