Copiii români din Ungaria şi profesorii acestora au primit , manuale de religie şi materiale auxiliare specifice predării acestei discipline din partea Episcopiei Oradiei. Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, o delegaţie formată din pr. Nicolae Alexandru Pop, vicar eparhial, pr. prof. Radu Rus, consilier pentru învăţământ şi activităţi cu tineretul, şi pr. prof. Florin Negruţiu, inspector şcolar de specialitate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, a fost primită la Centrul eparhial de la Gyula, Ungaria, de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria. Delegaţia din Oradea a fost însoţită de către Marinica Stoian, inspector general în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Astfel, din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei au fost oferite, pentru sprijinirea educaţiei religioase a copiilor din Ungaria, seturi de manuale de religie ortodoxă pentru clasele I, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a, a IX-a şi a X-a, dar şi seturi de materiale auxiliare, precum: „Virtuţi şi valori creştine”, „Unde-i lege, nu-i tocmeală”, „Atlas biblic”, „Ghid biblic - Introducere în Noul Testament”, „Ghidul biblic al Ierusalimului” şi „Istoria vremurilor biblice”.
Preasfinţitul Părinte Siluan a prezentat oaspeţilor mai întâi Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” şi Centrul eparhial, după care s-a purtat o discuţie despre specificul misiunii printre românii din Ungaria, în general, şi despre nevoile educaţionale ale copiilor români care învaţă în şcolile din Ungaria. În finalul întrevederii, Preasfinţia Sa a transmis Preasfinţitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, alese mulţumiri pentru sprijinul acordat şi cu această ocazie copiilor românilor din Ungaria, pe care, cu dăruire şi jertfelnicie, i-a păstorit vreme de opt ani.

Părintele arhimandrit Ilarion Urs, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului şi stareţul Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), a fost ales ieri, 3 iunie, în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titulatura Făgărăşeanul. Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, hirotonia întru arhiereu va avea loc duminică, 7 iunie, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
Noul Episcop-vicar a fost ales prin vot secret, cu 25 de voturi din 40 valid exprimate, în cadrul şedinţei de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurată sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a felicitat pe noul ierarh ales, în numele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. „Părintele Ilarion are o bogată activitate pastorală şi gospodărească. Dânsul a desfăşurat o activitate deosebită la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi susţine Academia Teologică de la această mănăstire, care este un centru foarte important de cultură, dar şi de dialog şi consultare. Părintele are o dragoste deosebită faţă de Biserică şi a dat dovadă de înţelepciune ca părinte duhovnicesc”, a subliniat Întâistătătorul Bisericii noastre.
Părintele arhimandrit Ilarion a mulţumit lui Dumnezeu, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu, precum şi tuturor ierarhilor membri ai Sfântului Sinod pentru încrederea pe care i-au acordat-o. „Este un moment foarte important din viaţa mea. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin rugăciunile membrilor Sfântului Sinod nădăjduiesc că voi duce la bun sfârşit noua cruce pe care am primit-o astăzi. În noua misiune ce mi s-a încredinţat va trebui să depun tot efortul şi toate puterile mele şi sper că voi reuşi cu ajutorul lui Dumnezeu să împlinesc această ascultare pe care astăzi am primit-o”, ne-a declarat arhim. Ilarion Urs.
În ziua de 7 mai 2015, ierarhii Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului au desemnat prin vot secret drept candidaţi pe părintele arhimandrit Ilarion Urs, exarhul Arhiepiscopiei Sibiului şi stareţul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), şi pe părintele arhimandrit Macarie Ţuţul, marele eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Sibiu.

Arhimandritul Ilarion Urs, repere biografice:
Părintele Ilarion (Ioan) Urs s-a născut la 4 martie 1955 în localitatea Recea, judeţul Braşov, din părinţii Nicolae şi Marta. A urmat şcoala generală între anii 1961 şi 1969 în localitatea natală, apoi, între 1970 şi 1973, Şcoala Profesională de Piese Auto Sibiu. Între anii 1977 şi 1981 a urmat cursurile Liceului Industrial IPAS Sibiu. Între anii 1985 şi 1989 a urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu. La 12 august 1983, a intrat ca vieţuitor la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. La vârsta de 28 de ani, la 10 august 1983, a fost închinoviat în aceeaşi mănăstire, iar la 18 iulie 1984, devine rasofor, iar la 12 noiembrie 1984 este tuns în monahism primind numele Ilarion. La 17 noiembrie 1984, a fost hirotonit ierodiacon pe seama Mănăstirii Sâmbăta de Sus de Înaltpreasfinţitul Părinte Antonie Plămădeală, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu. La 15 august 1987 a fost hirotonit ieromonah, iar la data de 10 iulie 1992 a fost hirotesit duhovnic. La 15 august 1994 a fost hirotesit protosinghel, iar la data de 15 august 1998 a fost hirotesit arhimandrit. În perioada 1983-2000, a fost iconom al Mănăstirii Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, şi din data de 7 decembrie 2000 este stareţ al acestei mănăstiri. La 29 noiembrie 2002, a primit de la preşedintele României, Ion Iliescu, Ordinul Naţional „Pentru Merit“ în grad de Cavaler (Decretul 977). La 15 august 2003, a primit Crucea Patriarhală cu ocazia inaugurării „Academiei Sâmbăta” de la Mănăstirea Brâncoveanu. În 2004 a primit Premiul pentru cultură şi tradiţii din partea Fundaţiei pentru dezvoltare regională „Transilvania“ - Braşov. În 2007 a primit Crucea Şaguniană din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, iar în 2013 a primit Crucea „Ştefan cel Mare şi Sfânt“ din partea Radio TRINITAS. În 2014 i-a fost oferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru clerici de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Din 2014 este exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului.

În dimineaţa zilei de 3 iunie, a trecut la Domnul părintele arhimandrit Rafael Ghiţă (n. 2 sept. 1956), fost eclesiarh al Catedralei Patriarhale şi slujitor la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou din Bucureşti. „Părintele arhimandrit Rafael Ghiţă a fost un om dinamic, evlavios, mult iubit de către preoţi şi cunoscuţi, care l-au apreciat pentru devotamentul şi slujirea de care a dat dovadă. Începând cu anul 2009, a fost slujitor la Catedrala Mitropolitană «Sfântul Spiridon»-Nou, unde, pe lângă îndrumarea fiilor duhovniceşti pe care îi avea de mai mulţi ani, a participat la sfintele slujbe săptămânale, la slujbele arhiereşti şi a îndrumat preoţii tineri care făceau practică la această biserică şi preoţii care urmau cursurile pastoral-misionare pentru obţinerea gradelor profesionale în preoţie. În ultimii doi ani, părintele a trecut printr-o grea încercare, dar, de fiecare dată, a fost plin de dragoste şi bucurie, căutând să transmită celor din jur pacea, harul şi mângâierea. În ultimele săptămâni mi-a mărturisit că doreşte ca să ajungă să săvârşească slujbele rânduite pentru părinţii care i-au trecut de curând la Domnul şi că ar dori ca Dumnezeu să-i dea putere ca să treacă peste toate încercările. Milostivul Dumnezeu, văzând dragostea şi râvna slujitorului Său, l-a chemat ca să slujească la Liturghia Cerească împreună cu Sfinţii şi nădăjduim că a aflat har şi bucurie după multa suferinţă şi grelele osteneli pe care le-a avut, mai ales în ultimii ani ai vieţii sale”, ne-a mărturisit arhim. Veniamin Goreanu, consilier administrativ bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Părintele arhimandrit Rafael Ghiţă a avut mai multe ascultări, între care cea de Mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale (1989-1990, 1994-1996). Trupul neînsufleţit al părintelui arhimandrit Rafael Ghiţă a fost depus la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou din Capitală, unde a fost preot slujitor în ultima parte a vieţii sale.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat miercuri, 3 iunie, în Catedrala Mitro*politană „Sfântul Spiridon” - Nou din Capitală, o slujbă de pomenire pentru părintele arhimandrit Rafael Ghiță. Fostul Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale a trecut la cele veşnice în dimineaţa zilei de 3 iunie.
Alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a aflat un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoţi şi diaconi. Din soborul de ierarhi au făcut parte: Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei; Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor; Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
La finalul slujbei, Preafericirea Sa a evocat personalitatea părintelui arhimandrit Rafael. „Părintele arhimandrit Rafael a trecut la Domnul la vârsta de 58 de ani. S-a născut în 1956, în comuna Negraşi, judeţul Argeş. A urmat cursurile Seminarului Teologic de la Craiova, Facultatea de Teologie de la Bucureşti, a fost închinoviat şi apoi a devenit monah la Mănăstirea Sinaia. Acolo, a fost tuns în monahism de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, astăzi Arhiepiscop de Alba Iulia. Părintele Rafael a slujit timp de 25 de ani la Catedrala Patriarhală, unde a fost şi Mare Eclesiarh timp de 2 ani. Din 2009 a slujit aici, în această Catedrală Mitropolitană. A avut mai multe încercări, mai multe suferinţe, dar mai ales în ultimii ani a suferit cu multă nădejde în ajutorul lui Dumnezeu, din cauza unei boli necruţătoare, şi aceasta a arătat smerenia sa, multa credinţă şi multa speranţă în Dumnezeu. Când un arhimandrit, un ieromonah sau un preot trece la Domnul înseamnă că, dacă a fost rugător pe pământ, va fi rugător şi în ceruri. Este o lucrare a lui Dumnezeu că trecerea sa la cele veşnice a avut loc tocmai când ierarhii ţării sunt adunaţi în şedinţă de lucru a Sfântului Sinod”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

Părintele arhimandrit Rafael Ghiţă, fost Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a fost înmormântat ieri, 5 iunie, la mănăstirea ilfoveană Cernica. Slujba Înmormântării a fost oficiată în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, de cinci ierarhi, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul de ierarhi au făcut parte: Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a citit cuvântul transmis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Un monah harnic şi un slujitor liturgic talentat. Părintele Arhimandrit Rafael Ghiţă (2 septembrie 1956 - 3 iunie 2015)”. În continuare, a vorbit Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei: „De câte ori particip la o înmormântare, paradoxal, în inima mea se împletesc tristeţea despărţirii de cel drag cu un optimism luminos. De ce? Pentru că în urmă cu 2.000 de ani, Fiul lui Dumnezeu, coborât în planul istoriei noastre stigmatizată de păcat şi de moarte, a fost crucificat, apoi a fost aşezat în tenebrele mormântului de la poalele Golgotei, dar a treia zi a înviat ca un biruitor. Apoi S-a înălţat la ceruri spunându-ne limpede: «În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. Iar de nu, v-aş fi spus. Mă duc să vă gătesc loc» (Ioan 14, 2). Din zorii acelei duminici memorabile, când moartea a fost învinsă definitiv, noi nu-i mai îngropăm pe morţii noştri, ci îi semănăm. Dacă noi semănăm boabele de grâu, acestea vor încolţi, apoi vor deveni spice şi se vor umple de rod. Aşa se va întâmpla şi cu noi, căci, în Epistola I către Corinteni, citim: «Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune; se seamănă întru necinste, înviază întru slavă; se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere; se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc» (I Corinteni 15, 43-44)”, a explicat Înaltpreasfinţia Sa.
Părintele arhimandrit Rafael Ghiţă a fost evocat apoi şi de Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, precum şi de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a pus joi, 4 iunie, piatra de temelie pentru o nouă biserică în Parohia Măgureni din Protopopiatul Câmpina, informează basilica.ro. După cum a precizat părintele arhim. Veniamin Goreanu, consilier administrativ bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, noua biserică va avea hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Duminica Sfinţilor Români“. La acest moment de bucurie duhovnicească din viaţa Parohiei Măgureni au fost prezenţi părintele Grigore Melnic, protoiereul Protopopiatului Câmpina, Gheorghe Iordache, primarul comunei Măgureni, membri ai Consiliului local, preoţi din parohiile vecine, precum şi numeroşi credincioşi şi copii îmbrăcaţi în portul popular naţional.

Pe când Occidentul militează pentru drepturile animalelor de companie și vorbește obsesiv despre dreptul la libera de exprimare pentru toată lumea, în Orient creștinii nu beneficiază nici măcar de dreptul la viață.
Cu toții ne amintim despre creștinii etiopieni uciși pe malul Mării Mediterane, în luna aprilie a anului 2015. Credeam că s-a terminat și că lumea întreagă a învățat ceva din sângerosul eveniment. Se pare, totuși, că nimic nu s-a schimbat, atâta timp cât sursele orientale de știri vorbesc despre un nou val de răpiri, tot în Libia. Conform Al Jazeera, dar și jurnalistului sirian Raymond Ibrahim, la începutul lunii iunie, 86 de refugiați din Eritreea, un stat tânăr desprins din trupul Etiopiei mame, au fost răpiți de către forțele Statului Islamic. Așa cum menționează sursele citate, între cei răpiți se află 12 femei și câțiva copii, despre a căror soartă încă nu se știe nimic.

Potrivit unor surse la curent cu informațiile din cadrul sistemului judiciar al republicii islamice, săptămâna trecută, curtea revoluționară iraniană a impus măsuri asupra a 18 creștini convertiți care sunt acuzați de evanghelism, de propagandă împotriva regimului și de crearea de biserici în locuințe pentru a-și practica credința.
„Cruzimea dictatorilor iranieni nu are limite”, a declarat Saba Farzan, pentru FoxNews.com. Creștinii, dintre care cei mai mulți au fost arestați în 2013, au fost condamnați în conformitate cu articolul 500 din Codul penal islamic, o lege folosită pentru a sancționa amenințările la adresa conducătorilor clerici ai Iranului. Conform legii, „Oricine se angajează în orice tip de propagandă împotriva Republicii Islamice Iran sau în sprijinul grupurilor de opoziție și asociații, este condamnat de la trei luni la un an de închisoare”.
Morad Mokhtari, un iranian convertit la creștinism care a fugit din Republica Islamică în 2006, a declarat luni pentru FoxNews.com că unii dintre creștinii iranieni au fost nevoiți să plătească taxe pentru activitățile lor bisericești de acasă.
„Autoritățile religioase iraniene prefera ca aceștia [convertiții la creștinism] să părăsească Iranul, deoarece autoritățile nu îi pot controla”, a spus Mokhatari. „Evanghelizarea stă până și numai în numele lor. Imaginați-vă că cineva vă spune că este creștin și are nume de musulman”.
Două rapoarte din 2015, comisia SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională și un studio ONU despre drepturile omului, au raportat persecutarea extremă a convertiților musulmani la creștinism. Potrivit raportului comisiei, „în decursul anului trecut, au existat numeroase incidente ale autorităților iraniene care au executat raiduri în timpul slujbelor, arestând și amenințând credincioșii și liderii bisericii, în special creștinii evangheliști convertiți”. „Din 2010, autoritățile au arestat în mod arbitrar și reținut peste 500 de creștini din toată țara”.
Numărul creștinilor din Iran a fost estimat între 200.000 și 500.000 dintr-o populație de aproape 78 de milioane. Deși constituția Republicii islamice garantează pe hârtie că iudaismul, creștinismul și zoroastrianismul sunt religii protejate, aplicarea legii Sharia, sau a legii islamice, exilează membrii religiilor minoritare către clasa de mijloc a societății. Termenul istoric pentru minoritățile religioase non-musulmane care trăiesc într-o societate islamică este dhimmi.
„Persecuția sistematică a creștinilor de către regimul iranian, precum și a Baha'ilor, suniților musulmani, musulmanii șiiți, și alte minorități religioase, se înrăutățește, în loc să se îndrepte”, a declarat senatorul american Mark Kirk într-o declarație. „Este o consecință directă a deciziei președintelui Obama de a separa cererea pentru îmbunătățirea libertății religioase și a drepturilor omului în Iran de negocierile nucleare”.
În urma întrebărilor adresate de FoxNews.com în legătură cu acuzații creștini iranieni, Hamid Babaei, conducătorul biroului de presă al Misiunii Republicii Islamice Iran a Națiunilor Unite din New York, a refuzat să comenteze. Farzan a declarat că ultimele represalii afirmă încă odată faptul că discuțiile actuale între SUA și Iran despre ridicarea sancțiunilor economice în schimbul garanțiilor că Iran nu va achiziționa arme nucleare nu se pot desfășura cu bună credință.
„Nu au avut și nu vor avea niciodată rost”, a declarat Farzan. „Occidentul nu poate discuta despre controlul armelor cu un regim care persecută minoritățile religioase și activiștii drepturilor omului”.

Având în vedere seceta prelungită din zona Moldovei, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, adresează către preoții din parohii și din mănăstiri îndemnul de a adăuga la Sfânta Liturghie din duminica ce urmează, a Sfinților români, rugăciunile speciale pentru ploaie prevăzute în Liturghier. De asemenea, acolo unde este cu putință, mai ales în mediul rural, preoții și credincioșii sunt îndemnați a ieși, după această Sfântă Liturghie, într-o procesiune cu icoane și cu sfinte moaște și, în mijlocul câmpurilor, să se săvârșească slujba de sfințire a apei unită cu rugăciuni înălțate pentru ca Dumnezeu să trimită ploaie binecuvântată pe pământ.
Aceste rugăciuni vor continua și în perioada următoare, în condițiile în care pământul are mare nevoie de precipitații, lipsa acestora fiind de natură a afecta atât recoltele, cât și nivelul râurilor sau cel la care se află apa din fântâni.
(Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iașilor)

Ultimii vorbitori ai limbii Mântuitorului Hristos sunt amenințați cu dispariția
 

Deși majoritatea specialiștilor bibliști afirmă că limba în care au vorbit Mântuitorul Iisus Hristos,Maica Domnului și Sfinții Apostoli a dispărut de cel puțin 1.600 de ani, limba aramaică sau arameică încă mai este folosită de un grup restrâns de creștini. Aflați în câmpiile biblicului Ninive, creștinii chaldeeni asirieni încă mai vorbesc limba aramaică. Însă, amenințarea războiului din Irak, apoi primăvara arabă și cucerirea acestor teritorii de către Statul Islamic au făcut ca acești creștini să se împuțineze. Dacă în timpul regimului Saddam Husein asirienii numărau o comunitate de aproximativ jumătatea de milion de membri care locuiau în Irak, astăzi mai trăiesc la Mosul și Ninive doar câteva mii. În anul 2015, gruparea teroristă a răpit între 250 și 300 de creștini asirieni, despre care nu se știe încă nimic, așa cum notează Al Jazeera.com.
Eden Naby, un istoric specializat pe Orientul Mijlociu și expert în cultura asiriană, a declarat că, „după victimele umane, pierderea ce a mai mare este faptul că dispare o limbă istorică, o limbă în care au fost scrise primele cuvinte creștine și în care a vorbit Iisus. Peste o cultură milenară, steagul negru al ISIS aduce doar distrugere și pierdere”.