Preot calugar - care este sensul?
 

Citeam adineauri biografia parintelui Teofil Paraianu, Dumnezeu sa-l ierte si am revenit la o intrebare care mi-o pun de multa vreme.

Am inteles ca un preot poate fi hirotonisit, cel putin pentru parohii normale, de mir, numai daca este casatorit.
Atunci cum e cu hirotonirea calugarilor?
Si care este sensul? In afara de a urca pe ierarahii: episcop, patriarh...
Care este sensul sa fii si calugar si preot? Nu este un paradox, o suprapunere fara rost?
Adica un calugar s-a daruit oricum lui Dumnezeu, se poate mai mult decat atat? Ce aduce in plus hirotonirea lui?
Da, am inteles hirotesirea ca sa devina duhovnic.
Inca ceva: se poate trece de la o forma de preotie la alta (adica de la mir la calugar si invers)?

Un preot este hirotonit ca sa savarseasca Sfintele Taine. Daca esti un simplu calugar nu poti oficia nici o taina, deci, am ramane si fara Liturghie - tinand seama ca in cadrul ei vorbim de Sfanta Impartasanie. Harul preotiei este acelasi. Nu primesti mai mult daca ajungi calugar dupa ce ai fost hirotonit preot de mir. (sa nu uitam au fost multe cazuri de preoti care dupa moartea sotiilor au intrat in monahism) Invers nu este posibil. Ai depus niste voturi monahale, trebuie sa le respecti.

Un preot mirean este preot pentru familii, dar si calugarii au nevoie de preoti care sa oficieze Sf.Taine. Asa si in Manastirile de maici, sunt Preoti Calugari ca sa le oficieze sf.Slujbe si sa le spovedeasca si sa le indrume in viata duhovniceasca randuindu-le pravila de rugaciune impreuna cu Maica Stareta.
preotii calugari nu au nevoie de scoala ca sa fie preoti (ex. Pr.Cleopa) ci in masura virtutii pe care o constata un staret impreuna cu obstea calugarilor intr-o sinaxa (consiliu monahal) pentru un monah, care se considera in unanimitate de obste ca fiind vrednic de Harul preotiei. Doamne ajuta!!!

Da, da Geo, dar nu ai amintit nimic despre aceasta avalansa din partea mirenilor asupra calugarilor perturbandu-le linistea...avalansa de spovedanie inaintea Ieromonahilor, care, din experienta vorbesc, a creat un haos in aceasta tagma.
In mod normal,, dintru inceput acest lucru nu era permis, ieromonahul servea, intra-adevar, dupa cum ai spus, activitatii duhonicesti din cadrul manastirii si atat.
Si ca o sublatura a acestei greseli, pana la urma, nu am inteles niciodata cum poate sa se pronunte si sa vorbeasca calugarii despre viata sexuala a mirenilor, nu doar cum poate, cum se ingaduie a fi afundati in aceasta lume , chiar si doar la nivel teoretic... este cu adevarat o problema in acest sens, o perturbare de principiu a statutului monahal.
Toata viata mea am avut duhovnici calugari, insa anul acesta m-am hotarat si m-am marturisit pentru prima data ( din copilarie in coace ) la un preot de mir ;NU EXISTA COMPARATIE ! Mult mai echilibrat, mai aproape de om, mai constient de ceea ce reprezinta crestinul mirean...cu toate ca este un preot deosebit si cu multa credinta.

asa e sora Ory, nu am amintit, desi eu am avut duhovnic de Manastire, dar stiu Duhovnici Iermonahi care NU primesc mireni la spovedanie „Aveti preot in sat? Da! de ce nu mergeti la dansul sa va spovediti? paaaaiiii... Pai! Eu am raspundere de calugari, nu pot spovedi si mireni, ca de aceea sunt preotii mireni!!”
In fine, asta am lasat sa inteleaga fiecare, ca SMERENIA SI DORINTA DE MANTUIRE POATE GASI ORIUNDE DUHOVNIC PT A SE MANTUI!!!

Ca o intarire spre cele spuse de ory , vreau sa va amintesc cele spuse de Par. Cleopa(cu care sunt intrutotul de acord):"Nu va mai duceti sa va spovediti la manastiri la Ieromonahi!". Cautati-va duhovnici dintre preotii de mir , (slava Domnului avem destui care sunt vrednici) , si care ne inteleg greutatile si necazurile ,care asemenea doctorilor de familie ne cunosc si realizarile si scaderile , bucuriile si esecurile , pacatele si virtutile.
Din pacate , de multe ori ne smintim de preotii nostri de mir( Doamne iarta-ma ca poate pe multi i-am smintit si eu) , si in loc sa cautam un alt duhovnic tot preot de mir , repede alergam la manastire si nu la oricare, ci tocmai la cele cu viata cat mai aspra ,sa ne umplem de zeci de ani de oprire de la Sfanta Impartasanie sau prin pacatele noastre sa-i zapacim si pe bietii calugari.
Mergeti la manastiri ca sa va rugati, sa dati acatiste si pomelnice , ca parintii sa se roage pentru voi ,dar sa intelegem ca ei au o randuiala de post (si nu numai de mancare!) si de rugaciune care nu se cade sa le-o tulburam ori de cate ori avem noi chef.

Dupa iesirea din monahism, omul se poate casatori si vietui crestineste.

Divortul este identic intru toate cu iesirea din manastire.
Asa cum cel divortat nu este lipsit de mantuire, tot asa si cel iesit din manastire.

Tunderea in monahism este ierurgie, iar Cununia este Taine.
Putem spune usor ca divortul este mai grav decat iesirea din manastire.
Insa nu facem astfel de greseli, nu ierarhizam caile spre mantuire.

Multi intra prea usor in manastire, fara a sti macar ce implica, fiind astfel "candidati" la iesirea de acolo.
Tot asa si cei care se casatoresc "cu mintea necoapta". Pot usor sa renunte la sot/sotie.

Ambii au putinta de intoarcere la pocainta.

CANOANELE NE SPUN (Pravila Bisericeasca)
 

APOSTASIA MONAHULUI
-Apostasia monahului este lepadarea de juramintele facute sarbatoreste in fata Sfintului Altar si a slujitorilor Domnului si care se intoarce iarasi in slujba lumii. Foarfecele tunderii si imbracamintea monahala “din mina lui Dumnezeu le-a luat”, iar fagaduintele sale au fost scrise in cartea alesilor Sai de ingerii Domnului. Lepadarea de ele, este cea mai grea apostasie, deoarece Scriptura zice: “Mei un om inchinat Domnului prin fagaduinta nu poate fi rascumparat, ci va fi omorit” (Lev. 27, 29). Deci monahul apostat este un sinucigas duhovnicesc si de aceea, el nu mai poate fi primit la nici o taina a bisericii. Preotul care l-ar cununa, se canoniseste dupa cele zise de Domnul: “Vai de fiii razvratiti, care iau hotariri fara Mine, fac legaminte care nu vin din duhul Meu si astfel, ingramadesc pacate peste pacate” (Isaia, 30,1; Vezi: Fagaduinta, Juramintul)

-”Pre cel ce a lepadat sfinta schisma monahala si nu se pocaieste, nu se cade a-l primi nici in casa macar, ci sa fie alungat” - Sf. Nichifor, 25.

-”Daca vreun monah va lepada sfintul chip si va minca carne si-si va lua femeie, daca nu se va intoarce, unul ca acesta se cuvine a-l da anatemii, apoi sa se imbrace cu sila si sa se inchida in minastire” -Sf. Nichifor, 35 (Pateric, pg. 318,324,410,41,459).

-”Iar de se va lepada calugarul de viata calugareasca, dintru aceea ce s-a fagaduit lui Dumnezeu inaintea ingerilor si a oamenilor si iarasi se va intoarce la viata mireneasca si va lepada calugaria si se va duce, ca un caine intoreindu-se la boritura lui, unii ca aceia de se vor intoarce si vor veni la pocainta, sase ani - de va fi chipul cel mic - iar de va fi cel mare, sa aiba pocanie zece ani” - PGG, 82 (Vezi: Anatema).

- “Calugaiul sau calugarita de vor lepada sf. chip si se vor insura, aceea nu se cheama insurare, ci curvie, sau mai virtos preacurvie (caci adevarata lor nunta este calugaria), pentru aceia sa fie fara de. biserica lui Hristos si afurisiti, pina ce-si vor veni intru pocainta; iar de se va intimpla sa moara in pacat, fara pocanie, sa nu fie ingropati (in cimitir), nici slujiti, nici pomeniti (la parastas), pentm ca sint straini de crestinism” ILT,123.

-”Calugarul care va lepada sf. chip si nu va vrea sa vina intru pocanie ca sa se indrepteze, pe acela nici sa-l bage in seama cineva, nici [/SIZE][SIZE=2]sa se imprieteneasca cu dinsul, ci numai sa-l tot blesteme si sa-i zica anatema” - ILT,123

-”Cind se va pocai cel ce a lepadat calugaria si de-l va primi vladica sau egumenul lui, acela de va fi avut cinstea preotiei, atunci nu se va mai putea bucura de cinstea pe care a avut-o ca preot” (caci clericul care curveste, se cateriseste) - ILT, 125.

Geo, eu vad in canoanele astea ura si pizma, fiind scrise de calugari. Sa ma ierte Dumnezeu daca nu am dreptate. Nu cred ca putem lua astfel de canoane la radacina literei.
Chiar daca aceste canoane exista nu sunt preotii obligati sa le respecte intocmai.
De altfel nici canoanele privitoare la divort nu se respecta ad literam. Biserica are intelepciunea in general sa aplice la conditiile actuale reguli vechi.
Cred ca mai degraba ca Wondorin are dreptate.

Dar nu vad ce are asta cu subiectul, de fapt. Cred ca Windorin s-a inselat cand a postat asta aici, era pentru alt topic.

Eu sunt de acord cu ”geo.nektarios”. Fiecare isi alege atent dinainte ce isi doreste sa faca. Calugaria nu este o joaca cum nici sfanta taina a casatoriei. Din pacate sunt din ce in ce mai multe divorturi, cum de altfel cunosc si cazuri in care calugarite sau calugari s-au casatorit.
De aceea cand vrei sa te indrepti spre o cale trebuie sa intelegi ca nu exista intoarcere. Imi place viata monastica dar nu as putea sa fiu maica. Imi place linistea unei manastiri insa cu siguranta nicio casa de mireni nu este asa.
Trebuie sa ne hotaram spre ce drum o luam si sa chibzuim bine inainte de a accede spre acel lucru.

Doamne ajuta!