Femeile diaconite
 

Stie cineva materiale unde ma pot documenta si lamuri cum deveneau si ce faceau ele concret? Asa, pentru sufletul meu.
Oare de ce au disparut? Ar avea vreun sens si o utilitate in ziua de azi?

Exista o diferenta esentiala intre diaconite si diaconi: diaconitele nu sunt diaconi femei, ci simple inlocuitoare ale diaconilor in unele slujiri nepotrivite pentru barbati. Slujirea diaconitelor era nonliturgica, in timp ce, in cazul diaconilor intalnim atat slujirea ecleziala liturgica (prezentarea si sfintirea la altar a ofrandelor) cat si pe cea nonliturgica (pregatirea si organizarea ofrandei credinciosilor).

O lucrare in care gasim mai multe informatii asupra acestui subiect este "Canonul Apostolic al primelor secole" scrisa de Diac. Ioan Ica Jr. Aceasta lucrare are peste 1000 de pagini si este de un real folos celor ce vor sa aprofundeze ethosul vietii crestine in primele 3 secole.

Pai de exemplu diaconitele ajutau la botezul femeilor mature. Cum acum mai toti cei care se boteaza sunt bebelusi, si cum nimeni nu obiecteaza ca preotul, un barbat, sa ii ia in brate si sa ii boteze...rolul diaconitelor nu mai isi are rostul.

Aha, dar eu intelesesm ca ele erau hirotonite.
Pe atunci se botezau mai des adulti (probabil chiar in Iordan).

Din cartea recomandata de Marius am sa scot cele doua rugaciuni din cel mai vechi Euchologhion bizantin: Barberinii gr.336, atat pentru hirotonirea diaconilor cat si pentru hirotonirea diaconitelor.

[163] Rugaciune la hirotonia unei diaconite.
 

Dupa ce s-a facut Sfanta Ofranda [Anafora] si s-au deschis usile, inainte ca diaconul sa spuna „Pe toti sfintii", cea care urmeaza sa fie hirotonita e adusa inaintea arhiereului si acesta rostind cu glas mare „Dumnezeiescul har" si aceasta plecandu-si capul, isi pune mana pe capul ei si facand trei cruci se roaga acestea:
Dumnezeule Cel Sfant si Atotputernic, Care prin nasterea dupa trup din Fecioara a Unuia-Nascut Fiul Tau si Dumnezeul nostru ai sfintit partea femeiasca si ai daruit harul si venirea Sfantului Tau Duh nu numai barbatilor, dar si femeilor, insuti si acum, Stapane, priveste peste roaba Ta aceasta si cheam-o la lucrul slujirii/diaconiei Tale, si [COLOR=red]trimite-i ei daruirea bogata a Sfantului Tau Duh pazind-o in credinta ortodoxa, dupa buna-placerea Ta implinind totdeauna aceasta liturghie a ei.[/COLOR] Ca tie se cuvine toata slava, cinstea [si inchinarea, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin].
si dupa „Amin" unul din diaconi face rugaciunea [ectenia] asa:
in pace Domnului sa ne rugam.
Pentru pacea care vine de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre, Domnului sa ne rugam.
Pentru pacea a toata lumea, pentru statornicia sfintelor lui Dumnezeu biserici si pentru unirea tuturor, Domnului sa ne rugam.
Pentru arhiepiscopul nostru (N), pentru preotia, ajutorul, ramanerea, pacea si mantuirea lui si pentru lucrurile mainilor lui, Domnului sa ne rugam.
Pentru (N) care acum este promovata diaconita si pentru mantuirea ei, Domnului sa ne rugam.
Pentru ca Iubitorul de oameni Dumnezeu sa-i daruiasca slujire/diaconie neprihanita si nepatata, Domnului sa ne rugam.
Pentru preaevlaviosul si de Dumnezeu pazitul nostru imparat, Domnului sa ne rugam.
si in timp ce se face aceasta rugaciune de catre diacon, arhiepiscopul, avandu-si in chip asemanator mana pe capul celei hirotonite, se roaga asa:
Stapane Doamne, Care n-ai respins nici femeile care se inchinau pe ele insele si doreau sa liturghiseasca, intru cat le este cuvenit, sfintelor Tale case, ci le-ai primit si pe ele in cinul liturghisitorilor, daruieste harul Sfantului Tau Duh si roabei Tale aceasta care doreste sa se inchine pe ea insasi tie si sa plineasca/umple nevoia slujirii/diaconiei, cum [COLOR=red]ai dat harul slujirii/diaconiei Tale lui Febe [Rm 16, 1], pe care ai chemat-o la lucrul liturghiei.[/COLOR] Da-i ei, Dumnezeule, sa staruie neosandita in sfintele Tale lacasuri, sa se ingrijeasca de vietuirea ei, mai ales de cumintenie, si arat-o desavarsita roaba a Ta, ca stand si ea inaintea tribunalului Tau, sa primeasca rasplata vrednica de vietuirea ei buna. Cu mila si cu iubirea de oameni a Unuia-Nascut Fiul Tau, cu Care [esti binecuvantat impreuna cu Preasfantul si bunul si de viata facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin].
si dupa „Amin" ii pune pe gat sub maforion [val] orarul diaconesc cu cele doua capete in fata.
si atunci diaconul stand in amvon spune: „Pe toti sfintii pomenindu-i", si celelalte.
si dupa ce ea se impartaseste cu sfantul Trup si scumpul Sange, arhiepis*copul ii da Sfantul Potir, pe care primindu-l il depune pe Sfanta Masa.

La hirotonia unui diacon.
 

Dupa ce se face Sfanta Ofranda si se deschid usile, inainte ca diaconul sa spuna „Pe toti sfintii", cel ce urmeaza sa fie hirotonit e adus inaintea arhie*piscopului.
si dupa ce s-a spus „Dumnezeiescul har" cel ce urmeaza sa fie hirotonit isi pleaca genunchii si arhiepiscopul facand trei cruci pe capul lui si punand peste el mana sa se roaga asa:
Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce cu prestiinta Ta trimiti darul Sfantului Tau Duh peste cei hotarati de puterea Ta neurmata sa se faca liturghisitori sisa slujeasca preacuratelor Tale Taine, insuti Stapane si pe acesta, pe care bine ai voit sa-1 faci fie promovat de mine in liturghisirea diaconiei, pazeste-1 in toata cuviinta [1 Tim 2, 2; 3, 4], avand taina credintei intr-o constiinta curata [1 Tim 3, 9]. Daruieste-i si lui harul pe care l-ai daruit lui stefan, intaiul Tau martir, pe care l-ai si chemat cel dintai la lucrarea diaconiei Tale [FA 6, 5], si-1 invredniceste dupa a Ta buna-placere sa economiseasca treapta daruita lui de a Ta bunatate, pentru ca cei ce slujesc bine buna treapta isi agonisesc, si-1 arata desavarsit rob al Tau. Ca a Ta este imparatia si puterea [si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin].
[162] si unul din diaconi face rugaciunea [ectenia]:
In pace Domnului sa ne rugam.
Pentru pacea care vine de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre, Domnului sa ne rugam.
Pentru pacea a toata lumea, pentru statornicia sfintelor lui Dumnezeu biserici si pentru unirea tuturor, Domnului sa ne rugam.
Pentru arhiepiscopul nostru (N), pentru preotia, ajutorul, ramanerea, pacea si mantuirea lui si pentru lucrurile mainilor lui, Domnului sa ne rugam.
Pentru (N) care acum este promovat diacon si pentru mantuirea lui, Dom*nului sa ne rugam.
Pentru ca Iubitorul de oameni Dumnezeu sa-i daruiasca diaconie nepriha*nita si nepatata, Domnului sa ne rugam.
Pentru preaevlaviosul si de Dumnezeu pazitul nostru imparat, Domnului sa ne rugam.
si in timp ce se face aceasta rugaciune [ectenie] de catre diacon, arhie*piscopul, avandu-si in chip asemanator mana pe capul celui hirotonit, se roaga asa:
Dumnezeule, Mantuitorul nostru, Cel ce cu nestricaciosul Tau grai ai dat lege apostolilor Tai si l-ai proclamat intaiul pe cel ce implineste lucrul sluji*torului/diaconului, precum sta scris in Sfanta Ta Evanghelie: „Cel ce voieste sa fie intre voi intaiul sa fie slujitorul vostru" [Mc 9, 35], Tu, Stapane al tuturor, si pe robul Tau acesta (N), pe care l-ai invrednicit sa intre in litur*ghisirea slujitorului/diaconului, umple-1 de toata credinta, iubirea, puterea si sfintirea, prin venirea peste el a Sfantului si de viata facatorului Tau Duh; caci nu prin punerea mainilor mele peste el, ci prin trimiterea indurarilor Tale celor multe [Fc 50, 25] se da har celor vrednici ai Tai. Pentru ca si acesta facandu-se afara de orice pacat sa se infatiseze tie fara prihana in ziua cea infricosatoare a Judecatii [Mt 10, 15] si sa primeasca nemincinoasa rasplata a fagaduintei Tale. Ca Tu esti Dumnezeul nostru, Dumnezeul milei si al mantuirii[, si tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin].

Diaconitele ajutau in perioada primara, cand comunitatile incepeau sa se dezvolte, iar oamenii de baza nu erau foarte multi. Nu cred ca exista vreun rost al prezentei acestora astazi. Astazi, fiecare crestin trebuie sa aibe slujirea lui, in [COLOR=darkred]Liturghia dupa Liturghie[/COLOR].

Intre timp am citit ceva pe acest site, dar e f.putin. Pacat.
Ba, eu cred ca ar avea multe de facut si azi, diaconitele, chiar fara botezul femeilor si ce mai faceau inainte: citete, strana, ajutat la slujbe (pe oameni) de botez, nunta sau parastase.
Dar am avazut ca erau niste conditii pentru ele: sa fie fecioare (iarasi si iarasi aceeasi istorie, dar poate azi s-ar mai schimba) si ceva cu 40 ani n-am inteles din text daca atunci sunt numite, sau ce.

In primele secole existau multe slujiri in Biserica, cu rugaciune de punere a mainilor, diferite de cea de preot si diacon. Unele erau specifice timpului si nu ar putea fi reinfiintate, dar ar putea fi reinfiintate adaptandu-le la nevoile actuale, pt ca orice crestin este madular al trupului lui Hristos si primeste diverse carisme pe care le-ar putea pune in slujba Bisericii.

Diaconitele de altadata indeplineau intr-adevar functii de care in zilele noastre nu mai e nevoie in acelasi fel - de ex. chiar la catehizarea si botezul feleilor adulte, in zilele noastre nemaiexistand despartire asa mare intre barbati si femei. Insa ele ar putea indeplini alte functii. Este o teoloaga care se numeste Fitzgerald si a scris o carte si mai multe articole despre asta (se gaseste in engleza).