Iubire de dusmani... pana unde?
 

e deajuns doar sa-i iertam asa... in sufletul nostru? sau trebuie sa mancam la masa cu ei?...

Treaba e asa. Sunt nasii mei de botez. Nasja si fii-sa umbla cu farmece si alte prostii de-astea, odata bunica a prins-o furand din frigider (credea ca nu-i acasa), si in ultima vtreme au avut un conflict legat de o brazba in plus sau in minus (nu e clar) de pe un loc unde oricum nu planteaza nimic... is vecini- gard in gard. E naspa treaba.

Ma gandeam sa ma duc pe la ei de craciun cu o cafea/ciocolata ceva si sa le zic la multi ani. Da' mi-i pun pe restul din familia mea in cap.

Hai ca n-am timp sa detaliez, asta ar fi pe scurt, tre' sa plec c-am intarziat la biserica. Pe la vreo 13 plec la tzara asa ca daca ati avea timp de niste pareri... ar fi super.

Voi ce-ati face?...

Trebuie sa te duci la nasii tai... Asa este crestineste, Mantuitorul asa ne indemna!

Cea MAI mare porunca este: ``Iubeste pe Domnul Dumnezeul tau, din toata inima ta, din tot cugetul tau si din tot sufletul tau, iar pe aproapele tau ca pe tine insuti``.

Exact asa sa faci.Caci gestul tau cuprinde toate cele 3 elemente necesare:
-vine din inima
-se materializeaza in fapta(adica nu vorbe goale)
-si atrage neplaceri din partea lumii
Iubirea de vrajmasi,este cea mai inalta treapta a iubirii.
Prin iubirea vrajmasilor ne inaltam la asemanarea cu Dumnezeu ,care "da ploaia Sa,si peste cei drepti si peste cei nedrepti"

Tu personal nu cred ca ai ceva cu ei, si ar trebui sa inteleaga si familia ta asta daca e asa. Daca nu poate vei mai imblanzi relatiile dintre familiile voastre.

...ei dragilor, pana la sfarsit, pana la sfarsit...

“Nimic nu este mai mare ca omul cu Dumnezeu si nimic mai mic ca omul fara Dumnezeu.”
Sfantul Tihon

bunatatea
 

[COLOR=blue]'' Ceea ce face farmecul unui om , este bunatatea lui ." (Pv.19:22)
[/COLOR]

Aceasta virtute de caracter , cu adevarat , da farmec oricarui om care o poseda . Este atat de minunat sa stai in preajma unor asemenea oameni , si acesta bunatate din ei, este o forta ,care aduce la tacere orice incercare a firii noastre de a se manifesta in mod negativ ,si acesta pentru ca suntem in prezenta acestor oameni deosebiti prin bunatatea lor. Dar si bunatatea are inamicii ei , si acestia sunt : e-ul nostru , rautatea, invidia , mania , resentimentele ...
Cred din toata inima ,ca fiecare dintre noi ,ne-am dori sa fim oameni plini de farmec , sa fim oameni plini de bunatate ,si mai cred, ca ne dam toate silintele ,ca sa fim asa ... dar cu toate acestea ,nu reusim intotdeauna sa fim buni din pacate . Bunatatea este atat de necesara ,in relatiile noastre de familie ,bisericesti, socio-profesionale ,dar pentru ca suntem deficitari aici ,de aceea avem atatea probleme in relationarea noastra cu cei de langa noi ... si suferim de atetea ori deceptii dureroase ,care ne afecteaza sanatatea mintii si a trupului. Bunatatea este o virtute divina ,cereasca ,pe care trebuie sa o cerem de la Dumnezeu ,si o vom primi ,dar nu ca pe ceva magic ,ci va trebui sa invatam sa fim buni ,si acessta va dura in functie de cat suntem de disponibili sa ne aducem eu-l nostru la tacere ,si sa lasam ca bunatatea ce vine de sus ,prin Duhul Sfant in noi , sa se manifeste liber ,fara ca firea noastra sa mai aiba vreun cuvant de spus ... si vom invata in timp ,sa fim plini de bunatate ,si atunci dupa ce vom absolvi scoala bunatatii ,daca cineva ne va da o palma peste obraz ,il vom intoarce si pe celalalt ,daca cineva ne va jigni pe nedrept ,vom avea taria izvorata din bunatate sa rabdam si sa nu ne razbunam ,si chiar daca vom fi asupriti ,prigoniti ,batjocoriti in fel si chip ,bunatatea din noi ,va iubi si astfel de oameni care ne vrajmasesc ... Dumnezeu sa ne faca plini de bunatate ! pentru ca ce face farmecul unui om ,este bunatatea lui !

Frumos sus....
Oare putem ?
Eu deschid usa si o primesc pe cea care mi doreste raul la masa ...insa la ea acasa ...nu ma duc...
Pur si simplu ma rog sa-i fie bine si ..pe mine sa ma uite...

Am citit ceva intr-o carte despre viata Sfantului Cosma Etolianul.Nu mai retin exact si nu am momentan cartea sa dau citat exact, dar spunea ceva de genul: daca nu putem sa ne iubim dusmanii, macar sa nu-i uram. Adica sa manifestam o atitudine de acceptare si sa nu le vrem raul... cam asa ceva.