Ipocrizie,refugiu și limitare....
 

Asta propune religia astazi,cel puțin cultele creștine mai noi,iar cele tradiționale încă se rezumă la ritualism teatral în care cei prezenți se multumesc sa asculte un cor de babe și un preot că abia leagă trei fraze una de alta.Iar cei mai "sporiti" aleargă spre refugii mai evoluate,ca de pildă mănăstiri sau preoți cu har,poate chiar moaște sau icoane făcătoare de minuni.Ei bine acolo deja se simte altfel atmosfera.Un aer de modestie putredă cu miros de tamaie si dorințe refulate te îmbie să îți pară rau de tot si de toate.Această mașină de iertat orice si de vindecat si etc.,vrea sa te schimbe cu orice preț chiar dacă tu nu esti decât un simplu observator,sau doar un om cu niste intrebari sau necazuri.Dar mereu tu vei fi o victimă in acest sistem al iluziilor.Oricât de mult ai vrea sa găsești răspunsuri,ei mereu îți vor da aceleași întrebări....

Da, Serafim, asa pare a fi intrucat multi sufera de formalism si confunda Biserica cu afacerea lor personala.
Din aceasta pricina, iata, un om ca tine poate trai aceasta impresie, probabil cu tristete si spaima, cu dezamagire si nesiguranta, cu groaza, poate, uneori...
Dar nu e mereu asa si nu e peste tot asa.
Domnul este, cu adevarat, cu noi. Niciodata nu a lipsit din istoria lumii. Cand vei avea parte, cu inima infranta si smerita, de Sfintele Taine si cand, aflat la rugaciune vei trai mangaierea Harului, atunci te vei linisti mult si vei gusta un strop din neasemuita bucurie datatoare de viata.
Cauta sa cunosti pe Domnul, asa cum ne povatuiesc Batranii.
Cauta un barbat iscusit, crestin smerit cu lucrarea umila a rugaciunii si cu experienta in luptele despatimirii - care sa te calauzeasca.
Iar inainte de asta, scruteaza-te cu nadejde mare si, indiferent ce vei descoperi in tine, cheama Mila Domnului. Iti va raspunde, pe o cale sau alta, pe masura starii tale si a Voii Lui cu tine. Doar nu astepta sa devii sfant, mai intai, ca sa faci asta. Striga la Domnul asa cum un copil insingurat si speriat isi striga parintii. Domnul ne iubeste, Domnul iti va raspunde si te va mangaia si te va intari foarte.
Doamne ajuta!

(49 de ani,atâția ar fi avut si tata).Da,eu înțeleg că e nevoie să am si eu un "master",dar ce sa fac,dacă nu il am,mă las călăuzit de mirajele mele.Însă faptul ca nu am eu așa ceva,asta nu infirmă ceea ce văd că există,sau nu există.Cu cat afli mai multe cu atât ești mai îngrozit.Iar eu aleg mai bine să ma bazez pe rațiunea asta a mea tulbure,decât pe o credință într-un sistem creat de oameni în scopul controlarii si manipulării.Nu vezi ca saracii oameni,mai ales ortodocșii nostri ,cat de depersonalizati sunt,par asa niste zombii.E un comportament medieval,mai ales la pelerinaje.Sau săracii multi sunt bolnavi sau au probleme și se aruncă în misticism sau izolare ,cand ar putea pur si simplu să le infrunte,să nu mai fuga de realitate.Asta a devenit biserica,si de fapt asta a fost mereu.O mână de oameni au hotarat pentru restul.Elita a controlat plebea,iar inițiați sau sfinți ,marea majoritate mai întâi au fost anatemizati sau asupriti de biserică,iar pe unii abia după moarte,văzând ca lumea îi venereaza ia luat în folosul ei.Numai că asta e marea problemă si azi.Majoritatea nu vor să fie treziți din acest film iluzoriu cu perfecțiunea bisericii,fiindcă ea de fapt musamalizeaza orice păcat al ei,si le evidențiază doar pe ale celor din "lume".Sau mai ales teologia bisericii,e cel mai naiv tratat academic sa zic asa,majoritatea o cenzură ,ca si la conunisti,sau oricr stat totalitar,doar ca să se potrivească cu sistemul.Învățăturile biserici crestine sunt cioplite,schilodite,imprumutate,sunt sărace,sunt fals multe.In fine,trebuie alt topic si alte subiecte pe tema asta.Însă mulți știți asta...

Daca admiti aceasta ipoteza inseamna ca esti cat se poate de lucid in... amagirea ta

Vezi cu adevarat, sau e un... miraj?

Ingrozit? De unde vine groaza si cine/ce te poate speria? Perspectiva vietii sau a mortii?

Repet: ratiunea "tulbure" nu este un criteriu real de orientare. Ca atare, tot ce urmeaza dupa, este lipsit de... coerenta! E delicat sa vorbim noi despre sorgintea acestui asa-zis sistem. Nu te putem noi convinge daca vine de la oameni sau de la Dumnezeu. Deschiderea vine numai si numai dinspre tine! Totusi sa nu confundam lucrurile, dar nici sa nu mergem mecanic. Dumnezeu ingaduie si conspiratia, si controlul, si manipularea. Le ingaduie, nu le creaza! Daca esti in har, chiar de vezi, chiar de nu vezi, se ingrijeste Imparatul de tine si de toti lucratorii viei Sale. Daca nu esti "viticultor", probabil te supui altui "stapan" care te poate ingrozi prin mijloacele sale, fiindca iti prezinta o perspectiva ori prea frumoasa cand ea e cacialma, ori prea dramatica si fara iesire, cand de fapt solutii binecuvantate exista in orice!

Saracii despre care vorbesti, sunt feriti de "groaza". Perspectiva pe care ti-o infatiseaza stapanul caruia i te supui, este a unor zombi... Si totusi sa ne amintim "Fericirile" si vom fi... fericiti in nefericirea noastra. Probabil esti prea tanar sa constientizezi harul, desi cu siguranta l-ai intalnit de multe ori, dar l-ai luat ca pe ceva normal. Nu exista fiinta umana care sa nu fi avut parte in viata de "sfaturi la vreme", de "salvari miraculoase", de "voci ale constiintei". Toate vin prin har. Iar de n-ar veni, am fi iremediabil pierduti. Buni sau mai putin buni, o singura clipa daca Dumnezeu si-ar intoarce fata de la noi, n-ar mai exista nici timp, nici mila, nici har...

Biserica este ridicata din iubire pentru om, pe jertfa pe Cruce a Mantuitorului Hristos. Asta a fost, este si va fi in veacul veacului. Orice alta interpretare este o amagire.


Pentru scenariile horror, probabil exista alte site-uri. Aici ne dorim mai multa prudenta in imaginatie!

Tu ai o scuza: esti tanar. Sa nu-ti dea Dumnezeu inteleptirea cu forta. Ia seama inainte de a vorbi, fara sa te documentezi. Nu vorbim de har, ca el vine sau nu vine si nu depinde de "cunoasterea Adevarului". Si Satana cunoaste Adevarul, dar nu se smereste. Daca ai citit sau nu Sfanta Scriptura, nu stiu. Totusi nu te hazarda in astfel de pareri, fiindca toti in jurul tau vad de departe gradul de ignoranta si superficialitate. Cand vei fi citit macar o mica parte din Filocalia, sau macar din sfintii ceva mai recenti (Sf Luca al Crimeii, Sf.Siluan Athonitul, Sf Serafim de Sarov, Sf Ioan Rusu), nu se poate sa nu deprinzi macar o particica mica din abecedarul credintei ortodoxe. Nu te inspaimanta (sau nu te ingrozi!!!), ca vei deveni si tu un zombi... Nu-i asa! Abia atunci vei simti ca tu nu-ti mai apartii cu adevarat si nu ti-ai apartinut niciodata. Altcineva are grija de tine sa nu-ti lipseasca absolut nimic.

Ceea ce stim este ca Dumnezeu nu ne iubeste diferit. Noi alegem sa ne ascundem de dragostea Lui. Tu, nu intasmplator ti-ai ales acest user-name. Ia-l ca pe un semn si cauta-i si citeste-i viata si invataturile Sfantului Serafim de Sarov. Nu ai ce pierde, dar ai cu siguranta ce castiga!
Mantuire sa dea Dumnezeu!

Se vede ca traiesti intr-un mediu toxic din punct de vedere religios.

Ar fi mult de comentat vizavi de erorile de perceptie, dar in definitiv, sunt ale tale, subiectivismul tau, nu pot sa-ti spun decat atat: scapa de acolo.

Păi aș putea merge cu fratele igor:)).Ne intemeiem o mănăstire,dar inițial mergem câțiva ani la frasinei sau chiar athos.Dar putem acceptăm si alte indicatii.Vorba lui,oricum lumea nu e decât un compromis.Ori te lepezi total,ori admiți păcatul.Eu unul sunt conștient,dar incapabil încă de o decizie 100%.Așa ca imi asum viața asta de înșelare,confuzie etc.

Sa inteleg ca parintii tai cand te-au facut pe tine au ales pacatul, deci cum ramane pana la urma ?

Nunu.Eram ironic:)

Inteleg... Imi pare rau. Si tatal meu a murit cam la aceeasi varsta, iar eu eram abia adolescent si nu stiu daca am traversat corect, nici pana azi, travaliul doliului. As fi avut nevoie mai ales de sfaturile/indrumarile lui, atunci cand am avut de facut alegeri/decizii importante, cheie pentru viata. Si simpla prezenta imi era o bucurie si imi dadea multa incredere, liniste...:) De aici o anumita nesiguranta, uneori, la mine. Insa ma straduiesc sa traiesc cu asta si pe de de alta parte am destule "mosteniri" de la el care ma ajuta mult, ca si cum ar fi el insusi de fata si m-ar indruma.

Uneori asa e. Lumea nu mai e atat de frumoasa si nevinovata ca atunci cand eram copii..:) Dar sunt multe leacuri la asta. Unul, la care eu tin mult, este sa imi delimitez aria de posibilitati. Ce nu sta in puterea mea trece pe locul secund. Fac si eu ce pot, incercind sa fiu in acord cu prioritatile situatiei, ata cat imi dau seama de ele. De ce sa ma ocup de ceva care ma depaseste? Asta mi-ar da si mai mult sentimentul de lipsa de control si mi-ar aduce nenumarate rani. E bine sa ne ridicam cu prudenta stacheta si sa ne ocupam de ceea ce putem face, cat de cat. De aici vine multumirea, simtamantul ca nu traiesti in van, bucuria muncii facute care iti da sens si acel placut simtamant de putere personala. In schimb, daca ne stabilim eroic munci prea grele sau prea departate de aspiratiile care ni se potrivesc, incepem sa experimentam tristetea, nemultumirea de sine, dezamagirea, neputinta... Incep depresiile si toate celelalte. Nu ne ajuta asta. Asa am bagat de seama ca se intampla cu multi oameni.

Da, dar pe coana ratiune ne putem baza doar pana la un punct. De acolo e bine sa vedem si ce zice ratiunea altora. Nu oricare altii, ce-i drept, ca sunt destui rataciti si orbi pe lume, care isi inchipuie ca se pot trage de sireturi cu oricine. Da-le pace... Pune si tu o lumanare pentru ei, din compasiune sincera, ca in definitiv sunt oameni cu probleme mari, macinati de multe tare vechi, netratate.
Altii, insa, pot fi folositori pentru tine. Avem in Biserica multi oameni zdraveni si generosi. Avem prin carti multe invataturi de folos. Acuma, fiecare isi ia, vrind nevrind, ce crede ca i se potriveste. Poti face si tu asa, dupa cum iti sopteste inima, ratiunea.

Peste tot sunt zombi, si noi suntem uneori...:) Acuma, cine stie ce limite are fiecare si pe mana cui a cazut sau pur si simplu cum ingaduie Dumnezeu sa traim din ratiuni care tin si de Pronie. Dar tot printre ortodocsi vei gasi multi oameni de isprava, daca vrei sa ii cauti. Nu Ortodoxia ii tampeste pe oameni, ci alte lucruri, mult mai nefiresti... Eu m-am convins ca in Biserica fiecare isi poate gasi locul si rostul, daca nu se repede aiurea si daca stie/invata sa fie modest. Iar daca nu ai un duhovnic potrivit, poti sa cauti, cu gand simplu ca atunci cand cauti sa iti implinesti orice alta nevoie. Si cu gandul inaltat la Dumnezeu, ca rugaciune. Nu trebuie sa exaltam lucrurile astea, a avea un duhovnic e un lucru firesc. Faptul ca traim firesc tot mai rar si mai putin, nu trebuie sa ne duca la alt nefiresc - la exaltarea firescului...:) Da la o parte faptul ca la noi sunt multe isterii, stridente si ca lumea pune patima in povesti asazise bisericesti. Atat ii duce capul pe unii, asa inteleg ei, treaba lor... Asa le-o fi masura de increstinare. Tu respect-o pe a ta, ca asta e singurul fapt real pe care te poti baza si in care lucreaza Harul.

E multa emotie si sunt multe probleme, suferinte, deficiente de toate felurile... Multi oameni sarmani, unii disperati. Incearca sa intelegi si vezi-ti de folosul tau, cum ziceam. E mai intelept si e pragmatic asa.

Ei da, usor de zis...:) Dar noi suntem nitel autisti unii in raport cu altii si nu avem deprinderi de intrajutorare desi ne laudam mult cu asta...:) Asta-i nivelul azi pe la noi, ce sa-i faci si, vrem nu vrem participam si noi, fiecare, la asta. Nu e mai bine sa te dedici alor tale?, cate vreme lumea noastra nu o poti schimba.

Ei, nu stiu daca e chiar asa, intru totul. Da, o fi si ce spui tu, dar sa ne amintim ca Biserica e formata din oameni. Ca urmare, multi fac prostii cu carul, altii mai gresesc, altii sunt painea lui Dumnezeu.. Oameni si oameni. Important e sa-i gasesti pe aceia de la care ai ce primi si sa le arati la randul tau dragoste, recunostinta. Cred ca iti face foarte bine asta.

Eu unul pretuiesc foarte mult invatatura Bisericii. Problema, asa cum o vad eu in subiectivitatea mea, e ca nu avem o solidaritate reala in comunitati, ca suntem formalisti si egoisti si ca ne cam cultivam bolile sufletesti. Ni se pare ca suntem deosebiti astfel (in lipsa de alte daruri...), cam originali, asa...:)
Altii insa stiu sa fie uniti si sa se foloseasca de Comoara Bisericii. Am putea sa invatam sa facem si noi asta..:)

Toate cele bune,
Doamne ajuta!

da niste exemple, ca nu te cred

-invatatura Bisericii este Biblia,cele 9 sinoade ecumenice,scrierile sfintilor...

-unde gasesti tu aici:"naiv tratat academic", "Învățăturile biserici crestine sunt cioplite,schilodite,imprumutate,sunt sărace" ?

Ioan,multumesc,ești un suflet nobil si delicat.Pur si simplu genul de om care îți place sa îl asculți indiferent de ce ar zice,dar uite ca le-ai zis asa cum trebuia.:)

Și eu am apreciat,și încă prețuiesc foarte mult ortodoxia.Doar ca aflând cu timpul că realitatea diferă de aparențe,m-am apucat să sap puțin în sursele fundamentelor ortodoxiei.Si uite așa am aflat că Platon și Aristotel,care sunt pictati si pe biserici,stau la baza tratatelor "academice"ale primilor scriitori creștini.Isihasmul creștin iarăși este imprumat din orientul yoghinilor,chiar dacă adaptat pe creștinism,sărbătorile creștine iarăși sunt suprapuse pe cele păgâne,chiar si bisericile au fost construite pe temple,chiar si biblia e rezultatul unor selectii de cărți ,gândește-te că texte ca si cărțile VT sau mai ales NT au fost extrem de multe,in cultura iudaică există zoharul și kabbala,în creștinism multe evanghelii ,așa-numite gnostice și alte câte texte care au fost pur si simplu ignorate,distruse.Gândește-te ca toate sinoadele nu s-au ocupat decat cu a decide ce e bun sau nu pentru Biserică,arunci au ales dacă e bine sau nu te inchini la icoane,sau dacă Iisus e om sau Dumnezeu(până la urma au zis ca e amândouă).Ceea ce vreau eu sa spun e că toate sunt interconectate,doar ca cenzura a ucis mult din adevarata spiritualitate,toate din interese egoiste.Sa nu mai vorbim de cat de multe s-au distrus,mai ales cea mai mare bibliotecă la acea vreme din Alexandria.In fine oricum,în ultima vreme ortodoxia incepe să devină actual,mai ales prin teologia ei,îl putem pomeni pe Schemann,Losky,Stăniloae al nostru și alți teologi din occident care abordează ortodoxia.

Multumesc, ma bucur ca am zis "cum trebuia"...:)
Acuma, sa stii ca n-am zis-o pentru recompensa (desi ma bucura caracterizarea, e magulitoare, deh), ci pentru ca te-am perceput ca fiind necajit si abatut. Si cred ca e ceva in om, care in mine inca traieste, ceva care il face sa sprijine, cum s-o pricepe, pe semenul sau aflat in vreo nevoie sau necaz. Sa zicem ca-i un duh de camaraderie...:) Unul saritor, deindata. Nu neaparat saritor cu prajina desi, ca sa depasesti unele piedici tre sa ai prajina la tine..:))
Doamne ajuta!

Haide frate, lasa ideologia acum.
Omul are alte nevoi, nu vezi?
Suferinta unui suflet omenesc nu se intampina cu majuscule d'astea. Numai de teorii seci nu are nevoie omu' acuma....
Ce rost au toate dogmatismele astea cand oamenii au nevoie de solidaritate, de prietenie, de un om concret in carne si oase care sa fie cu sufletul aproape?
Ce crestini suntem noi, bre?.... Crestini de tabla, de carton?
Sa stiti ca sfintii nu au scris ca sa ne batem noi ca chiorii pentru terfeloage de cerneala, ci ca sa fim oameni unii cu altii deprinzind duhul din terfeloagele alea....

-Platon și Aristotel nu stau la baza tratatelor primilor scriitori creștini, sfintii doar s-au folosit de anumite idei de ale lor ; Scrierile lor au fost studiate intens de mulţi Sfinţi Părinţi, iar unele idei au fost preluate şi remodelate corespunzător învăţăturii creştine.

-Isihasmul creștin nu este imprumat din orientul yoghinilor, e o minciuna diavoleasca, nu le trebuiau sfintilor,pustnicilor invataturi yoghine demonice, nu aveau ce sa ia de la paganii care se inchina idolilor,zeilor adica demonilor

-sărbătorile creștine nu au treaba cu cele pagane,sfintii chiar au daramat unele temple idolesti prin putere dumnezeiasca (vezi sfanta Irina)

-biblia e rezultatul unor selectii de cărți , da dar intai s-au rugat sfintii ca sa-i lumineze Dumnezeu sa aleaga cartile care erau inspirate de Duhul Sfant

- Cabala, aceasta filosofie religioasa a poporului iudaic, formeaza si filosofia franc-masoneriei

Iata cele 4 teme principale ale Cabalei (pag.89):

1. Ideea ca Dumnezeu e o putere inaccesibila si totusi el este materia Universala din care-i facuta lumea;

2. Conceptia legii prezentei ambelor sexe pretutindeni in creatie dupa care, deci, orice lucru din existenta este in acelasi timp si masculin si feminin.

3. Ideea ca in Dumnezeu si in orice categorie de fiinte din Creatie exista simultan binele si raul.

4. Teoriile reincarnarii, speculate in faimoasa carte ebraica Zohar.

-numai tampenii si inselari demonice sunt in Cabala, normal ca nu e acceptata de crestinism,asa cum ortodoxia nu accepta gnosticismul [fenomen religios cu caracter sincretist; Sistemele gnostice sunt si dochetiste, invatau ca Hristos n-a luat trup real, adica material, ci sau unul aparent, sau unul eteric, ceresc, sau asupra omului Iisus s-a coborat eonul Hristos.- numnai erezii]

-sinoadele nu s-au ocupat decat cu a decide ce e bun sau nu pentru Biserică, asa e au respins ereziile sfintii, si au acceptat dogmele -adevaruri dumnezeiesti revelate

-deci invatatura ortodoxa e buna, numai mintea omului eretic,inselat o deformeaza

Văd că si tu frate ești îndoctrinat "hundred procent",doar că tu ești pe specializarea "erezie". :)

Ha ! Ce prostii scrii, serafime... :)

Ai citit din Budha? Că io' am citit. Şi m-o apucat râsu' ! :) Zice:
"voi sunteţi esenţa nirvanei, voi puteţi să faceţi totul, sunteţi dumnezei"... :)
Mă gândeam la satana, el vroia să fie Dumnezeu, în Fiinţa Lui, Creator, şi-a căzut din har şi din slavă !

Dar uite ce spune Domnul nostru Hristos:
"fără Mine nu puteţi face nimic." - Ioan 15, 5.

Şi în rugăciunea Sa, către Tatăl, uite ce cutremur dăruieşte Domnul omenirii şi se roagă Hristos, spune:
Ioan 17:
"9. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt.
10. Şi toate ale Mele sunt ale Tale, şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei.
13. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei.
14. Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume.
15. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean.
16. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume.
17. Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul.
18. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume.
19. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr."

Deci e simplu: eşti a lui Hristos, sau eşti al lumii. Te sfinţeşti sau te îndrăceşti.
"Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, cine nu aducă cu Mine, risipeşte." - Matei 12, 30.

Să mergi la Sfinţii Părinţi, să citeşti tâlcuirea acelor cuvinte. La Sfântul Ioan Gură de Aur şi la Sfântul Chiril al Alexandriei, la Omiliile lor de la Ioan. Şi dacă iubeşti pe Hristos, vei plânge citind tâlcuirea la rugăciunea din grădina Ghetsimani a Domnului...

Când vine Hristos? "La plinirea vremii". Când omenirea Îl putea primi, când nu mai existau nomazi şi barbarisme. Când era civilizaţie.
Creştinismul este în sine civilizaţia prin excelenţă, cea mai nobilă viaţă care o poate trăi vreodată un om, este viaţa în Hristos, viaţa de creştin.

De ce a venit Hristos?
1 Ioan 3, 8:
"Cine săvârşeşte păcatul este de la diavolul, pentru că de la început diavolul păcătuieşte. Pentru aceasta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să strice lucrurile diavolului."

Şi mai spune în Duhul Sfânt:

2 Tesaloniceni 2:
7. Pentru că taina fărădelegii se şi lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte. - Biserica. Oricine vrea să se sfinţească în Adevăr.
8. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale.
9. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan (deci nu va fi însuşi satan, cum antihrist nu este însuşi satan şi sunt mulţi antihrişti chiar şi azi), însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase,
10. Şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării (cine sunt ăia?), fiindcă ei n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască.(oricine nu e şi nu crede ortodox)
11. Şi de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciuni,
12. Ca să fie osândiţi toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.(adică le respectă libertatea de alegere, a materialismului şi-a iadului)

Reciteşte cu atenţie aceste versete. Şi roagă-te înainte şi după ce le-ai citit.

Sigur că a venit în plină păgânitate. Când egiptologia faraonilor apusese, adică sclavia prin excelenţă, când păgânismul politeist era dezvoltat pe tot pământul, şi chiar şi azi mai este, în hinduismul indian.
Sigur că creştinismul avea să se lupte cu aceste păgânisme şi nu este greşit dacă a adaptat câteva sărbători, cărora le-a arătat adevărata lor simbolistică, în Sfânta Treime.

Hristos s-a născut în noaptea dintre 24 spre 25 decembrie. Mă întrebam de ce? Mi-a răspuns Sfântul Ioan Gură de Aur. Fiindcă în cele 4 anotimpuri, acea noapte este cea mai lungă noapte din an, fizic, ca durată a minutelor şi acea zi, este cea mai scurtă din an şi spune Sfântul Ioan, a venit pentru omenire, când era în cel mai cumplit abis al nerodirii, în cel mai mare întuneric al minţii şi vieţii oamenilor...

Deci iată un exemplu, scurt, concis, în comparaţia asta a creştinismului cu alte religii.

Creştinismul, spune Mircea Eliade, care era gnostic, şi s-a apucat el să studieze istoria religiilor din trecut, până la Hristos, creştinismul spunea el, este cea mai înaltă filosofie şi morală, pe care a cunoscut-o omenirea vreodată.

Şi mai adaog eu: ceva superior şi mai bun decât creştinismul nici nu va mai exista vreodată. Mă refer la creştinismul autentic, ortodox, nu "creştinismul" din mişcarea romano-catolicismului, sau "creştinismele" protestante, neo-protestante sau alte jucării oculte :) prostioare demonice, pentru cei slabi la cap... :)

Înţelegi?

Aşa că lasă-mă-n pace cu săpăturile tale în fundamentele Ortodoxiei, în cea mai mare comoară care existat şi va exista vreodată în creaţie: Biserica. Biserica Sfinţilor lui Hristos.

Ai săpat în întunericul tău şi-ai găsit mai mult întuneric, ai săpat în mândria ta, şi în loc să te smereşti să cauţi cu smerenie Adevărul, tu ai căutat cu nemulţumire, şi-ai descoperit balauri şi mai mulţi vor veni, că văd că îi primeşti.

Oricât de mult ne chinuim noi să te scoatem din acel întuneric, tu te tragi înapoi plângând în părerea de sine stricată şi tot tu crezi că ai dreptate. Dacă tot aşa o ţii, şi nu-ţi plângi păcatele, dacă nu te smereşti şi dacă nu te miceşti pentru lume, ca să poţi să creştin în Hristos, atunci, pregăteşte-te că mai mai mari căderi vei avea, în ghearele unor balauri mai fioroşi, mai puternici, fiindcă tu le dai putere şi mai rău te vor lovi şi lega...

Însănătoşire grabnică. Nu ştiu dacă ştii sau dacă vrei să afli ce înseamnă "însănătoşire grabnică" !

Doamne ajută.

Iar te tot plimbi pe lângă subiect și indrugi texte fără să atingi nici un aspect esențial al discuției.Disprețuiesti orice e înafară ariei tale de studiu,chiar dacă poate ai incercat sa înțelegi si celălalt punct de vedere.Și eu și probabil mulți alții au citit biblia si sfinții părinți.Dar tu vrei sa pozezi in ipostaza infailibilului ipocrit.Toți suntem" bolnavi",sau cel puțin eu,in viziunea ta.Nu te mai ascunde după sfinți si biblie,dă-ți si tu acolo o părere care sa aibe o relevanță,că știm si noi ce spune cutare sau versul ăla sau ce a scris unul sau altul,iar daca nu,vorba altui membru de pe forum sunt destule cărți,dacă nu ,ne imptrumuti tu,din a ta.Nu?:)

Da, dispreţuiesc orice gând, cuvânt şi faptă, a mea şi a altora, înafara lui Hristos.
Să înţelegi punctul de vedere al celorlalţi? Înafara lui Hristos? Adică a demonilor? Al mincinoşilor?
Când ei n-au vrut să înţeleagă şi să accepte punctul de vedere al lui Dumnezeu Treime?
Da, sunt liberi cu toţii, să facă ce vor, oamenii, demonii şi Sfinţii. Dar dintre cei ce nu sunt ai lui Hristos, fie cine-o fi, nu le permit să-mi impună să mă lepăd de Domnul meu şi Dumnezeu meu: Sfânta Treime şi n-o să mă închin la episcopul Romei şi nu o să-l recunosc niciodată fără să lepede ereziile lui şi nici biserica aia care-l recunoaşte, nu mai e parte din Biserică, şi la niciun conducător politic, sau spiritual, de orice natură şi gen nu mă aplec, cât timp nu are har, şi e condus de demoni, decât Domnului Hristos în Sfânta Treime, să i te închini şi celor ai Bisericii, azi numită Ortodoxă, în care este Duhul Sfânt şi sunt temple ale Duhului Sfânt.
Atât.
Anatema demonilor, că sunt pierzători de suflete şi de toată creaţia.

Una-i să citeşti Biblia, Noul Testament şi Sfinţii Părinţi, iar alta-i să înţelegi şi să aplici ce scrie în Noul Testament şi în Sfinţii Părinţi. În smerenie. Dar tu te lauzi cu ce nu-i al tău. Cu talantul de la care se va cere rodul...

Iar mie mi-e imposibil să pozez în ipostaza infailibilului ipocrit, că ce învăţ eu, învaţă Noul Testament, oricine are acces acolo, oricine poate să facă parte din Biserică, să moştenească Împărăţia Cerurilor, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor Sfinţilor.

Infailibil e Hristos. Şi nu-i ipocrit. Iar eu sunt un biet păcătos, care greşesc în fiecare ceas, greşeli cumplite. Dar nu mă las. Mă ridic, că mă doreşte Hristos, şi mă întăreşte şi mă cheamă şi mă vrea în Biserica Sa.

Da, oricine este înafara Bisericii, e bolnav. Tu eşti înafară şi eşti cumplit de bolnav. Dar am o veste: nu te opreşte nimeni să fi bolnav şi să rămâi bolnav. Eşti posedat şi vrei să rămâi aşa.

Şi nu mă ascund după Sfinţi şi Noul Testament, dar asta-i măsura normalităţii şi manualul normalităţii. Nu vreau să gândesc şi să acţionez înafara Noului Testament, fiindcă vreau să fiu al Bisericii, al lui Hristos. Noul Testament e stasul gândirii mele. Înafara lui, e nebunie, înnebunire, întuneric, abis, haos, şi moartea cea de-a doua.

Când vreau să gândesc înafara Noului Testament, intru în părerea de sine, cred că sunt cineva, cred că pot ceva, fără Hristos, şi atunci mă duc în hăuri de iad, mă dăruiesc demonilor. Şi nu vreau asta. Şi-aşa fac destule ale dracului, din care abea mă ridic. "Ajunge zilei necazul ei", "să nu apună soarele peste supărarea voastră".

Să-ţi ajute Dumnezeu nu numai să ştii ce spune un verset, sau un Sfânt, dar să trăieşti ce spune, să pătrunzi, să doreşti, să te îmbraci ca fiinţă, în tot ce gândeşti, ce spui şi ce faci, în dorirea lui Hristos. Iar dacă nu vrei... rău ai să ajungi... e alegerea ta.

Apropo, ştiai că şi satan, înainte să cadă, era serafim? Serafimii cei cu ochi mulţi, din ceata lor, jumate au căzut odată cu satan şi o treime din toate celalalte cete, în iararhiile cereşti.
Nu-ţi doreşti să vezi un demon serafim... crede-mă... Dar oricum există şi serafimii lui Dumnezeu, slavă Domnului.
Te joci cu nişte lucruri care nu că nu le crezi, că nu le înţelegi, dar fiindcă nu ai vrut de bună voie să primeşti har, ca să înţelegi micimea ta şi să poţi urca în Hristos...

Am spus tot ce era de spus, oricum eşti fixat în mândria ta şi aşa o să rămâi cel puţin o vreme, până te vei smeri, iar până nu te smereşti ai să vomiţi mai departe aici, rodul gândirii demonice în care eşti.

Însănătoşire grabnică.

Doamne miluieşte...

O intrebare. Un Sinod poate gresi cand adopta o decizie?

Ai de capul meu.Tu chiar ești pe bune:).Deci sunt posedat?Si toți cei care sunt înafara ortodoxiei sunt demoni.Măi tu chiar ești bolnav,si tu o sa ajungi rau dacă ești așa rupt de realitate.

Normal că un Sinod poate greşi. "Nu este om care să fie viu şi să nu greşească."

Îţi dai seama că greşeşte, dacă ceri să explice hotărârea luată, atunci se intră în dialog şi se observă dacă hotărârea este creştinească, în Noul Testament şi în Sfinţii Părinţi, sau dacă nu este creştinească şi este înafara Bisericii, atunci este erezie.

Dacă ai fi fost ortodox, adică creştin adevărat, nu în protestantism, ai fi văzut şi înţeles, manifestările în istorie ale sinoadelor mincinoase şi tâlhăreşti.

Serios?
Ce este realitatea? Ce este viaţa, ce este moartea? Ce este păcatul, ce este Sfinţenia? Ce este virtutea ce este patima?
Ce este mântuirea, ce este osândirea?

Vai de capul tău, da aşa este, vai de demonii tăi, care sunt înăuntrul tău, al minţii tale, a inimii tale, în sufletul şi trupul tău.

Dumnezeu să te vindece.

Pai si nu tot un sinod hotaraste daca e erezie sau nu?

Dacă e Sinod biblic, patristic, dogmatic, canonic, da, hotărăşte.
Cum a fost cele 9 Sfinte Sinoade Ecumenice de până acum. Şi hotărârile acelea sunt în Duhul Sfânt luate, pentru mântuirea Bisericii.
Dar dacă e un sinod misionar, cum a fost cel de la Creta, are toate şansele să greşească, cum a greşit cel de la Creta și slavă Domnului că s-a însănătoșit, și-a modificat hotărârile, care erau împotriva Sfinteor Canoane.

Dar misiunea Bisericii este să ajute, să îndrepte, să ridice, să îndrume, chiar şi căderile şi greşelile unor ierarhi, la un Sinod misionar și chiar dogmatic din cele ce vor urma.

Sunt ai noştri, trebuie să avem grijă de ei. Ne pasă, ne doare de ei, de aceea trebuie să-i punem pe cărarea mântuitoare, în Hristos. Cum Hristos l-a pus pe Petru, anunţându-i de mai înainte căderea şi lui şi lui Iuda, dar Iuda n-a vrut să se îndrepte, a preferat sinuciderea. Cum şi azi, un sinod şi un ierarh care nu accepte îndreptarea, a preferat să se sinucidă, cum a făcut episcopul Romei, se sinucid sufletește, ”morții își îngroapă morții lor” şi cum fac episcopii ecumenişti, dintre cei din Ortodoxia noastră, din Biserică, azi.

Să ne ferească Dumnezeu de orice cădere, că vor ajunge în schismă ierarhii care devin ecumenişti şi se vor lepăda de Biserică. Să nu fie.

Doamne miluieşte.

Mai fartatilor, da' la ce-i buna teoria aia multa si impecabila (ca doara e de la Domnul, din Traditie, din invatatura desavarsita a sfintilor) daca noi nu o prefacem in faina vietii?
Daca in noi nu dospeste aluatul acela sfant si deindata, cum deschidem gura, ne purtam ca unii fara strop de invatatura: cui foloseste?

Uite, sa pun nitel punctul pe i, asa cum pot s-o fac in maniera mea de laic. Ma tin la ale mele, cele de demult, sa fiu iertat.
In psihologie am invatat multe teorii. Ce studiam la Teologie e o nimica toata, joaca de copil. In psihologie sunt mult mai multe idei care isi cer dreptul la viata concreta. Si babalacii aia de profesori (sa le dea Dumnezeu sanatate si iertare de pacate!, altminteri) ne puneau sa parcurgem tone de teorii pe semestru, pe an... Vai de capul nostru ca si in somn mai rasfoiam, parca, vreo teorie noua...:)
Dar venea vremea cand trebuia sa ne apropiem de practica. Fie ca era vorba de activitatea de invatare, de sport, de conducerea unei organizatii (firma, etc.), de viata in familie, de tulburarile mintale sau de relatiile spontane de pe strada - ni se cerea sa punem in aplicatie ceea ce citisem prin carti.
Adica, altfel spus, sa operationalizam teoria! Sa o "traduci" in fapte concrete care sa fie in continuitatea/duhul/spiritul teoriei.
Ei, aici sa vezi bulibaseala! Sa mori de ras si de plans pentru ca, printre altele, nu numai ca gandirea noastra refuza sa treaca de la general la particular, de la abstract la concret etc. (adica sa se miste pe verticala, fara a ramane intepenita in orizontala abstractiunilor), dar mai ales pentru ca obisnuintele noastre (rutinele) ne jucau mereu feste.
Vroiai de pilda sa fii asertiv, adica sa tii cont in relatia cu altul atat de nevoile tale cat si de ale lui (alternativele, proaste, sunt sa fii centrat doar pe ale tale - agresivul buldozer; sau doar pe ale lui - submisivul prostanac si mereu perdant), insa te loveai de un amanunt care nu se lasa controlat/condus cu usurinta: mimica, gestica, tonul... O singura privire sau un biet tresarit al vocii iti facea praf toata "asertivitatea". Faceam multe jocuri din astea, la seminarii si workshopuri, pentru a deprinde unitatea dintre gand-simtamant-fapta concreta.

Asadar, daca nu putem operationaliza/traduce in fapt concret o terorie sau alta/o invatatura, atunci toata munca e-n zadar. Nu degeaba Apostolul Iacov zicea ca-i moarta credinta, fara fapta. (Precum e adevarata si reciproca.) Adica de nu e o unitate in toate cele ale omului, rezultatul e acelasi: nici o scofala. Orz stricat pe gaste. Desertaciune...

Deci degeaba dam noi cu catehismul daca o facem fara priza reala la faptele vietii, la solicitarea concreta a celui de langa noi, la necazul aproapelui, la bunul comunitatii etc.
Asta ar trebui sa dea inca si mai mult de gandit (si de facut) dupa opinia mea.
Ca doara nu suntem niste tocilari impatimiti, nu? Mai degraba sa fim niste tarani, adica unii care stiu sa insamanteze, sa ingrijeasca, sa produca roade si sa le puna in valoare (adica sa fie de folos tuturor). Cu Mila Domnului, pe masura puterilor fiecaruia!

La noua teologie, mirenii ii aseaza pe preoti pe cararea mantuitoare? :106:

Sau ortodoxu' atunci cand e mirean, mireanul stie mai bine decat preotul cum e cu mantuirea, iar cand ajunge preot, preotul stie mai bine decat mireanul?

Frate Ioan, fi sincer, la psihologie la voi, s-a recunoscut oficial posedarea demonică? Să fie numită expres, posedare demonică, cu efectele, reacţii, acţiuni şi reacţiuni, văzute şi nevăzute, provenite de la fiinţe inteligente, cu voinţă liberă, nevăzute cu ochiul fizic?

Că din câte ştiu, din psihologia ce-am studiat ca şi cultură generală, orice este nevăzut, nu se recunoaşte oficial că există. Nici Dumnezeu, nici demoni, nici harul, nici posedarea demonică, nici sfinţenia, psihologia nu recunoaşte că există lucrurile astea.

Dar te rog să nu eschivezi, să nu fi în subterfugiu, răspunde concret, direct, obiectiv, limpede şi sincer. Mulţumesc.

Frate rătăcit, "Penticostal tradiţional", în vechea, prezenta şi viitoarea teologie a Bisericii, se poate întâmpla, ca unul sau mai mulţi diaconi, preoţi şi episcopi, să fie căzuţi în erezie. În acel caz, cine mai este sănătos în Biserică, chiar dacă nu are hirotonie, are harul a cel puţin 5 Sfinte Taine, peste el ca mirean, şi dacă a înmulţit acel har, poate ajuta cel puţin sau poate vindeca definitiv orice erezie a oricărui episcop, preot, diacon.

Ne amintim de cazul Sfântului Maxim Mărturisitorul, care era un simplu mirean până la urmă, un monah obişnuit de rând, şi a lucrat Duhul Sfânt prin el, că doar învăţătura acelui om smerit, doar el singur, a vindecat toată erezia din toată Biserica, de atunci, de pe tot pământul.

"Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte".

Nu, nu ne ocupam cu lucruri de genul asta. Desi erau uneori amintite, dar mai mult asa, anecdotic...
Deci nu am avut nici un curs unde sa se studieze posesiunea demonica. (Multumesc lui Dumnezeu, ca la noi tot ce se preda teoretic trebuia sa fie urmat si de practica...:))
In schimb, unul dintre profi, care a avut oarece legaturi cu "Meditatia Transcendentala" http://jurnalul.ro/special-jurnalul/...ala-38976.html, ne-a relatat pe scurt o experienta de poltergeist.
O echipa de psihologi dintre care 3 ne erau profesori, au investigat prin anii 80, la solicitarea Militiei, un fenomen care se petrecea intr-o casa dintr-un sat giurgiuvean. Fenomen inexplicabil, catalogat evident de origine draceasca. Expertii in dracologie si-au dat seama deindata ca e lucrare demonica si posesiune tipica deoarece din casa aceea se auzeau sunete foarte bizare si puteau fi vazute obiecte zburind prin aer. In plus, casa scartaia, tabla zbura si se aseza la loc singura, gainile latrau si cainii cantau. Asa, cam ca in perioada de tranzitie de la noi, totul era rasturnat. Diagnosticul era clar: casa era bantuita de draci.
Tinerii psihologi de atunci au fost insa curiosi sa afle ce specie de draci locuia acolo.
Ca urmare, insotiti de doi militieni hipnotizati, au patruns in locuinta unde au gasit ... o pacienta psihotica (schizo paranoida) evident netratata.
Fenomenele de tip poltergeist insa nu s-au putut explica desi cateva au avut loc chiar in prezenta investigatorilor. Unul dintre ei, de pilda, a inceput sa zboare prin camera si la un moment dat a devenit transparent. Pe jumatatea dreapta, doar. La rugamintile pacientei, psihologul si-a recapatat opacitatea si a relatat ca se simte foarte bine.
Misterul pluteste si astazi in aer. Poltergeist, deci, de origine demonica.
Altceva nu stiu sa mai povestesc, sa fiu iertat.
Si pomenit.

Aici stii foarte bine. Imi pare rau ca nu te-am avut elev, cred ca ai fost foarte atent si silitor.
Caci psihologia e foarte materialista, ea studiind doar lucruri din astea vazute, pipaibile cu mana, cum ar fi: gandirea, memoria, vointa, imaginatia, inconstientul, constiinta etc. etc.

Vai, Remus taica, vai, vai vai!....

Ce frumos te-ai eschivat... :) şi-ai aruncat şi nişte momeli, să vezi ce se-ntâmplă... Felicitări, se vede c-ai studiat psiho :)

În fine, personal, îţi mulţumesc pentru păreri şi efort.

Reformulez:

Părerea ta personală care e?

Crezi că există fiinţe inteligente, cu voinţă liberă, nevăzute cu ochiul fizic, care au efecte, reacţii, acţiuni şi reacţiuni, văzute şi nevăzute, asupra oamenilor, animalelor şi naturii, care în creştinism, se numesc ierarhie cerească sau ierarhie demonică ?

Asemenea, pomeneşte-mă şi iartă-mă.

Unde m-am eschivat Remus?
Doar ti-am scris clar, de la bun inceput: nu, nu am studiat, nu ni s-a predat asa ceva.
Cat despre parerea mea, ma mir ca intrebi... Sunt crestin, am studiat cartile noastre bisericesti, cat de cat si, da, cred ca exista demoni. Exact cum a spus Domnul si cum am aflat din Traditie precum si din ... experienta.
Dar nu vreau sa vorbesc despre asta, din nenumarate motive.

Amin!
Sa stam stramb si sa judecam drept drag fratior dreptcredincios, vrednic membru al sfintei biserici numita, politic, ortodoxa!
Si noi ne amintim la fel despre Sfantul Martin Luther, dar stau io sa ma gandesc, nu stiu cum sa zic... om avea toti crestinii stofa de "eu singur am dreptate si indiferent ce zic toti din jurul meu, o tin pe-a mea, pentru ca Domnul e cu mine si, in definitiv, sunt singurul care tin corect credinta!"?

Am impresia ca la catolici e un papa infailibil iar la noi, ceilalti, fiecare-i papa.
Eu, papa. Iar ceilalti, papa-lapte.
Usor de spus, insa se strecoara insidios o intrebare: cine-i cel mai sanatos in biserica?
Cum crezi tu ca as putea sa gandesc altceva decat ca "cel mai sanatos in credinta sunt eu!"?
Desigur, asta nu suna prea kosher, ba chiar seamana ca doua picaturi de apa cu o mandrie sadea, asa ca voi strecura printre dinti: "nu-s decat o besica de puroi".Dar chiar si asa, besica fiind, in comparatie cu ceilalti, e clar ca sunt cel mai sanatos.

De fapt nu doar ca sunt sanatos. Eu, prin vocatie, sunt... medic. Cei din jur sunt niste pacienti in stare mai mult sau mai putin grava, iar eu trebuie neaparat sa-i ajut.
Nu stiu cum e in lumea reala dar p'aci, pe forum, cam asta e linia generala.

Stau sa ma gandesc, daca as fi un simplu vizitator al forumului, un observator din afara, mi s-ar parea ca vad un film cu un spital in care fiecare crede despre el ca-i medic si ceilalti sunt pacienti care au nevoie urgenta de ajutorul lui. Si cred ca mi-as zice: "prieteni, in spitalu' asta, toti sunteti cu capu'!". Acuma, pentru ca si eu postez p'aci, nu prea pot zice treaba asta. Ca ma gandesc si la mine, care tocmai iti scriu tie ceva pentru ca vreau sa te vindec. Si as ajunge la concluzii nu tocmai imbucuratoare despre ilustra-mi persoana.

Totusi am impresia ca poanta asta cu: "mireanul cel mai sanatos din Biserica trebuie sa-l vindece pe episcopul cazut in erezie" cam suna fals, a doaga. Pai episcopul ala asa-i de pocait incat sa-l creada pe mirean mai cunoscator ca el in ale Scripturilor sau canoanelor?

Scuze, gandesc cu voce tare.
Nu-i obligatoriu sa raspunzi chiar la toate prostiile care-mi trec mie prin cap...

Ai grija ca te joci cu carbunele aprins.

E un vechi hobby de-al meu...
Uneori, din joaca, mult prea rar ce-i drept, ii gramadesc pe capul vrasmasilor.

pai nu-i al tau.

Igor,văd ca te iei la bătaie cu toți pe aici.Oricum cea mai tare a fost ăia cu psihologia,ea ocupându-se cu chestiile brute,așa cum ți-a confirmat si ioan.:).Ai face bine sa mergi la niște ședințe in "știința sufletului",poate ai scapa de frustrările si refularile care te chinuie in halul ăsta.Întră înăuntrul tău si cercetează-l,lasă tratatele de teologie ca,nu te ajută cu nimic.Caută un om care sa răspundă sufletului tău,nu căuta oameni care să îți răspundă întrebărilor.Tumultul sufletesc nu poate lasa rațiunea să vadă limpede,chiar dacă e plina de ortodoxie.Sufletul nu are nevoie de religie,el are nevoie de dragoste.Atunci vei vedea clar și scopul,atunci vei găsi si pacea.Dar ai libertate și asta îți conferă puterea de a alege.

Avand in vedere ca lucrarea asupra propriului suflet e o actiune dureroasa si de durata si nereusind schimbarea proprie ,majoritatea se focalizeaza pe schimbarea altora, actiune aparent mai placuta caci nu te mai uiti la mizeria propriului suflet ci te faci profesor inchipuit pentru altii.Nu te mai uiti la uratenia proprie care te deprima ,ci te uiti la uratenia altora si ii inveti sa faca ceea ce tu insuti n-ai reusit cu tine insuti...sperand sa reusesti cu altii(!?!).Schimbarea altora este intotdeauna o inselare.Daca vrei sa schimbi pe cineva,tu esti singurul de care trebuie sa te ocupi.Tocmai de aceea un astfel de forum ,poate ,paradoxal,sa mareasca impatimirea si decaderea unei persoane,desi teoretic se vorbesc despre lucruri "duhovnicesti".

Și, ce-i mai rău, vrem să-i tratăm fără ca ei să ne ceară asta. Spre deosebire de Hristos, care îi vindeca pe cei care Îl rugau în acest sens.

Da, sunt sănătos din punct de vedere dogmatic, biblic, patristic, canonic, istoric, cu sensul că nu sunt eretic.

A treia parte din Biserică e trasă în erezii, de eretici, ca a treia parte din îngeri, trași de satana... Chiar prin unii episcopii... Cine a salvat situaţia? Biserica. Pliroma, sau pleroma Bisericii. Noi, ceilalţi care am stat cu ochii pe exprimarea articolelor din Creta, ca pe deciziile de viaţă şi moarte, fiindcă aşa a fost. Abea s-au reformulat articole şi s-a salvat sinodul cretan.

Banii ereticilor din mişcarea romano-catolicismului, oricât ar fi de mulţi, nu vor putea să cumpere Biserica, poate unii episcopi şi preoţi, care se bucură de 30 de arginţi, ca iuda iscarioteanul, da, dar nu Biserica...

Deci să luăm aminte, că mai ales acum, în era vitezei, nu ne putem juca cu mântuirea, efectiv, cele mai mari lucruri din Biserică. Viteza vrea să piardă... nechibzuință, netrezvie. Trebuie să fim atenți, dreapta socoteală, discernământ...

Mă bucur pentru frăţia ta.
Preotul, prin vocaţie, e medic. Chirurg chiar. La fel şi diaconul.
Episcopul, prin vocaţie şi puterea deplinătăţii harului care i s-a dat, ar trebui să fie făcător de minuni. De aceea este numit şi ochiul Bisericii, episcopul. Dar unii mai batjocoresc plinătatea harului, precum Iuda, dintre Apostoli, spre a lor pierzare.

Şi creştinul, în mod firesc, biblic şi patristic, ar trebui, prin vocaţie să fie medic. Al sufletului. În măsura sa. Fiindcă ăsta este scopul Bisericii: vindecarea.
Medicina, ca ştiinţă pentru bolile trupului, a fost îngăduit ca să fie descoperită, de la Dumnezeu, pentru că credinţa slăbea puternic între oameni şi numai erau mulţi făcători de minuni, între creştini.
Dar şi-a băgat şi vrăjmăşescu coada, şi s-a ajuns la inginerie genetică, clonare, scoaterea genei de îmbătrânire, pentru a se ajunge din nou la 700-800 de ani de viaţă, ca primii oameni, acum 7500 de ani.

Cum şi azi, tehnologia digitală, este îngăduit să fie descoperită, pentru ca învăţătura Bisericii să ajungă la cât mai mulţi oameni, pe tot pământul. Iar apostolii demonilor, fac bani digitali, care vor să-i impună omenirii, şi să-i sclavagizeze... etc.
Înţelepciunea este dată omului, pentru mântuirea sa. Şi demonii profită, exploatează şi manipulează, ca să distrugă cât mai mult din creaţia lui Dumnezeu, profitând de bunătatea şi iubirea cu care Dumnezeu îi iubeşte pe ei, şi pe demoni, ca pe Maica Domnului, spune Sfântul Isaac Sirul.

Ce spui tu, eu văd în har, altfel. :) Să nu-ţi sune arogant, fi foarte atent, trebuie să scriu cam mult :

Pildă:

Să zicem că tocmai ce s-a terminat al 3-lea răboi mondial...
Datorită multor bombe biologice câte s-au dat, toţi oamenii de pe pământ, deşi au rămas în viaţă, au orbit şi se nasc orbi.
Dar au descoperit că pot dezvolta repede un sistem de ecolocaţie cu ultrasunete, ca liliecii şi aşa au început să trăiască în întuneric mai departe...
Apoi vine între ei un Om, se naşte vindecat de orbire, are şi ecolocaţia dar mai ales are vederea de dinainte.
Deschide cel mai mare Spital de pe pământ.
Imens.
Cu cea mai bună medicină de pe pământ, care-a existat vreodată.
Tehnologia acelui Spital este adoptată de mulţi orbi pe pământ şi încep tot mai mulţi să vadă. Nu mai doreau ecolocaţia. Bucurie pe tot pământul.
Dar cei care s-au dezvoltat în ecolocaţie, îl ucid pe Om şi vor să facă uitate metodele de vindecare a orbirii lor...
Aceştia ai Omului fug, se împrăştie pe tot pământul şi duc medicina tuturor, dăruind vederea la oricine dorea. La un moment dat ajung să trăiască unii cu alţii. Dar cei ai Omului, încep să se lenevească, orbii cu ecolocaţie se înmulţesc, iar cei ai Omului, încep să aplice tot mai puţin învăţăturile de vindecare.
Trec anii, Spitalul se luptă cu tot felul de boli. Le vindecă pe toate.
La un moment dat, rămân aproximativ 1000 de medici, în toate spitalele Omului, pe tot pământul.
Sunt acolo pentru sute de mii de pacienţi care vin şi pleacă din spital mereu...
Unii vindecaţi de orbire, începeau să vadă.
Alţii doar de curiozitate se băgau înăuntru, prin ecolocaţie vedeau ce e înăuntru, şi plecau.
Iar alţii, mai grav, nu doar că treceau pe lângă şi nici nu vroiau să audă de acel spital, ci deschideau alte spitale, unde îşi dezvoltau ecolocaţia.
Şi cei din spitalele de îmbunătăţire a ecolocaţiei, au dezvoltat o armă inedită, foarte puternică, a ultrasunetelor, cu care loveau sistematic peste tot printre oameni, şi în spitalele Omului mai ales, să-i orbească înapoi pe cei de acolo, să le dea noile efecte ale armei, ca să nu mai vadă aceia, să dorească înapoi ecolocaţia, cu îmbunătăţirea ei.
Acea armă dădea efecte puternice, formele erau foarte deformate, deşi vedeau întro ceaţă deasă, totuşi vedeau în colori accentuate, extrem de amplificate şi puteau să vadă prin ziduri, prin pământ, prin apă, la depărtări mari, pe cer, era o grozăvie !
Dar efectele treceau repede şi trebuiau să se lovească unii pe alţii din nou cu acea armă.
Dar spitalele Omului, le spuneau că nu-i bine ce fac, că nu-i aia starea normală, că trebuie să vadă limpede, permanent şi să nu vadă culori amplificate, şi forme deformate, să nu vadă în depărtări, că nu le ajută la nimic, n-au nevoie de ecolocaţie îmbunătăţită şi culori şi alte prostii.
Şi aceia nu-i suportau pe cei din Spitale, le erau ca un ghimpe-n coastă, vroiau să scape de Spitalele Omului, sub orice formă...
Mereu veneau cei din spitalele ecolocaţiei, şi loveau cu acea armă, în cei din Spitalele Omului.
Pentru cei aproximativ 1000 de medici câţi erau în Spitale, arma aceea are avea un efect devastator şi ceilalţi dezvoltau arma, ca efectul să dureze cât mai mult.
Peste 156 de medici străluciţi, şi o treime dintre pacienţi, aproape jumate, la fel, efect puternic de la armă, derutaţi, bulversaţi, încep să nu mai vadă limpede, vedeau în ceaţă, culorile se accentuau puternic. Dar le plăcea, că vedeau prin ziduri, datorită culorilor exagerate, credeau că văd formele corect, deşi erau puternic deformate. Credeau că sunt sănătoşi, deşi cu aceste puteri artificiale, şi efecte grozave, se simţeau cu totul şi cu totul speciali. Erau foarte mulţumiţi... Ceilalţi, în baza experienţei, au studiat cărţile Omului şi ale celor ce i-au urmat, şi au dezvoltat un antidot pentru acea armă, ultrasunetele ei nu-i mai afectau şi îşi administrau antidotul şi deveneau imuni. Îi vedeau pe majoritatea foarte entuziasmaţi de noile culori amplificate şi cum vedeau prin ziduri, dar se apropiau prea tare şi se loveau de zid şi cădeau, şi începeau să râdă, nu li se părea nicio problemă, se ridicau şi se comportau ca nişte ciudaţi pe mai departe.
Întrebarea este:
Ce să facă cei ce au devenit imuni la acele ultrasunete, când ceilalţi trag de ei, şi-i invită insistent să vadă şi ei prin noile efecte ale armei de la cei din spitalele ecolocaţiei ?

Deci aşa că stai uşor, n-o lua la vale că e adânc abisul iadului...
Mai vi la suprafaţă, mai iei o gură de aer proaspăt, de la noi, dacă tot ai venit pe forumul românesc al Bisericii. Şi poate te sui şi în barcă. În corabia mântuitoare a Bisericii, bine-ar fi şi pentru noi şi pentru tine... :)

Sfântul Maxim Mărturisitorul, deci, tratează dogmatic, doar două erezii, adevărat, majore, cu care se confrunta Biserica atunci: monofizitismul şi monotelismul.
Dar nu face mai mult. Şi pentru Adevăr, a fost prigonit toată viaţa, şi în final ucis, de toţi, care printrun Sinod, au adoptat monofizitsmul şi monotelismul.
Şi totuşi, deşi Sinodul hotărâşi ereziile acelea, pentru toate Patriarhiile de pe pământ, el tot striga tuturor: "Ieşiţi din erezie ! Scuipaţi jos din gură împărtăşania monofizită şi monotelită, că e otravă demonică, şi călcaţi-o în picioare !"
Şi a biruit în Duhul Sfânt, întrun final, după adormirea sa, dăruind Bisericii, învăţătura mântuitoare, care s-a trezit, prin pronia Domnului.
Şi-a văzut biruinţa din ceruri.

Dar Martin Luther, a desfiinţat toată învăţătura Bisericii de 1500 de ani. În fine, el oricum trăia în ereziile romano-catolicismului.
Deci a formulat un cu totul nou şi nemaivăzut creştinism, a tăiat tot ce se putea tăia din catolicitate, reducând totul la un minimalism dogmatic, cum nu s-a mai văzut vreodată.

Modelul lui Luther, se aplică după Sinodul Vatican 2, de cardinalii şi înţelepţii din romano-catolicism, în ghidarea episcopului Romei, papa lor, dăruind tuturor "unitatea", "bisericii", chiar şi Bisericii, prin erezia ecumenismului.

Înţelegi?

Sfântul Maxim a vrut binele Bisericii, dar Martin Luther, a demolat tot creştinismul de 1500 de ani şi şi-a înfiinţat propriul creştinism.

Iar astăzi, e o cu totul altă tragedie, cum n-a mai fost vreodată... Cea a noilor arme... A celor din afara Spitalului. Of...

Doamne miluieşte !