am doi copii unul de 5 luni si cel mare de 2 ani, Andrei si Stefan[size=2]stiu ca e destul de micut, Stefan cel de 2 ani,dar as vrea sa reusesc sa-i fac sa-l cunoasca Dumnezeu, eu nu am avut de la cine sa invat ,pt ca parinti mei nu mi-au dat o educatie crestina ei s-au limitat la normele de conduita sociala .mi-e frica sa nu-mi scape din mana pt ca sunt baieti ei au o personalitate mai puternica sunt mai incapatanati

Parerea mea este ca,daca ii impartasesti des si stai duminica la slujba cat poti mai mult,se obisnuiesc cu atmosfera din biserica,cu slujbele si vor creste frumos.Acasa poti sa-l inveti rugaciuni pt.copii Ingerasul,copilul invata.Ii spui Tatal nostru,il inchini cu manuta lui,se obisnuieste.Dar cel mai mult invata din ce vede la tine.Te rogi tu,cauta sa te imite.Vorbesti frumos,ii povestesti de ingeri,de Dumnezeu,la nivelul lui de intelegere si l-ai castigat.La biserica la care merg eu sunt copii care au fost ausi de cand erau micuti,acum sunt la 3-4 ani,stau cuminti in biserica nici nu le auzi gura.Am avut si eu 2 nepotele in grija citeva luni,si pot sa-ti spun ca intr-adevar,se cunoaste schimbarea in bine cand merg la biserica.Sa-ti ajute Dumnezeu sa-i cresti frumos,ca pe 2 flori din gradina lui Dumnezeu.

Sunt de acord cu rellyv si in plus ce ai mai putea face. Cauta carti gen "Patericul pt. copii" si spune-i povesti din aceste carti. Sau mai bine fa-i teatru de papusi cu acest subiect. Ii va placea. Poti lua exemple din Sf. Scriptura. Crede-ma ca va avea succes. Iti spun din experienta. Si este forte important sa te vada deseori rugandu-te. Copiii la aceasta varsta tind sa copieze tot ce vad.Mai este un lucru important pe care l-am auzit la o conferinta. E foarte important sa te joci cu copiii tai. Nu-i lasa la televizor ci joaca-te cu ei. Spunea un prof. univ. ca deseori copiii Il vad pe Dumnezeu dupa relatia pe care au avut-o cu parintii. De aceea multi oameni adulti vad dumnezei straini: unul un dumnezeu care tine socoteala pacatelor la sange, unul vede un dumnezeu care il miluieste oricat de rau ar fi etc. De aceea e foarte important cum te comporti cu copiii tai. Daca esti prea dura il vor vedea pe Dumnezeu ca o persoana dura, daca le permiti orice atunci si ei vor crede ca Dumnezeu le permite orice. Un alt lucru important e ca macar pana la varsta de 7 ani sa nu spui lucruri de genul ca "Dumnezeu bate cu bota" sau ca "te-a pedepsit Dumnezeu din cauza ca ai fost rau". La aceasta varsta ei trebuie sa vada un Dumnezeu care-i iubeste indiferent de felul in care se comporta. Si inca un lucru foarte important: rugaciunea. Roaga-te la Dumnezeu sa suplineasca ceea ce tu nu poti, roaga-te la Dumnezeu sa nu-i lese sa fie smintiti de felul in care te porti comporta. E foarte greu, imposoibil chiar sa cresti un copil care sa-L traisca cu bucurie pe Hristos. "Dar, indrazniti, Eu am biruit lumea" ( Ioan XVI, 33 )

O intrebare:nu putem sa ne formam copii inca din burtica?Am auzit undeva ca e tare important ce muzica asculti deoarece copilul aude destul de multe din afara.Si ma gandesc...daca mama asculta muzica bizantina,sau citeste rugaciuni cu glas tare(bine ..copilul n-o sa inteleaga)...nu se poate sa nu aiba vreun efect.

ba da. E foarte important ce face mama in perioada sarcinei. Daca va starui in rugaciune copilul va avea o inclinatie catre rugaciune, daca va intretine relatii sexuale si copilul va avea o inclinatie catre aceasta patima. Exista o f. mare legatura intre copil si mama inca din burta mamei.

E indicat sa te spovedesti si sa te impartasesti des in perioada sarcinii,sa asculti muzica bizantina,sa citesti din Biblie,din Sfintii Parinti,sa vorbesti cu pruncul sa spui rugaciuni cu glas tare.Iar dupa ce botezi copilasul sa-l impartasesti des,si sa-ti continui viata crestineasca.Vei avea un copil mode.Sa-ti ajute Dumnezeu !

pe Stefan il impartasesc cam la doua saptamanai pe Andrei inca nu l-am botezat stiu ca este foarte important sa-l botezi ,dar nu am gasit nasi pana acum, o sa-l botez dupa Pasti am vb deja cu duhovnicul meu; cate se intampla in ziua de azi si cu copiisi cu oamenii mi-e groaza , stiu ca Dumnezeu are grija de toata limea dar e resposabilitatea mea sa nu pateasca nimic sa ne dea Dumnezeu intelepciune sa ne crestem copii dupa placul Lui

Vai!Saurian,la cate cupluri fac dragoste in timpul sarcinii ar insemna sa fie o gramada de obsedati sexuali in societatea noastra,dupa cum te exprimi tu.Si la cate mame se roaga in timpul sarcinii ar trebui ca fiecare copil nascut in acest fel sa devina un propovaduitor sau un mare duhovnic.Eu cred ca totusi exagerezi!Oamenii evolueaza in sensul educatiei si lucrurilor insusite din familie si si din societate,poate o mama sa se roage cat s-o ruga,daca copilul nascut este plasat sa traiasca in cartierul cel mai rau famat din Bucuresti si va trai,de asemeni,intr-o familie care caracterizeaza un astfel de cartier,nu cred ca acest copil se va mai indeletnici cu rugaciunea...
Nu neg ca este importanta rugaciunea in timpul sarcinii,aceasta in cazul in care starile nervoase si mereu schimbatoare,ciudat de schimbatoare datorita sistemului neurovegetativ slabit,iti va permite sa-ti creezi mereu o liniste si armonie pentru rugaciune.
Personal,nu am avut relatii cu sotul in timpul sarcinii,dar am plans aproape continuu,si m-am considerat marginalizata de toata lumea(chiar asa si era intr-o anumita masura),si-am suferit depresii de ziceam ca nu reusesc sa mai duc pana la sfarsit sarcina.

Saurian are dreptate. Si stiinta, si marii duhovnici confirma asta. Faptul ca e important si mediul de educatie e cu totul alta problema.

Intr-adevar, in ziua de azi, parintii nu prea mai sunt pe aceeasi lungime de unda. Nu toti, nu vreau sa generalizez, dar sunt destui.
Parerea mea este ca indiferent daca sunt sau nu diferente in educatie, din punctul de vedere al parintilor, ei trebuie sa fie uniti in fata copiilor, altfel copiii vor profita la maximum de ei.
Doamne ajuta!
Ioana