Si atunci de ce nu ai citit si raspunsurile lor in ceea ce priveste sectele?

Iti place sa alegi ceea ce ti se pare "luminos" din scrierile parintilor de mai-sus, mai precis te "hranesti" cu teologia acestora pentru a o folosi la ... propagarea ereziei tale.
Dar nu-ti plac ideile lor referitoare la adevar si erezie, Biserica - secte, pacat - virtute.

Spune-mi, cum crezi ca se numeste "preluarea" unor idei si concepte de la parintii NOSTRI pentru a le utiliza chiar si numai pentru a te hrani tu sufleteste?

Iti spun eu: se numeste FURT DUHOVNICESC. Pentru ca intreaga ta fiinta marturiseste despre o MINCIUNA, despre o EREZIE. Si te "hranesti" intru aceasta erezie cu paine alba, proaspata si calda ortodoxa si continui sa te balacaresti in erezia straina de painea ce-o mananci.
Iti spun asta nu din vreo frustrare de-a mea, dar tu singur iti faci tie rau traind promiscuu si ipocrit.

Demn ar fi sa citesti doar din cartile sectei tale.

Rivis Tipei nu este nici "seful" meu, nici "patronul meu spiritual". Este in fruntea Cultului Penticostal Roman dar pentru mine nu este decat un frate slujitor, conducator al cultului.

Apartenenta mea la acest cult se datoreaza partasiei fratesti pe care o am in biserica locala din localitate. Impartasesc doctrina Cultului Penticostal Roman dar nu o consider ca fiind, teologic vorbind, desavarsita.

De ce asa? Pavel insusi spune ca acum "cunoastem in parte" si numai atunci, cand va veni ceea ce este desavarsit, vom cunoaste desavarsit (1Cor.13:9,10).

Iar pentru mine a fi crestin inseamna mai mult decat a fi penticostal, si a fi ucenic al lui Hristos mai mult decat orice altceva pe pamantul acesta.

"Ucenicul nu este mai presus de invatatorul lui; dar orice ucenic desavarsit va fi ca invatatorul lui."(Luc.6:40)

Amice, Invatatorul meu este Hristos, Painea mea este Cuvantul Sau - Biblia, iar mancarea mea este sa fac voia Tatalui meu Ceresc. La aceasta sunt chemat si eu si oricine vrea sa fie ucenic al lui Hristos.

Daca nu sunt la masura asteptarilor Sale, Domnul sa ma ierte, sa ma ajute sa ma indrept, si sa-L pot iubi si sluji asa cum cere El.

Nu tie, nici altuia nu dau socoteala de slujirea mea, ci numai Lui.

...

Iar in ceea ce priveste lectura mea crestina marturisesc ca include izvoare crestine vechi dar si mai noi. Nu am procese de constiinta din pricina aceasta, cum probabil ai avea tu citind autori evanghelici contemporani. Si stii de ce? Caci este scris:

"Cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun." (1Tes.5:21)

pai si eu ce am zis? este conducatorul tau, chiar tu insuti recunosti asta !

deci daca conducatorul tau il aproba pe Bonnke, tu de ce nu esti un fan infocat al acestuia [Bonnke]?

Pentru ca logica mea nu e logica lumii. Eu sunt ucenic al lui Hristos si logica mea o supun tot mai mult logicii Lui. Iar judecatile Domnului nu seamana de fel cu ale lumii.

"Caci gandurile Mele nu sunt gandurile voastre, si caile voastre nu sunt caile Mele, zice Domnul. (Isa.55:8)

"Ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant, atat sunt de sus caile Mele fata de caile voastre si gandurile Mele fata de gandurile voastre. (Isa.55:9)

...

Prin harul Domnului Iisus eu sunt copil de Dumnezeu, de aceea, lumea care nu L-a cunoscut pe El, nu ne cunoaste nici pe noi:

"Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal, sa ne numim copii ai lui Dumnezeu! Si suntem. Lumea nu ne cunoaste, pentru ca nu L-a cunoscut nici pe El." (1Ioan.3:1)

In concluzie:

"Noi rasturnam izvodirile mintii si orice inaltime care se ridica impotriva cunostintei lui Dumnezeu; si orice gand il facem rob ascultarii de Hristos." (2Cor.10:5)

Trebuie sa fim totusi atenti pe unde calcam, caci lumea este plina de fel de fel de "eu" care asculta numai de Hristos si care se contrazic flagrant intre ei. Faptul ca Hristos ni s-a descoperit odata nu inseamna ca am ajuns desavarsiti, ca toata intelepciunea Lui ni s-a revelat brusc, odata pentru totdeauna, si astfel de acum incolo vom da doar lectii, ci ca ni s-a deschis o usa, o cale pe care sa o urmam. Si pe masura ce o vom urma adevarul ni se va revela in mod progresiv.

Este bine sa pastram o atitudine smerita, caci intre noi si plinatatea adevarului lui Dumnezeu este o distanta de la cer la pamant. Si sa constientizam ca, departe de a fi invatatori, suntem inca niste copii de ţâţă care avem nevoie de multa crestere. Exista un motiv pentru care Biblia spune sa nu fim multi invatatori...

bine, dar tu frecventezi cultul penticostal, te numesti penticostal, asculti de anumiti lideri ai acestei biserici...ceva nu se potriveste in toata chestia asta ! si ca tine sunt multi ! "popor" care piere din cauza lipsei de cunostinta ! Osea 4:6

tu ca si penticostal afirmi cu tarie ca acele caderi pe spate sunt de la duhurile demonice, si aici iti dau dreptate, totusi multi frati de-ai tai si chiar tu insuti...nu mai vorbesc de presedintele cultului din care faci parte (tu contribui pentru salariul lui prin zecuielile pe care le platesti luna de luna !), asista cu multa placere la "spectacolele" furnizate de diversi lucratori carismatici !!!

Eu nu sunt pe acest forum sa vorbesc in numele penticostalismului; nici cel romanesc, nici de aiurea. Ati vazut careva dintre dvs. ca sustin teologia cultului penticostal sau ca ma "razboiesc" despre doctrinele specifice cultului?

Desi, in particular imbratisez teologia penticostala in ansamblul ei, in acest spatiu public, pe acest forum, eu vorbesc despre Tatal, despre Fiul Iisus Hristos si despre Duhul Sfant. Discutiile mele, cel mai adesea, se invart in jurul lui Dumnezeu si al planului Lui de mantuire a omului.

Iar cand vorbesc despre Dumnezeu nu o fac despre un Dumnezeu pe care mi-L imaginez - cum sunt adesea acuzat, ci despre Dumnezeu, Cel care S-a revelat in Sf.Scripturi. De aceea cele mai multe postari ale mele includ copy-paste de pe bibliile online.

Nu vin in fata voastra nici cu teologiile altora, nici cu filozofii alambicate dar nici cu imbrobodeli babesti.

Biblia, Sf,Scriptura, este pentru mine Cuvantul lui Dumnezeu. El este etalonul meu, dreptarul meu si sprijinul meu la nevoie.

Acum daca Dumnezeul Cerului si al Pamantului, Creatorul tuturor celor vazute si nevazute, a gasit cu cale sa faca cu omul pacatos un Nou Legamant tainic, prin Fiul Sau Iisus Hristos, cine sunt eu sa ignor, sa minimizez sau sa dau la o parte acest Legamant?

In Noul Testament gasim acest Nou Legamant intre Dumnezeu si om pe care il avea in vedere Tatal, inca de la intemeierea Lumii. De aceea pentru mine Cuvantul scris este de cea mai mare importanta si imi da cea mai mare singuranta si liniste.

Cum oare l-a izgonit Domnul Iisus pe diavol in pustie cand a fost ispitit de acesta de trei ori? A zis El, "Fugi impielitate, ca nu stii cu cine te pui!" sau "Tata, alunga-l pe acesta de la Mine!"???

O nu, ci de trei ori a fost ispitit insa Domnul S-a ancorat in Cuvantul scris spunadu-i diavolului de fiecare data: "Este scris..."

De aceea, eu cand zic ca nu ma tem nici de om si nici de diavol, nu bravez. Caci cel din urma m-a vizitat de cateva ori, insa intotdeauna m-am rezemat pe ceea ce este scris, si m-am odihnit in Domnul meu. Dar despre aceste lucruri nu mai fac marturisiri. Cel putin pe acest forum.

...

In concluzie, eu nu sunt penticostal mai presus de a fi crestin. Raman penticostal, insa inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor eu sunt un ucenic al lui Iisus Hristos. De aceea nu dau curs conflictelor teologice, nici inter- nici intra-confesionale, dar sunt foarte atent si sensibil la ceea ce se aduce in discutie despre Dumnezeul Scripturilor si voia Lui pentru om.

"Cercetati Scripturile, pentru ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica, dar tocmai ele marturisesc despre Mine." (Ioan.5:39)


Binecuvantari!

Cred ca faci confuzie grava.

Una este sa cunosti doar abecedarul de la A la T pentru ca asa ti s-a predat (in parte) dar sa-l stii bine (desavarsit), si alta este sa-l stii prost chiar si pe intervalul A-T.

Tu daca nu esti de acord nu esti de acord pentru ca esti constient de niste practici si teorii PROASTE, si nu la ele se referea Sf. Ap. Pavel cand a spus "cunoastem in parte" iar desavarsirea se referea la "complet" (vezi contextul) nu la "vai, v-am invatat prost unele chestii dar le dregem mai tarziu, la Parusie" - situatie cu care te confrunti tu de fapt.